timp cu Domnul

by

Vedeţi ce dragoste

1 Ioan 3:1-10

,,Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu şi suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El. Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu, şi ce vom fi, nu s-a arătat încă. Dar ştim că atunci când se va arăta El, vom fi ca El; pentru că Îl vom vedea aşa cum este. Oricine are nădejdea aceasta în El se curăţeşte după cum El este curat. Oricine face păcat, face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege. Ştiţi că El S-a arătat ca să ia păcatele; şi în El nu este păcat. Oricine rămâne în El, nu păcătuieşte. Oricine păcătuieşte, nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut. Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele. Cine trăieşte în neprihănire, este neprihănit, cum El Însuşi este neprihănit. Cine păcătuieşte este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului. Oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui fiindcă este născut din Dumnezeu. Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu şi copiii diavolului. Oricine nu trăieşte în neprihănire nu este de la Dumnezeu, nici cine nu iubeşte pe fratele său.“

Îţi aminteşti despre prima dată când Tatăl ţi-a arătat dragostea Lui, când ai primit numele de copil al lui Dumnezeu? Cum ţi-a fost bucuria?

Tu ştii unde te duci. Cum te păstrezi curată pentru ziua aceea? Cum te fereşti de păcat ca să trăieşti în neprihănire?

Oare de ce ne spune mereu Domnul să-i iubim pe fraţi? Este uşor pentru tine să iubeşti pe fraţi?

Când ai o nădejde care nu înşeală te fereşti de păcat.

Domnul ţi-a dat o nădejde care nu înşeală!

by

Ungerea Duhului Sfânt

1 Ioan 2

 *

1 Ioan 2:20   

,,Dar voi aţi primit

ungerea din partea celui Sfânt

şi ştiţi orice lucru.“

*

Doamne,

mulţumesc că am priceput că nu pot iubi în acelaşi timp şi lumea şi Cuvântul. Nu vreau să cunosc valorile lumii. Vreau să răstignesc firea pământească. Vreau ca ochii mei să privească drept la Domnul şi la învăţăturile Lui. Lăudăroşenia vieţii să nu prindă rădăcini în viaţa mea. Am nevoie de Tine, de lumina Ta, de înţelepciunea Ta, de puterea Ta, de călăuzirea Ta.

Mulţumesc pentru ungerea pe care am primit-o ca să ştiu cine este adevăratul Cristos. Vreau să mărturisesc pe Fiul şi pe Tatăl, ce am auzit de la început şi ce ştiu că este adevărat.

Vreau să fac voia Ta ca să rămân în veac, să nu pier în ceasul cel de pe urmă cu anticriştii veacului care numesc minciuna adevăr şi adevărul, minciună.

Mulţumesc pentru făgăduinţa pe care mi-ai dat-o că voi avea viaţă veşnică.

Sunt mulţi care se rătăcesc, dar eu vreau să rămân pe calea cea dreaptă.

Mă bucur la gândul că nu voi fi dată de ruşine, ci voi merge cu îndrăzneală înaintea Tatălui, şi aştept venirea Domnului cu dor. Nu voi fi niciodată despărţită de El, Cel neprihănit, care mă ajută şi pe mine să trăiesc în neprihănire.

Tu ai primit ungerea de la Dumnezeu ca să cunoşti Adevărul!

by

Ungerea de sus

1 Ioan 2:18-29

,,Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în El. Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl ci din lume. Şi lumea şi pofta ei trece, dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne în veac. Copilaşilor, este  ceasul cel de pe urmă. Şi după cum aţi auzit că are să vină antichrist, să ştiţi că acum s-au ridicat mulţi anticrişti: prin aceasta cunoaştem că este ceasul de pe urmă. Ei au ieşit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai noştri, căci dacă ar fi fost dintre ai noştri ar fi rămas cu noi; ci au ieşit ca să se arate că nu toţi sunt dintre ai noştri. Dar voi aţi primit ungerea din partea Celui Sfânt, şi ştiţi orice lucru. V-am scris nu că n-aţi cunoaşte adevărul, ci pentru că îl cunoaşteţi, şi ştiţi că nici o minciună nu vine din adevăr. Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduieşte că Isus este Cristosul? Acela este Anticristul care tăgăduieşte pe Tatăl şi pe Fiul. Oricine tăgăduieşte pe Fiul, n-are pe Tatăl. Oricine mărturiseşte pe Fiul, are şi pe Tatăl. Ce aţi auzit de la început, aceea să rămână în voi. Dacă rămâne în voi ce aţi auzit de la început, şi voi veţi rămâne în Fiul şi în Tatăl. Şi făgăduinţa pe care ne-a făcut-o El este acesta: viaţa veşnică. V-am scris aceste lucruri în vederea celor ce caută să vă rătăcească. Cât despre voi, ungerea pe care aţi primit-o de la El, rămâne în voi, şi n-aveţi trebuinţă să vă înveţe cineva; ci după cum ungerea Lui vă învaţă despre toate lucrurile şi este adevărată, şi nu este o mincună, rămâneţi în El după cum v-a învăţat ea. Şi acum, copilaşilor, rămâneţi în El pentru ca atunci când se va arăta El, să avem îndrăsneală, şi la venirea Lui să nu rămânem de ruşine şi depărtaţi de El. Dacă ştiţi că El este neprihănit, să ştiţi şi că oricine trăieşte în neprihănire este născut din El.“

Ce este ungerea de sus? Ce este ungerea Duhului Sfânt? Cui îi este dată şi de ce?

De multe ori nu realizăm cât de mare nevoie avem de ungerea de sus. Cauţi ungerea de sus? Ceri ungerea de sus?

De multe ori nu realizăm cât de trecători suntem. Suntem la fel de preocupaţi de lucrurile din lume ca şi ceilalţi oameni. Domnul ne aminteşte că ceea ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşenia vieţii, nu este de la Tatăl.

Cum te lupţi tu cu pofta firii pământeşti?

Cum te lupţi tu cu pofta ochilor?

Cum te lupţi tu cu lăudăroşenia vieţii?

Domnul să-ţi dea ungerea Lui care te învaţă toate lucrurile!

by

Test

1 Ioan 2-5

*

1 Ioan 2:6 

,,Cine zice că rămâne în El,

trebuie

să trăiască şi el

cum a trăit Isus.“

*

Cum se poate vedea lucrarea lui Dumnezeu în om?

1. Testul ascultării.

Credinciosul adevărat are alte valori decât lumea şi poate face deosebire între adevărul Domnului şi învăţătura falsă.

El trăieşte o viaţă curată, (curăţie morală) practicând ceea ce este drept, iubind pe alţii, cerându-şi iertare de la Domnul şi de la alţii, când greşeşte.

2. Testul dragostei.

Credinciosul adevărat întelege dragostea lui Dumnezeu şi iubeşte cu ajutorul Domnului, cu iubirea Domnului chiar şi pe cei ce sunt greu de iubit. Cea mai frumoasă definiţie a lui Dumnezeu este aceasta: ,,Dumnezeu este dragoste“. El este sursa şi originea dragostei adevărate. Dragostea adevărată izgoneşte frica. Prezenţa lui Dumnezeu în noi, prin dragostea Lui, alungă frica, şi noi putem trăi liberi.

3. Testul credinţei.

Credinţa adevărată este că Domnul Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu care a murit pentru păcat şi dă viaţă veşnică celor ce cred.

Adevărata credinţă aduce cu sine siguranţa mântuirii şi siguranţa vieţii veşnice cu Domnul Isus.

Pentru adevăratul credincios orice păcat este iertat de Domnul prin jertfa de pe cruce, dar nu sunt eliminate şi consecinţele păcatului. Pentru necredincios, păcatul neiertat, faptul că nu crede sau ,,necredinţa” – duce la moarte. Trebuie să cunoaştem gravitatea păcatului şi să acţionăm prin rugăciune ca să fim eliberaţi de sub puterea lui. Pentru credincios păcatul este accidental, iar pentru necredincios păcatul este un obicei.

,,Ceea ce câştigă biruinţă asupra lumii este credinţa noastră.“ 1 Ioan 5:4

Cum este ascultarea ta? Dar dragostea? Dar credinţa?

Credintă, dragoste şi ascultare. Ce cuvinte frumoase. Fie aceste cuvinte înaintea ochilor mei şi înaintea ochilor tăi, astăzi!

Fii biruitoare prin credinţă, dragoste şi ascultare de Cristos!

by

Păcatul omoară sufletul omului

1 Ioan 2

*

1 Ioan 2:2a 

,,El este

jertfa de ispăşire

pentru

păcatele noastre.“

*

Păcatele mici sunt ca buruienile care cresc şi distrug orice plantă bună. Dacă ele nu sunt smulse cu toată rădăcina, dau lăstari iar şi cresc chiar mai puternice. Buruienile sunt foarte dăunătoare pentru că omoară planta bună.

Aşa este şi păcatul. Omoară sufletul omului.

Avem nevoie de rugăciune ca şi de aer. Viaţa spirituală nu este posibilă fără rugăciune, din cauza păcatului care omoară.

Doamne,

mulţumesc că mă sfătuieşti să nu păcătuiesc şi dacă am greşit, să vin la Tine pentru iertare. Mulţumesc pentru Domnul Isus Cristos care este jertfa de ispăşire pentru păcatele mele.

Vreau să păzesc Cuvântul Tău pentru ca dragostea Ta să rămână în mine şi să mă înveţe cum să trăiesc. Vreau să păzesc poruncile Tale şi adevărul Tău să fie în adâncul meu. Vreau să-i iubesc pe fraţii mei aşa cum ceri Tu ca să rămân în lumină şi să nu fiu o pricină de poticnire.

Ajută-mă să înving ura prin dragoste pentru că vreau să am lumină, să ştiu unde merg. Nu vreau să rătăcesc prin întuneric şi nici ochii mei să ajungă orbi, ci vreau să am lumina Ta.

Mulţumesc că mi-ai iertat păcatele în numele lui Cristos.

Mulţumesc că L-am cunoscut pe Cel ce este de la început. Mulţumesc că Tu mă ajuţi să biruiesc pe cel rău.

Mulţumesc că Tu mă întăreşti şi Cuvântul Tău rămâne în mine.

 

Domnul să te ajute să biruieşti răul prin bine!

 

 

by

Lumina sau întunericul?

1 Ioan 2:1-17

,,Copilaşilor vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva a păcătuit avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Cristos, cel neprihănit. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi. Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui. Cine zice: ,,Îl cunosc“, şi nu păzeşte poruncile Lui este un mincinos, şi adevărul nu este în el. Dar cine păzeşte Cuvântul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârşită. Prin aceasta ştim că suntem în El. Cine zice că rămâne în El, trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus. Preaiubiţilor, nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche pe care aţi avut-o de la început. Porunca aceasta veche este Cuvântul pe care l-aţi auzit. Totuşi vă scriu o poruncă nouă, lucru care este adevărat atât cu privire la El cât şi cu privire la voi; căci întunericul se împrăştie şi lumina adevărată şi răsare chiar. Cine zice că este în lumină şi urăşte pe fratele său, este încă în întuneric până acum. Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi în el nu este nici un prilej de poticnire. Dar cine urăşte pe fratele său este în întuneric, umblă în întuneric şi nu ştie încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii. Vă scriu copilaşilor, fiindcă păcatele vă sunt iertate pentru Numele lui. Vă scriu părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. Vă scriu tinerilor, fiindcă aţi biruit pe cel rău. V-am scris părinţilor fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris tinerilor, fiindcă sunteţi tari şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi şi aţi biruit pe cel rău.“

Este cu neputinţă să nu păcătuim. Cristos este singurul fără păcat.

Bucuria noastră este că avem un Mijlocitor la Tatăl, pe Isus Cristos, Cel neprihănit, care a murit pentru păcatele noastre. Odată cu creşterea noastră în cunoaşterea Lui, creşte înţelegerea noastră cu privire la poruncile Lui şi dorinţa de a le păzi. Umblarea noastră în adevărurile pe care le ştim este dovada că Îl iubim pe Domnul.

Cum mulţumeşti tu Domnului pentru iertarea zilnică pe care o primeşti?

Cum dovedeşti că îi iubeşti pe alţii? Asculţi porunca Lui?

Ce înseamnă să urăşti pe alţii? Cum biruieşti tu pe cel rău?

 

Domnul să te păzească de întuneric în relaţii

şi să te ajute să biruieşti pe cel rău!

 

by

Dacă ne mărturisim păcatele

1 Ioan 1

1 Ioan 1:9  

,,Dacă ne mărturisim păcatele,

El este credincios şi drept

ca să ne ierte păcatele

şi să ne curăţească de orice nelegiuire.“

 

Aceasta este o rugăciune de mărturisire din Psalmul 6.

,,Doamne, nu mă pedepsi cu mânia Ta şi nu mă mustra cu urgia Ta. Ai milă de mine căci mă ofilesc. Am păcătuit împotriva Ta şi am făcut ce este rău. Vindecă-mă, Doamne, căci îmi tremură oasele. Sufletul mi-e îngrozit de tot. Până când vei zăbovi să Te înduri de mine? Întoarce-te Doamne, izbăveşte-mi sufletul, mântuieşte-mă pentru îndurarea Ta.

Doamne, la Tine caut scăpare căci Tu îmi primeşti cererile mele şi-mi asculţi rugăciunea.”

Cum te rogi tu?

Cum ţi-e inima când ai păcătuit?

Uneori nu vedem păcatul nostru sau îl tratăm cu uşurinţă, crezând că nu-i aşa de grav, şi de aceea suntem apăsaţi şi împovăraţi. Eu mă rog de multe ori să mă ierte Domnul de păcatele pe care nu le ştiu şi nu le văd. Am observat că ori de câte ori sunt apăsată, nu trăiesc în adevărul Domnului. Îmi aduc viaţa mea mereu şi mereu în lumina lui Cristos şi cer curăţirea şi protecţia Lui peste mine.

Domnul aude orice rugăciune.

Domnul este drept, iubeşte dreptatea şi cei neprihăniţi privesc faţa Lui.

Eu binecuvântez pe Domnul care mă iartă şi mă sfătuieşte. Vreau să am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei ca să nu mă clatin, să mi se bucure inima, să mi se veselească sufletul şi să mi se odihnească trupul în linişte. Psalmul 16:7-9

Te laud că Tu îmi vei arăta cărarea vieţii.

Domnul să-ţi asculte rugăciunea!

 

by

Mărturisirea păcatelor

1 Ioan 1

1 Ioan 1:9

,,Dacă ne mărturisim păcatele,

El este

credincios şi drept

ca să ne ierte păcatele

şi să ne curăţească de orice nelegiuire.“

 *

Trebuie să ne recunoaştem păcatul fie că este vorba de greşeli neintenţionate, alunecări sau neglijenţe, fie că este vorba de călcări de lege intenţionate şi chiar premeditate.

Jertfa Domnului Isus Cristos, sângele lui Cristos, este singura cale de refacere a sănătăţii spirituale şi singura rezolvare a relaţiilor rupte. Părtăşia cu ceilalţi trebuie refăcută.

Unele păcate trebuie mărturisite numai Domnului, deoarece ar fi dăunător să le ştie alţii. Părtăşia cu alţi oameni nu trebuie distrusă prin prezentarea în public a anumitor păcate, întrucât în biserică sunt oameni cu măsuri diefrite de maturitate. Poate că unii nu înţeleg ce se întâmplă, şi poate că alţii abia aşteaptă să bârfească. Înţelepciunea trebuie să te călăuzească ce să spui, şi ce să nu spui.

Când păcatele sunt grave, trebuie să ceri ajutor de la oamenii duhovniceşti, oameni puşi de o parte, oameni de încredere, chemaţi de Domnul, oameni ai rugăciunii, care se pot ruga pentru cazuri grele.

Mărturisirea este mult mai mult decât vorbire cu sinceritate. Mărturisirea vine dintr-o convingere a Duhului Sfânt, în urma unei relaţii profunde cu Domnul.

Este nevoie de mărturisirea păcatelor şi de o curăţire ca să mergem mai departe pe calea credinţei. Nu există viaţă spirituală fără mărturisirea păcatelor; există numai robie.

Domnul să-ţi asculte rugăciunile de mărturisire

pentru tine sau pentru alţii!

by

Vestim viaţa veşnică

1 Ioan 1:1-10

,,Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre cu privire la Cuvântul vieţii, pentru că viaţa a fost arătată şi noi am văzut-o şi mărturisim despre ea şi vă vestim viaţa veşnică, viaţă care era la Tatăl şi care ne-a fost arătată;– deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Cristos. Şi vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină. Vestea pe care am auzit-o de la El şi pe care v-o propovăduim este că Dumnezeu e lumină şi în El nu este întuneric. Dacă zicem că avem părtăşie cu El şi umblăm în întuneric, minţim şi nu trăim adevărul. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El Însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii şi sângele lui Isus Cristos, Fiul Lui, ne curăţeşte de orice păcat. Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de  orice nelegiuire. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvântul Lui nu este în noi.”

Este foarte greu să ştim ce a fost la început. Oamenii au multe teorii, dar numai Cuvântul Domnului ne spune adevărul. Ioan a avut harul să cunoască prin revelaţie ce era de la început. A văzut cu ochii lui şi a pipăit cu mâinile lui ,,Cuvântul care S-a făcut trup“. A mărturisit despre viaţa veşnică care i-a fost arătată.

Crezi tu ce spune Cuvântul despre ,,începutul zidirii“?

Ce ai auzit cu urechile tale, ce ai văzut cu ochii tăi, ce ai pipăit cu mâinile tale? Care este mărturisirea ta? Ce ţi-a arătat Tatăl ţie?

Care este vestea bună pe care ai auzit-o şi o duci mai departe?

Vesteşte cu bucurie ce ai văzut şi ai auzit despre Domnul!

by

Poezie

Mai cheamă-mi, Isuse,

al meu duh zdrobit,

să verse şiroaie de lacrimi
şi spală-l, Isuse, de tot ce-a trăit
prin negura nopţii de patimi;
mai dă-mi pocăinţă în sufletul meu,
dă-mi har şi credinţă deplină,
smerenie sfântă mai dă-mi Tu mereu,
să umblu pe căi de lumină…
*

*
Mai iartă-mi, Isuse, tot cât Ţi-am greşit,
că nu este om fără vină
şi-nvăluie-mi dulce tot duhul zdrobit
şi-n pacea iertării-l alină.
Mai dă-mi o speranţă în sufletul meu
şi-mbracă-mă-n haina-nnoirii,
şi ia-mă cu Tine, Isuse, la greu,
să scap de ispitele firii.
*
Mai lasă-mi, Isuse, suspinul trudit,
plecat în genunchi să Te cheme,
mai iartă-mi, Isuse, piciorul greşit
şi-ndreaptă-i umblarea prin vreme.
Mai dă-mi o lumină în sufletul meu
din sfânta şi dreapta credinţă,
uneşte-mă veşnic, Isus-Dumnezeu,
cu Marea şi Sfânta-Ţi Fiinţă.

Traian Dorz