Bucuria

Bucuria

Multe locuri în Scriptură ne vorbesc de bucurie,

Și ne spun că roada aceasta va aduce armonie,

În relațiile noastre, în familiile dragi,

În bisericile-n care ne numim că suntem frați.

*

Întristarea, dacă nu e de la Domnul plănuită,

Va produce multă jale și o inimă zdrobită,

Dar când zâmbetul va-apare pe-orice față întâlnită,

Atmosfera va fi dulce și Scriptura împlinită.

*

Poate, oare, muritorul să zâmbească degajat,

Și să aibă bucurie, chiar dacă-i bolnav în pat ?

Inima dacă îi plânge, oare tot ar trebui,

Să se poarte fără grijă câtă viață va trăi ?

*

Ce secret ascunde versul ”Bucurați-vă, vă zic !” ?

Chiar și în necaz amarnic și când zâmbetul e mic ?

Cel care-a primit pe Domnul și-a gustat iubirea Lui,

Va cunoaște și secretul : mântuirea Domnului !

*

A trăi într-o prezență de natură pur divină,

Având sufletul curat și spălat de orice vină,

A urma învățătura ce-a lăsat-o Domnul nostru,

Ne va umple-ntreaga ființă de un zâmbet cald, celestru.

*

Da, acesta e secretul ce înviorează omul,

Care face ca în inimi să se instaleze tonul

Ce aduce bucurie și transformă-orice ființă,

Într-un suflet ce zâmbește și exprimă biruință.

*

Faptul că Mântuitorul S-a plecat și înspre mine,

Prin prezența Lui făcându-mi în viață numai bine,

Cum aș putea să consider ca să fiu tristă vreodată,

Când prin jertfa de la cruce am ajuns nevinovată ?

*

De aceea, bucuria nu va înceta vreodată,

Să-mi umple întreaga ființă, căci de-acum sunt nepătată !

Și cuvântul care spune : ”Bucurați-vă, vă zic !”

Va fi ploaia ce va face să rodească bob în spic !

*

Cauți și tu bucuria peste tot și n-o găsești ?

Te invit să-ți întorci fața către Tatăl cel ceresc.

Care doar un semn așteaptă. A avut răbdare multă,

Dar acum cu bucurie, viața toată ți-o inundă.

*

Bucurie, bucurie, vino și pătrunde-n lume,

Unde oamenii te caută și te știu doar după nume,

Fă-te însă, cunoscută la tot sufletul hoinar,

Și arată-le resursa bucuriei : La Calvar !

*

Aurelia Gabor Martie 2012

Vrem s-aducem multumire

VREM S-ADUCEM MULȚUMIRE

Vrem s-aducem mulțumire
Pentru că ai Tăi suntem
Ești Stăpân, reverși iubire
Ne înveți ce-i Nemurire
Ca progres spre Cer s-avem.
*
Tot ce-i bun și fără pată
Vine din al tău hambar
Totul vine fără plată
Viața-i binecuvântată,
E învăluită-n har.
*
Privim mesele-ncărcate
Și-afirmăm: ”O, ce belșug!”
N-am avut grădini uscate
C-ai dat ploi s-avem bucate
Și ai tras cu noi la jug.
*
Ca în anii dinainte
Paza Ta ne-a însoțit
Ne-ai trimis așa cuvinte
C-au pătruns în cuget, minte
De noi nu Te-ai despărțit.
*
Bunătatea-Ți e știută
De acei ce s-au predat
Dărnicia-Ți ne-ntrecută
Nu e faptă prefăcută
Daruri multe Tu ne-ai dat.
*
Când în sol am pus sămânța
Îndoială n-am avut
Și ne-ai răsplătit credința
Să putem hrăni ființa
Ce mult bine ne-ai făcut!
*
Au fost și momente grele,
Au fost răni și a fost plâns
Dar privit-am către stele
Și ai trasformat în perle
Lacrimi care ne-au cuprins.
*
Ce sublimă sărbătoare!
Ce recolte-am adunat!
Din inimi mulțumitoare
Te cinstim cu adorare
Că-n Lumină ne-ai păstrat.
*
George Cornici /19 Noiembrie, 2012

Mii de multumiri

Mii de mulţumiri Ţi-aducem
O, Isuse, bunătate
Pentru Duhul ce rodeşte
În noi roade îmbelşugate:
*
Bucuria şi răbdarea,
dragostea, credincioşia,
înfrânarea şi blândeţea,
pacea Ta şi armonia!
*
Jertfa inimilor noastre
n-o să poată niciodată,
îndeajuns să-Ţi mulţumească
pentru Jertfa Ta curată!
*
Noi suntem doar picătura
Dragostea Ta e oceanul,
Noi scânteia, Tu vulcanul …
Noi un spic, Tu eşti tot lanul!
*
Bogăţii fără măsură…
Tot ce-avem – sunt de la Tine!
Harul vieţii, darul păcii,
Bucuriile depline!
*
Tu,-nceputul tuturora,
Tu, izvorul fericirii,
Tu eşti stânca mântuirii,
Eşti făclia nemuririi!

Anonim?

La înserat

La înserat…

*

Când umbrele-nserării se lasă peste lume,

Isuse, mă apropii de Tine-n rugăciune,

Să-Ți mulțumesc că ziua, cu bine a trecut,

Să-Ți spun că, înc-odată, azi te-am avut de scut.

*

Ce minunată stare, ce dulce alinare,

știu că Domnul vieții mă conduce pe cale,

Și orice vânt, sau ceață, sau nor înnegurat,

E pentru mine înc-un prilej de lăudat.

*

Ce bine e când Domnu-I prezent în viața mea,

Atunci e-un soare dulce în toată ființa mea.

Dar când alerg pe cale și nu e lângă mine,

Ce frică mă cuprinde… și, simt că… nu mi-e bine…

*

Atunci simt cum povara, din grea e și mai grea,

Și-apasă cu tot greul peste ființa mea,

Atunci suspinul vine și sufletul mi-e trist,

Nu pot privi la nimeni. Îl doresc doar pe Crist !

*

Ce bine e că Domnul nu este ca și noi,

Și nu ne părăsește când suntem în nevoi.

Ci, când ne vede plânsul și starea noastră rea,

Îndată vine-aproape și-n mâna Sa ne ia.

*

Îți mulțumesc, Părinte, că ești atât de bun,

Că mă iubești, deși sunt doar praful de pe drum.

Ce minunat gândit-ai când, dintr-un boț de tină,

Ai făurit o vază, cu-o floare din grădină.

*

Și încă și mai mare minune am văzut,

Când floarea cea din vază, pe mine m-ai făcut.

Să pot ca să Te laud, prin tot ce-ai pus în mine,

Și viața mea să-Ți fie o mărturie vie.

*

Aurelia Gabor, Oct. 20. 2009

Îţi mulţumesc Isus

Îţi mulţumesc Isus că eşti cu mine

*

Autor: Ica Dragoi

*

Îţi mulţumesc Isus că eşti cu mine,
Şi nici o clipă singur nu mă laşi,
În orice zi doar mâna Ta mă ţine,
Tu mă conduci, şi-ntăreşti ai mei paşi.
*
Tu nu mă părăseşti, nu uiţi de mine,
Din mâna Ta, Tu nu mă laşi nicicând,
Tu eşti mereu puterea ce mă ţine,
De-aceea Doamne sunt cu Tine-n gând.
*
Cu Tine Doamne eu străbat cărarea,
Ce duce către cerul minunat,
Ţi-am ascultat o Doamne bun chemarea,
O Domnul meu, fii binecuvântat.
*
Îţi mulţumesc că m-ai chemat pe nume,
Îţi mulţumesc că mă iubeşti mereu,
Tu m-ai căutat o, Doamne-n astă lume,
Eu sunt al Tău, şi Tu eşti Dumnezeu.
Amin

Viaţa trăită împreună cu El

Viața trăită împreună cu El

Oamenii își trăiesc viețile într-o varietate de feluri. De la caz la caz întâlnim influențe care îndreaptă viețile oamenilor înspre multe direcții. Încotro este îndreptată viața mea? Cine este Cel care îi dă direcție? La aceste două întrebări aflăm răspunsuri printr-o lectură atentă a Primei scrisori către biserica din Tesalonic. Textul esențial se află în ultimul capitol (5), în care ni se spune că Isus Cristos a murit pentru noi ca noi să trăim împreună cu El. Această înțelegere a morții Sale de pe cruce trebuie să redirecționeze viața mea. Cristos a murit pentru mine ca eu să trăiesc împreună cu El. Această înțelegere a situației presupune învierea Sa din morți. Ascultarea și dragostea Lui, dovedite în moartea Sa pentru oameni trebuie să le reorienteze viețile acestora înspre o viață împreună cu El.

Însă în vremurile de acum nu acceptăm un astfel de limbaj cu privire la viață. Noi vrem să trăim singuri, nu împreună cu cineva; iar dacă acel cineva este într-o poziție de autoritate asupra noastră, cu atât mai puțin.

În ce-i privește pe creștini aceștia își vor trăi viețile împreună cu Cel care a murit pentru ei. El Şi-a dat viața pentru toți oamenii, iar cei care-L urmează trebuie să și-o trăiască împreună cu El.

Cum este viața trăită împreună cu El? Ce anume o caracterizează? Potrivit cu 1 Tesaloniceni, această viața are următoarele coordonate: o viață în care credința lucrează, dragostea se ostenește, iar nădejdea are răbdare. Credința, dragostea și speranța caracterizează viața trăită împreună cu Isus. Acestea sunt văzute pe de o parte ca arme de apărare (platoșa credinței și a dragostei), iar pe de altă parte ca moduri prin care se exprimă noua lor identitate (ceilalți îi cunosc  făcând referire în acest fel la ei). Reorientarea vieții de către Cristos, Cel care a murit și a înviat, duce la a fi cunoscuți de oameni într-un fel nou, și la a face față la provocările vieții cu ajutorul acestor noi coordonate aduse de Dumnezeu în viețile lor.

Sorin Sabou

sorinsabou.com

“Viata traita impreuna cu Isus … este o arma de aparare… un mod prin care se exprima identitatea noastra.” Doamne ajuta! Fg

De ce merg la biserică??? ( 10 )

DE CE MERG LA BISERICA??

Ce fac EU personal,

in dreptul meu,

pentru a atinge scopul pentru care merg la Biserica, la intalnirea cu fratii mei si impreuna cu ei la intalnirea cu

Divinitatea???

 *

 

Iată ce spune cineva:

,,Am pierdut startul la prima intrebare asa ca voi raspunde la amindoua intrebari, acum :

DE CE MERG LA BISERICA??  – I –

 

– merg la biserica pentruca asa m-au invatat prin exemplul lor, parintii mei. Si trebuie sa admit ca la inceput a fost un obicei –  cei drept, nu unul rau  …

– ca apoi, cunoscindu-L pe Domnul am ajuns sa prind drag si de casa Lui si, si de ceilalti “copii ” ai Lui. Mai bine o zi in casa Lui decit o mie intr-alta parte.

– e drept ca pentru a primi invatatura in zilele aceste, sunt multe, multe alte surse. Si chiar daca fac parte din trupul lui Christos in general, fac parte din  biserica locala, in particular…cu ei merg sa aduc Domnului lauda si inchinare,  multumire si sa primesc invatatura din Cuvint..

 

Ce fac eu ca sa ating scopul pentru care merg la biserica? – II –

 

– duminica dimineata plec la adunare, rugindu-mă: Doamne ma duc sa ma-ntilnesc cu fratii mei, dar inainte de toate, VREAU, sa ma-ntilnesc cu Tine .

– ma rog pentru copiii din grupa mea de scoala duminicala ( si parintii lor ) in fiecare zi in drum spre serviciu.

– saptaminal, iau legatura cu parintii lor

– iar la grupul de partasie cu care ne stringem  Vineri seara (dupa 30 de ani am ramas numai doi din grupul original – unii au murit altii au plecat si altii au venit si s-au alipit grupului … iar acum, mai multe confesiuni, din mai multe biserici, studiem Scriptura, iubim la fel, gindim la fel, ne stim necazurile si bucuriile, ne intarim sufleteste si mergem fiecare la biserica noastra locala sa stam la spartura, sa fim de ajutor lucrarii la locul unde Domnul  ne-a pus. Atit imi sunt de dragi fratii si surorile de la partasie, asa un ajutor sunt  la vreme de necaz, ca mai in iarna le-am marturisit ca imi sunt mai dragi decit toate rudele mele de corp. Si Domnul care cunoaste inimile, stie ca acesta este adevarul.

– scriu, sun sau ma intilnesc cu surorile care sunt in grupul meu de rugaciune ( la biserica noastra, prin tragere la sorti, surorile bisericii sunt grupate in sapte grupe.)

– ma rog pentru fratele pastor, unsul Domnului.

– am pe inima sa ma rog si ma rog pentru cei care nu chiar umbla pe mijlocul cararii drepte si dau curs la probleme, mai mult decit pentru cei ce umbla drept.

 

Caci dragostea lui Christos ne stringe si numai prin harul Sau putem fi si ramine “un trup bine inchegat” care sa fie lumina in lume. Slavit sa fie Domnul!!!”

 

De ce merg la biserică??? ( 9 )

DE CE MERG LA BISERICA??

Ce fac EU personal,

in dreptul meu,

pentru a atinge

scopul

pentru care merg la Biserica,

la intalnirea cu fratii mei

si impreuna cu ei la intalnirea cu

Divinitatea???

 

Intrebarea desi este pusa “sonor” ar trebui sa ne provoace la o analiza proprie!!!!

Iată ce spunea cineva:

 

,,Desi nu sunt din randul scriitorilor, citesc si incerc sa rumeg la mai aproape tot ce se scrie pe Intrebarea “De ce merg la Biserica”. M-a pus putin pe ganduri si am inceput sa meditez la mine personal si sa ma gandesc mai adanc la raspunsul pe care pot sa-l dau… 

Am avut fericita ocazie de a fi impreuna cu un grup de frati si surori intr-o adunare, nu biserica, in care la sfarsitul serviciului de inchinare mai nimeni nu pleca acasa ci mergeam in camaruta la partasie in post si rugaciune. Ce inaltatore erau momentele de partasie cand fiecare participant aducea nevoile si multumirile lui inaintea grupului si apoi impreuna inaintea Domnului. Erau multe necazuri si probleme pe vremea aceea dar felul  acela de a mijlocii unul pentru celalalt si de a ne marturisi si de a ne  implica la nevoile adunarii nu se pot compara cu nici o alta partasie. Eram unul pentru toti si toti pentru unul si Domnul facea sa crestem in dragoste si in fapte bune si ne binecuvanta raspunzand la rugaciuni si la jertfa. Era bucurie si fratii erau nelipsiti de la adunare.  Nu se mai vorbeste astazi despre  post si rugaciune ci mai mult de programe si iar programe. Acum mergem la biserica ca sa ne faca sa ne simtim bine. Daca nu ne face sa ne simtim bine, mergem la alta cu programe mai bine puse la punct. In biserica in care sunt am propus de mai multe ori post si rugaciune, inca nu s-a realizat… Imi lipseste acel fel de partasie in care pot sa ma marturisesc fratilor si sa fiu partas la suferintele si bucuriile lor.

Am descoperit un grup intr-o alta biserica unde se petrec aceste lucruri si merg cu drag acolo.

Eu pentru asta merg la biserica.”

De ce merg la biserică??? ( 8 )

DE CE MERG LA BISERICA??

Ce fac EU personal,

in dreptul meu,

pentru a atinge scopul pentru care merg la Biserica, la intalnirea cu fratii mei si impreuna cu ei la intalnirea cu

Divinitatea???

*

 Intrebarea desi este pusa “sonor” ar trebui sa ne provoace la o analiza proprie!!!!

Iată ce spunea cineva:

 

,,Pt. mine curtea este f. importanta. Eu chiar ii indemn pe frati sa nu se grabeasca dupa terminarea serviciului. In cateva minute poti realiza mult. Asta nu inlocuieste partasia din biserica sau grupuri mici ci doar o completaeaza!

La biserica mea se mai ramanea mult in curte. Eram unul dintre ultimii care pleca.

Dar mai presus de toate conteaza inima cu care vii. Daca inima ii buna este OK in interior si afara sau acasa. Am citit de curand o carte: “Alege sa ierti” O carte “a la Wurbrand” Merita citita!!!

Primul capitol se ocupa de “RANITI” Cu parere de rau dar sunt f. multi printre noi. Nu are importanta unde vor fi tratati dar trebuie sa ne ocupam de ei. Partasia frateasca are si acest scop sa fim tratati, vindecati. Cuvantul din Iacov 5:16 nu are in vedere numai vindecarea trupeasca ci (dupa parerea mea mai intai) cea sufleteasca.

In concluzie: la o “curte” se poate aplica ceva tratament! Dupa experienta mea ranitii pleaca primii de la Biserica, nu raman la curte. (cu mici exceptii)

Domnul sa ne dea har sa fim printre cei ce acordam tratament…”

 

Iată ce spune cineva:

,,La prima intrebare nu am raspuns, dupa cum ati observat. La aceasta intrebare, mai importanata ca si prima, voi incerca sa raspund.

Desi sunt pastor simt ca nu fac ceea ce ar trebui sa fac. Faptul ca predic, mai vizitez cate o familie nu-i suficient…

Mai meditez la problema…”

 

De ce merg la biserică??? ( 7 )

DE CE MERG LA BISERICA??

*

Ce fac EU personal,

in dreptul meu,

pentru a atinge scopul pentru care merg la Biserica, la intalnirea cu fratii mei si impreuna cu ei la intalnirea cu Divinitatea???

*

 

Ce fac eu ca sa ating scopul pentru care merg la biserica?

,,Biserica este un  loc de antrenament unde invat si dau examene de relationare la oameni si situatii, pe care le trec sau le pierd, “pana va lua Cristos chip” in mine (acesta este scopul meu).

Incerc sa imi aminteasc mereu sa deosebesc Trupul Domnului (Textul nu se refera doar la paine si vin, ci in context la frati si surori).

Biserica are o substanta mistica, nu poate fi tratat ca si o afacere sau asociatie.

In Biserica am intodeauna pe cineva desupra mea, dedesubtul meu si de o parte si alta. Recunoscand si apreciind importanta fiecaruia “in zidire” inseamana a avea o relatie organica. Cel mai mare compliment care ti-l poate face cineva este, sa ti se simta lipsa de la partasie. Ma silesc sa stie fratii si surorile ca imi lipsesc. Partasia nu este numai sa vorbesc dar si sa ascult, nu doar sa dau dar sa si primesc cu bucurie.

” cand fratiii mei au rani ce dor/ sa-mi fie pasul mai sfios/ sa nu apas in rana lor/ ca nu eu vindec ci Cristos.”

 

Iată ce spune cineva:

 

,,De multi ani merg la biserica.

Dumnezeu ne vorbeste in diferite forme, totul este ca noi sa luam seama.

Astazi, spre exemplu intre 9.30 si 9.45 ne-a transmis un mesaj. Direct. La care noi, ca biserica ar fi trebuit sa luam seama. Noi, din pacate ne-am vazut de program, desi din mesaj a reiesit destul de evident ca drumul nostru este infundat. Si totusi, continuam sa mergem pe el. Si culmea, pe acest drum cerem ca Dumnezeu sa ne vorbeasca. Din cand in cand o face, dar noi ne tinem de ale noastre. Si umplem amvonul cu nimicuri, din intelepciunea si priceperea noastra. 

Vine imprastierea iar langa pastori vor sta putini, sau poate si acestia nu vor avea langa cine sa se adune.”