Naşterea Domnului

111Autor: Costache Ioanid

Isus se naşte! Şi lumina pătrunde-n sufletele noastre.
Şi steaua tainei străluceşte deasupra celorlalte astre.
Cu magii azi ne închinam şi noi, cu sufletul mergând,
o bucurie fără seaman simţim în inimă şi-n gând!

*

Azi patimile se răpun de o putere preaînaltă!
Azi omul, luminându-şi gândul, spre cer cu inima tresaltă!
Nadejdile se nasc în suflet. Credinţa tainic reînvie,
căci harul sfânt acum coboară în viaţa stearpă şi pustie.

*

Şi orice suflet care simte că-n el răsare-o viaţă nouă,
e ca un crin ce în petale adună stropi curaţi de rouă!
Şi orice inimă ce poartă oglinda cerului în ea,
pentru ISUS născut în iesle, azi lumineză ca o stea!

*

Se nimiceşte tot păcatul sub raza sfântă a iubirii…
Azi, se deschide pentru suflet, spre cer, un drum al mântuirii!
Cu haina albă a virtuţii tot omul poate să se-mbrace,
căci sfânta naştere aduce în inimi linişte şi pace!

AMIN

Două feluri de rugăciuni

 „Mare putere

are

rugăciunea fierbinte

a celui neprihănit!”

Iacov 5:14b

       Ce este rugăciunea? Este o înălţare a minţii către Dumnezeu. El este deasupra tuturor şi noi nu-L putem vedea, de aceea conversăm cu El. O astfel de rugăciune este cea mai simplă formă de rugăciune. Dar acesta este în esenţa lui un discurs mintal ţinut cu Dumnezeu.

Dar atunci când credinciosul îşi aţinteşte privirea pe Faţa Domnului său fără să analizeze, să judece, sau să aibă nevoie de dovezi pentru a fi convins de ceva, atunci avem de-a face cu o rugăciune mai adancă.   Există o privire asupra Domnului tău în care judecata, meditarea şi gândirea nu au un rol prea important. În primul fel de rugăciune, cineva se gândeşte la Dumnezeu; în celălalt, Îl  priveşte. Al doilea fel de rugăciune este doar practic.

Atunci când o corabie a ajuns în port, călătoria s-a sfârşit, nu-i aşa? În acelaşi fel, ar fi nevoie de anumite mijloace pentru ca să ajungem să-L experimentăm pe Dumnezeu. Dar după ce s-a stabilit care sunt mijloacele, şi după ce ajungi la destinaţie, laşi la o parte mijloacele. Adică, renunţi la metodă.  Uneori este bine să începi cu rugăciunea raţională. Cu toate acestea, rugăciunea raţională este doar o metodă care te conduce spre o relaţie mai profundă, mai neclintită cu Domnul tău.  Sfârşeşti cu toate discuţiile raţionale atunci, când ajungi la acest al doilea nivel; în schimb, te odihneşti. O viziune simplă a lui Dumnezeu, să-L vezi şi să-L iubeşti pe El (şi să respingi foarte fin toate imaginile care îţi vin în minte): aceasta este o rugăciune mult mai plină de sens.

Mintea este calmă în prezenţa Divinităţii. Totul din tine se adună, se centrează şi se fixează în întregime asupra Lui. Este de datoria ta care cauţi să ai o relaţie profundă cu Domnul, să laşi îndată lucrurile foarte clar definite cu mintea. Pe scurt, să laşi la o parte totul şi te arunci înlăuntrul unui Dumnezeu iubitor. În cele din urmă acest Domn va restaura tot ceea ce ai lepădat, în timp ce te face mai rezistent şi mai puternic. (Vorbesc de puterea de a-L  iubi  mai puternic).

La rândul ei, această dragoste te va susţine în toate circumstanţele care pot să vină în viaţa ta. Fii sigur că dragostea pe care o reverşi către El, (dragoste pe care El ţi-o va da), face mai mult decât orice altceva. Sunt puţine lucruri pe care le poţi face pentru Dumnezeu; în viaţa aceasta vei înţelege atât de puţine despre El, indiferent cât de înţelept eşti, sau cât de mult studiezi. Dar, vai! Îl poţi  iubi  foarte mult.

Credinciosul începe cu o metodă simplă atunci când are de-a face cu Domnul, în cel de-al doilea fel, cea a apropierii de un centru curat şi adânc. Dumnezeul tău se găseşte în locul acesta lăuntric profund, şi este găsit în cele din urmă în acest loc al dragostei plină de afecţiune, al tăcerii, şi al uitării tuturor celorlalte lucruri – şi a supunerii voinţei umane înaintea voinţei Divine. Aici, atras în acest loc, credinciosul Îl aude şi vorbeşte numai cu Dumnezeu. Este ca şi cum în toată creaţia există numai ei doi. O astfel de „rugăciune” este foarte departe de o discuţie intelectuală cu Dumnezeu, sau orice altceva, care se poate numi rugăciune. Conceptualizarea raţională este o trudă, însă are roade. Dar felul acesta al doilea de rugăciune despre care vorbesc, nu implică nici un efort. Aici, în linişte, pace şi încântare, este un rod mult mai minunat. Probabil primul este necesar pentru a-l avea pe al doilea. Primul este o căutare. Al doilea este găsirea. Poţi spune că diferenţa este cea dintre pregătirea mesei şi servirea ei.

Acum ţi-aş zice că există două moduri de umblare în această relaţie profundă cu Domnul. Pe primul îl obţii prin multă stăruinţă – şi prin ajutorul harului divin – prin folosirea tuturor capacităţilor tale.  Al doilea nu poate fi atins prin puterea voinţei cuiva; mai degrabă este ceva la care credinciosul ajunge în cele din urmă!

(Ghidul Spiritual de Michael Molinos)

 

 

Ce spui copilului tău despre rugăciune?

 Ioan 17

Ioan 17:21a 

,,Mă rog…“

 

Învaţă-l pe copilul tău sau al altora să se roage.

Ucenicii L-au văzut pe Domnul retrăgându-Se pentru rugăciune în locuri liniştite. Învaţă pe copil să aleagă un loc special numai pentru el şi Domnul.

Cele mai frumoase amintiri pe care le are un copil, sunt rugăciunile mamei pentru el.

Spune-i copilului că prin rugăciune stăm de vorbă cu Domnul.

Spune-i că vorbirea cu Domnul este diferită de vorbirea cu prietenii.

Nu putem să-L vedem pe Dumnezeu, nici să-L atingem, dar El este lângă noi, ne aude şi ne ascultă. Dumnezeu nu este niciodată ocupat. Dumnezeu poate să audă pe toată lumea în acelaşi timp.

Învaţă-l pe copil să spună Domnului bucuriile lui, problemele lui, întrebările lui.

Dumnezeu întotdeauna înţelege şi ajută. Oamenii nu sunt întotdeauna înţelepţi, dar Dumnezeu este. El este Atotputernic, de aceea poate să ajute.

Învaţă pe copil bucuria şi liniştea pe care o aduce rugăciunea.

 

Domnul să-ţi dea bucurie şi linişte după rugăciunea ta!

 

Ce îţi aminteşti când te temi?

Isaia 41:10

„Nu te teme

că Eu sunt cu tine.

Nu te uita cu îngrijorare că

Eu sunt Dumnezeul tău.

Eu te întăresc şi tot Eu îţi vin în ajutor.

Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.”

Tată, mulţumesc pentru încurajarea pe care mi-o dai ca să nu mă tem căci Tu eşti cu mine tot timpul. Doamne, alungă teama şi îngrijorarea din inima mea şi dă-mi linişte în braţele Tale. Mulţumesc că mă întăreşti, vii în ajutorul meu şi mă sprijineşti cu dreapta Ta biruitoare.

Nu te teme căci Dumnezeu este cu tine!

Cum vorbeşti cu Tatăl tău?


Ioan 15

 

Ioan 15:1b 

,,Tatăl meu este Vierul.”

 

Sfinte Tată,

sunt nespus de onorată să am pe cineva atât de mare şi de  puternic lângă mine. Într-o lume aşa de nesigură Tu eşti siguranţa mea. Tu eşti viaţa mea. Rămânerea mea în Tine îmi asigură viaţă şi rodire. Pentru că Tu eşti cu mine, vreau din viaţa pe care Tu mi-o dai, să dau şi altora.

Mulţumesc că mă ajuţi să rămân indiferentă la ura lumii. Şi pe Tine Te-au urât. Vreau să învăţ mereu şi mereu să răspund cu dragostea Ta, să aleg să iert, să iubesc, să zâmbesc, să fiu înţelegătoare, să trec cu vederea, etc.

Mulţumesc că îmi dai linişte şi putere de acceptare a situaţiilor şi a oamenilor pe care Tu îi trimiţi în viaţa mea. Mulţumesc că mă ajuţi să tac, să nu critic, să nu mă supăr, să vorbesc frumos, să nu mă apăr, să nu mă dezvinovăţesc, să nu mă mânii, etc.

Vreau să trăiesc în umilinţă acceptând pe toţi cei din jurul meu aşa cum sunt şi să-i iubesc cu iubirea Ta. Vreau să mă rog mai mult atât pentru mine ca să stau în ascultare de Tine cât şi pentru alţii fie că sunt credincioşi fie că sunt necredincioşi.

Mă rog ca inima mea să bată cum bate inima Ta.

Ura este un păcat. Să nu se alipească de mine în nici o formă de ură, de indiferenţă faţă de anumite lucruri sfinte sau persoane, sentimente sau vorbe nestăpânite, tulburare, etc.

 

Tu iubeşti neprihănirea şi urăşti nelegiuirea,

de aceea Dumnezeu te-a uns cu un untdelemn de bucurie!

 

 

Vrei să fii o persoană blândă?

Roada Duhului este blândeţea

 

Ce este  Blândeţea?

 

 

Ioan 14:26   ,,Dar Mângâitorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.”

,,Duhul Sfânt vă va învăţa.” Duhul Sfânt rodeşte. Roada Duhului este blândeţea.

Blândeţea poartă tulburările create de alţii, îndură loviturile de la alţii, acceptă neînţelegerile, pentru că poarta în inimă imaginea suferinţelor Domnului Isus, care îi dă putere în toate. Lipsa blândeţei crează tulburare şi reacţii la tulburare.

Blândeţea nu este descurajată, nu este iritată.

Blândeţea nu zice: ,,Ce mi s-a întâmplat mie!” sau ,,Cum, mie?” sau ,,De ce mie?”

Blândeţea nu zice: ,,I-o voi plăti înapoi”.

Blândeţea este un suflet liniştit. Este în odihnă când nu este lăudată.

Blândeţea este în odihnă când este învinovăţită, criticată, dispreţuită.

Blândeţea este cea mai mare putere, tărie, pentru că are de-a face cu relaţia omului cu Dumnezeu, cu supunerea voinţei faţă de El, şi nu este o problemă de temperament.

Blândeţea nu se apară. Ea ştie că Dumnezeu apără şi protejează.

Blândeţea refuză să se războiască, să se enerveze, să se gândească la răzbunare.

Eşti o persoană blândă? Eşti o persoană tulburată? Te rogi pentru blândeţe?

Ce legatură este între credinţă şi blândeţe? Cum se poartă blândeţea?

Strigi la Domnul după ajutor?

Accepţi totul în viaţă ca venind de la Domnul?

Te rogi şi dezvolţi obiceiul de a te umili, de a te supune Domnului?

Îl laşi pe Domnul să resolve conflictele din viaţa ta? Crezi cu tărie Cuvântul Lui?

 

Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii! Filipeni 5:4a

Timpul meu cu Domnul

Meditatia zilei:

Ioan 1:1a  La început…”

 

Începutul zilei este foarte important. Vreau să am timp cu Domnul la începutul zilei.

Timpul meu cu Domnul este un mare schimb ,,valutar”.

Departe de lume, ascunsă de privirea altora, eu schimb…

-oboseala mea cu Tăria Lui

-neputinţa mea cu Puterea Lui

-întunericul meu cu Lumina Lui

-problemele mele cu Soluţiile Lui

-poverile mele cu Eliberarea Lui

-frustrările mele cu Pacea Lui

-neliniştea mea cu Calmul Lui

-speranţele mele cu Promisiunile Lui

-durerile mele cu Balsamul Lui vindecător

-întrebările mele cu Răspunsurile Lui

-confuziile mele cu Cunostinţa Lui

-indoielile mele cu Siguranţa Lui

-nimicnicia mea cu Atotputernicia Lui

-viaţa mea trecătoare cu Veşnicia Lui

-imposibilul meu cu Posibilul Lui.

 

Inima mea tînjeşte după un loc, depărtat de lume, un loc unde totul este în siguranţă, un loc în care să mă simt iubită şi apreciată aşa cum sunt. Mi-am găsit acel loc la picioarele Lui.

Stau în linişte şi pace până îmi vorbeşte, până îl aud cu mintea şi cu inima.

 

Îţi doresc ca timpul tău cu Domnul să fie bucuria ta cea mai mare.