Inima ta – Comoara ta

Matei 19:16-22

Matei 19:21: „Dacă vrei să fii desăvârşit” i-a zis Isus, „du-te de vinde ce ai, dă la săraci şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino şi urmează-Mă.”

Într-o zi, a venit la Domnul Isus un tânăr sincer, un om important, un conducător în Sinagogă. A căzut la picioarele Lui în semn de respect şi I-a zis: „Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?” Gândul acesta cu privire la eternitate descoperă că acest tânăr era fariseu. Poate L-a auzit pe Domnul Isus discutând despre viaţa veşnică. Din prezentarea lui se vede că a trăit o viaţă curată, respectabilă. Nu vedea nici o greşeală în viaţa lui, căci a zis că a împlinit Legea. Totuşi, nu avea pace în suflet.  Dorinţa lui pentru securitate şi siguranţă l-a mânat către Domnul Isus. Atitudinea lui spunea: Vreau să ştiu ce am de făcut şi voi face. Deşi a împlinit Legea, sufletul lui nu era satisfăcut. A recunoscut că ceva foarte important îi lipseşte.

Domnul Isus i-a răspuns: „De ce mă întrebi: „Ce bine?” Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile.” Acest om a dorit să fie bun în ochii Domnului Isus şi Domnul nu a negat că el a împlinit Legea. Domnul Isus i-a citit inima acestui tânăr. Toate cuvintele pe care le-a spus Domnul Isus au condus la recunoaşterea adevărului care este în inima omului. Care este adevărata nevoie a omului? Bunătatea este o calitate a lui Dumnezeu. Noi nu putem să ne lăudăm că suntem buni pentru că am făcut câteva lucruri bune. Iubirea faţă de Domnul şi faţă de oameni tot timpul şi cu toată inima, este imposibilă. Nimeni nu poate trăi prin Lege. Numai Domnul Isus a fost Om fără păcat. Împlinirea Legii fără inimă poate duce la orbire spirituală. Acest tânăr nu a văzut lipsa lui de dragoste faţă de Domnul şi faţă de alţii. Mai târziu vedem un alt tânăr fariseu, Pavel, care nu a văzut păcatul lui până nu s-a întâlnit cu Domnul. Inima tânărului din textul nostru era legată de bogăţie şi de poziţia lui în societate. Domnul l-a ajutat să-şi vadă păcatul. Nimeni nu poate să intre în Împărăţia Domnului prin eforturi proprii, prin fapte bune. Acest tânăr ca şi noi toţi oamenii, nu putem plăti pentru păcatul nostru, ci trebuie să recunoaştem că faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită înaintea Tatălui ceresc. Numai Hristos ne poate salva din robia păcatului. „Dacă vrei să fii desăvârşit”, i-a zis Isus, „du-te de vinde ce ai, dă la săraci şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino şi urmează-Mă.” Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat, pentru că avea multe avuţii. Nu se aştepta la acest răspuns din partea Domnului. Poate a crezut că bogăţia este darul lui Dumnezeu faţă de el pentru că a împlinit un set de reguli. Bogăţia nu l-a ajutat pe acest om şi nici poziţia lui în societate. Viaţa veşnică se găseşte numai în relaţie cu Domnul Isus Hristos. Încrederea acestui tânăr în bunuri materiale şi în fapte bune a descoperit nevoia lui adevărată, dar nu a fost gata să renunţe la nimic.

Domnul Isus nu porunceşte nimănui să renunţe la poziţie, putere şi posesiuni materiale, dar ne porunceşte să renunţăm la idolii noştri. De cine te temi mai mult decât te temi de Domnul? La cine alergi prima dată când ai necazuri? Noi nu putem să-L urmăm pe Domnul Isus şi în acelaşi timp să avem idoli. Dacă acest tânăr ar fi cerut ajutor Domnului, cum ar fi fost transformată viaţa lui?! Ce trist că tânărul a plecat amărât şi întristat. A pierdut toate oportunităţile de a primi binecuvântările cereşti. Poate a crezut că nu poate să fie fericit fără bogăţiile lui. Mulţi oameni ştiu că Domnul Isus îi iubeşte, dar aleg să plece departe de El. Îi întorc spatele pentru că iubesc mai mult lumea cu valorile, poftele și plăcerile ei. Cineva din jurul tău iubeşte mai mult banii decât viaţa veşnică. Nu fi tentată să te uiţi la alţii, ci caută să îţi vezi inima ta. Fă tot ce poți ca să-ţi legi inima de Domnul şi nu de bogăţiile lumii.

Doamne, Te rog, ajută-mă să îmi leg inima de Tine!

*

Advertisements

Proverbe 12

12*

Proverbe 12

*

Tată ceresc, iubesc mustrarea, iubesc ştiinţa şi mă depărtez de ură şi prostie.

Caut să fiu ,,omul de bine” care capătă bunăvoinţa Domnului şi mă păzesc de răutate. pentru că Tu osândeşti pe cel plin de răutate.

Vreau să rămân statornică şi să nu mă clatin pentru că am rădăcini adânci în Cuvântul Tău.

Ajută-mă să fiu o femeie cinstită care este cununa bărbatului ei, dar cea care-i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui.

Îmi doresc ca gândurile mele să fie ancorate în dreptate şi sfaturile mele să nu aibă  înşelăciune; cuvintele mele să nu fie ca nişte curse ca să verse sânge, ci să aducă  izbăvire.

Păzeşte casa mea de rău şi dă-mi pricepere ca să preţuiesc binele şi să mă feresc de răutate, căci cei răi sunt răsturnaţi şi nu mai sunt, dar casa celor neprihăniţi rămâne în picioare!

Este mai bine să fiu într-o stare smerită, de aceea mă feresc de mândrie şi înşelăciune. Nu vreau să dau nimănui o imagine falsă despre mine: nu vreau să creadă cineva că sunt cine nu sunt şi am ceea ce nu am.

Dă-mi o inimă plină de îndurare şi apreciere faţă de toată creaţia Ta. Lucrez ca să am  belşug de pâine şi nu umblă după lucruri de nimic, ca un om fără minte.

Mă păzesc de răutate, căci cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte.

Caut neprihănirea şi sunt atentă la vorbirea mea, căci în păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. Tu mă vei răsplăti, căci prin rodul gurii te saturi de bunătăţi şi fiecare primeşte după lucrul mâinilor lui.

Caut înţelepciunea şi mă feresc de calea nebunului, căci calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile; nebunul îndată îşi dă pe faţă mânia, dar înţeleptul ascunde ocara.

Spun adevărul şi fac o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. Nu vorbesc în chip uşuratic, căci vorbirea uşuratică răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare; buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.

Mă depărtez de înşelătorie, căci înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace.

Tu mă păzeşti de nenorociri, dar cei răi sunt năpădiţi de rele.

Lucrez cu adevăr ca să Îţi fiu plăcută şi mă păzesc de minciună.

Vreau să fiu omul înţelept care îşi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia.

Ajută-mă să am o mâna harnică şi să stăpânesc peste lucrarea mâinilor mele.

Păzeşte-mă de nelinişte, căci neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. Trimite la mine oameni care pot să-mi spună vorbe bune şi fereşte-mă de oameni care vorbesc nebunii.

Caut calea cea bună şi o prezint prietenilor mei. Păzeşte-ne de rătăcire pe o cale greşită. Nu ne lăsa să fim rătăciţi de nimeni şi nici noi să nu rătăcim pe alţii.

Ne păzim de lene şi preţuim munca, căci comoara de preţ a unui om este munca.

Rămânem pe cărarea neprihănirii, căci pe cărarea neprihănirii este viaţa şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim harnici şi înţelepţi în vorbire!

 

Proverbe 11

11*

Proverbe 11

*

Tată ceresc, iubesc dreptatea, căci cumpăna înşelătoare este urâtă Domnului, dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.

Păzeşte pe roaba Ta de mândrie, căci când vine mândria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

Caut să rămân în adevăr, căci neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cârmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

Preţuiesc neprihănirea, căci în ziua mâniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.

Păzeşte-mă de răutate, căci nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăşi răutatea lui; nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sunt prinşi de răutatea lor: la moartea celui rău, îi piere nădejdea şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită; cel neprihănit este scăpat din strâmtoare şi cel rău îi ia locul.

Pune pe buzele mele cunoştinţa adevărului, căci cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sunt scăpaţi prin ştiinţă.

Ajută-mă să fiu un om de bine, căci când le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi când pier cei răi, toţi strigă de veselie.

Binecuvântez cetatea în care locuiesc, căci cetatea se înalţă prin binecuvântarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi.

Iubesc pe aproapele meu, căci cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace.

Păstrez adevărul în inima mea, căci cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat.

Mă rog pentru sfaturi bune, chibzuinţă şi biruinţă, căci când nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici.

Nu mă pun chezaş pentru nimeni, căci cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit.

Îmi doresc să fiu o femeie plăcută, căci o femeie plăcută capătă cinste şi cei asupritori capătă bogăţie.

Mă feresc de tulburare, caut mila şi îndurarea, căci omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăşi carnea lui.

Tată ceresc, păzeşte-mă de răutate şi înşelăciune, căci cel rău dobândeşte un câştig înşelător, dar cel ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată; adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea; cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuţi.

Cred că cel rău nu va rămâne nepedepsit, dar sămânţa celor neprihăniţi va fi scăpată.

Preţuiesc înţelepciunea şi doresc binele. Mă depărtez de femeia frumoasă şi fără minte care este ca un inel din aur pus în râtul unui porc. Mă rog să fiu eliberată de dorinţe rele şi de mânie.

Iubesc generozitatea, căci unul, care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească. Tată, ajută-mă să mă depărtez de zgârcenie, căci sufletul binefăcător va fi săturat şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. Nu opresc o binecuvântare,  când pot să o dau, ca să nu fiu blestemat de popor, şi doresc pe capul meu să vină binecuvântarea.

Urmăresc binele, ca să câştig bunăvoinţă, căci cine urmăreşte răul este atins de el.

Mă încred în Tine, Doamne, căci cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul.

Binecuvântează casa mea şi fereşte-ne de tulburare, căci cine îşi turbură casa va moşteni vânt şi nebunul va fi robul omului înţelept!

Binecuvântează rodul meu, căci rodul celui neprihănit este un pom de viaţă şi cel înţelept câştigă suflete.

Mulţumesc pentru răsplata pe care o ai pentru mine, căci cel neprihănit este răsplătit pe pământ; cu cât mai mult cel rău şi păcătos!

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

ca să fim înţelepţii care câştigă suflete!

 

Proverbe 9

9*

Proverbe 9

 *

Doamne, cred că  Înţelepciunea zideşte şi lucrează; mă cheamă să părăsesc prostia;  mă îndemnă să  umblu pe calea priceperii; mă mustră când las batjocura şi dispreţul să mă cuprindă; mă îndreptă ca să aleg binele şi mă atenţionează ca să nu mă ajungă ocara.

Vreau să fiu înţeleaptă şi să primesc mustrarea, căci Tu ai spus: Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept şi el te va iubi! Dă înţeleptului şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit şi va învăţa şi mai mult!”

Doamne ajută-mă să cresc în înţelepciune! Cred că începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea. Prin înţelepciune mi se vor înmulţi zilele şi mi se vor mări anii vieţii mele. Dacă sunt înţeleaptă, pentru mine sunt înţeleaptă; dacă sunt batjocoritoare, voi suferi.

Tată ceresc, păzeşte-mă de nebunie, căci nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic. Ea şade totuşi la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii, ca să strige la trecătorii, care merg pe calea cea dreaptă şi caută să-i înşele. Păzeşte-mă de înşelăciune şi ajută-mă să deosebesc glasul înţelepciunii de glasul nebuniei. Nu mă lăsa fără minte. Nu mă lăsa să cred că: „Apele furate sunt dulci şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!”

Ocroteşte-mă la umbra aripilor Tale, unde găsesc ajutor şi protecţie.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să auzim glasul Înţelpciunii şi să respingem glasul nebuniei!

Încurajare

1 pray*

Isaia 49:1-6

Isaia 49:6b

„Te pun ca să fii Lumina neamurilor,

ca să duci mântuirea până la marginile pământului.”

*

Ce înseamnă să duci mântuirea până la marginile pământului?

Fiecare persoană trebuie să-L cunoască pe Dumnezeu. Fiecare persoană are nevoie de  Salvatorul. De multe ori uităm să aplicăm ceea ce ştim. De multe ori uităm să-L prezentăm celor din jur pe Salvatorul nostru.

Poporul Israel avea nevoie de un Salvator mai mare decât împăratul Cir. Poporul Israel trebuia să arate tuturor naţiunilor pământului cine este Dumnezeu şi care este binele care vine din trăirea după Legea Lui. Ei nu au reuşit. Au ajuns în robie, în idolatrie, departe de Dumnezeu.

Cine este Salvatorul? Ce chemare a avut El? De ce a fost gura Lui ca o sabie ascuţită, ca o săgeată ascuţită, ascunsă în tolba de săgeţi? De ce Robul Domnului este numit Israel?

Matei 1:21 ne spune: „Ea va naşte un Fiu şi-i vei pune Numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.”

Trebuie să vorbim despre Salvatorul! Numai El mântuieşte! Numai El iartă păcatele!

Cuvântul lui Dumnezeu are putere de transformare când mesagerul vorbeşte la timpul „Lui”.

Cui i-ai vorbit din Cuvântul Domnului săptămâna aceasta?

Te-a convins Duhul Domnului că vorbele tale au rănit pe alţii? Îţi vei cere iertare?

Ce vei face ca să-ţi aminteşti că trebuie să vorbeşti Cuvântul Domnului?

Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la Robul Lui? Să dea mântuirea. Totuşi a ajuns descurajat. De ce? A crezut că a muncit în zadar. Domnul Isus nu a avut mare succes când a trăit pe pământ: poporul Israel nu L-a înţeles, ucenicii nu L-au înţeles de multe ori, Petru s-a lepădat, şi chiar El a ajuns să spună la cruce: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”. Dacă Domnul Isus, Cel care a fost perfect în toate, a ajuns descurajat, s-ar putea ca eu şi tu să nu ajungem la descurajare? Noi suntem descurajate de multe ori chiar şi în lucrările noastre bune, dar nu rămânem descurajate, ci, învăţăm de la Domnul Isus că atenţia noastră trebuie să fie mereu la Dumnezeu, care ne va întări. La care descurajare trebuie să renunţi să să-ţi îndrepţi atenţia spre Dumnezeu? Pentru care lucruri trebuie să te încrezi în Dumnezeu? Fii curajoasă şi ridică-te din orice desurajare!

Domnul Isus a zis: „Dar dreptul Meu este la Domnul şi răsplata Mea la Dumnezeul Meu”(4b). Poţi tu să spui că dreptul şi răsplata ta sunt la Dumnezeul tău?

Cunoşti pe cineva care are nevoie de încurajarea ta? Este păstorul tău descurajat? Cum ai putea să-i dai o încurajare? Te-ai gândit să-i trimiţi o felicitare cu versete de încurajare? Te-ai gândit să te rogi zilnic pentru el? Te-ai gândit să te rogi pentru soţia lui şi pentru copiii lui? El are nevoie de rugăciunile tale. Luna viitoare (octombrie) este luna aprecierii slujitorilor bisericii. Fă ceva frumos pentru păstorul tău, căci el vesteşte mântuirea.

 

Doamne, păzeşte inima mea de descurajare!

Doamne, ajută-mă să fiu curajoasă

şi o  încurajare pentru alţii!

 

Eu sunt Domnul şi nu este altul !!!

1 Spirit*

Isaia 45:1-8

Isaia 45:5a

„Eu sunt Domnul şi nu este altul.”

*

Împăratul Cir nu a eliberat poporul Israel din robie pentru o răsplată.

Este uimitoare asemănarea împăratului păgân Cir cu Împăratul Isus Cristos.

Dumnezeu îl numeşte pe împăratul Cir, păstorul Meu.

Domnul Isus este Păstorul cel bun.

Dumnezeu îl numeşte pe împăratul Cir, unsul Meu.

Domnul Isus este Unsul Tatălui.

Scopul lui Dumnezeu este atins şi El foloseşte instrumentele (oamenii) pe care le alege.

Mesia a fost pus de o parte ca să facă o lucrare, a venit ca să aducă eliberare din robia păcatului.

Cir a fost ales de Dumnezeu să facă o lucrare, a adus eliberare pentru Israel. Toată asemănarea pare ciudată, dar Domnul i-a dat şansa lui Cir să ajungă la adevărata închinare. Toţi conducătorii acestei lumi sunt sub autoritatea lui Dumnezeu.

Domnul l-a luat pe Cir de mână şi l-a condus spre victorie. Toate uşile s-au deschis înaintea lui şi a stăpânit peste popoare, bucurându-se de averile şi bogăţiile lor. Dumnezeu l-a întărit pe Cir şi l-a folosit ca să elibereze poporul Israel, care era de fapt în centrul atenţiei lui Dumnezeu.

Dumnezeu se prezintă: „Eu sunt Domnul şi nu este altul”. Când suferinţă grea vine în viaţa noastră, ne punem întrebări şi avem îndoieli cu privire la puterea şi caracterul lui Dumnezeu. Să ne amintim că El are toată autoritatea şi toate lucrurile lucrează spre binele celor ce se încred în El.

Ce îţi vei aminti tu în ziua suferinţei?

Dumnezeu aduce bucurie şi eliberare, mântuire şi izbăvire (v.9). Când dreptatea învinge pe pământ, vin vremuri de înviorare de la Domnul, căci fără mântuire şi pace, nici pământul, nici oamenii nu prosperă.

Cauţi tu mântuirea, pacea şi bucuria?

Cauţi tu eliberarea, dreptatea şi vremurile de înviorare?

Cauţi tu neprihănirea? „Ferice de cei însetaţi după neprihănire căci ei vor fi săturaţi.” Matei 5:6

Cauţi tu pentru familia ta o atmosferă plăcută prin prezenţa Domnului între voi?

Cauţi tu să ai aceste calităţi pentru reputaţia ta? Sau pentru că Îl iubeşti pe Domnul?

Doamne, cred că Tu eşti Domnul şi nu este altul ca Tine: Suveran şi Atotputernic, Măreţ şi Minunat, Stăpân şi Domn peste întregul univers, Dătătorul oricărui lucru bun: pace, bucurie, mântuire, vremuri de înviorare, izbăvire.

Doamne, inima mea caută pacea şi bucuria!

Destinul tău

11 destinIsaia 41:1-7

Isaia 41:4

„Cine a făcut

şi a împlinit aceste lucruri?

Acela care a chemat neamurile de la început,

Eu, Domnul, Cel dintâi şi Acelaşi până în cele din urmă veacuri.”

 *

Te rog să fii sinceră şi să-mi spui:

Crezi că s-a întâmplat acest lucru în viaţa ta (alege orice lucru din viaţa ta) sau este aşa pentru că Dumnezeu a hotărât aşa? Crezi că este o coincidenţă sau este providenţa lui Dumnezeu?

Crezi că aşa este istoria omenirii, a unei persoane sau crezi că fiecare lucru, oricât de mic, este hotărât de Dumnezeu? Crezi că eşti norocoasă sau binecuvântată?

Dumnezeul nostru suveran este arhitectul întregii istorii omeneşti. Fiecare eveniment are un scop în lume. Nici un om nu poate să-şi controleze destinul.

Ceea ce pentru poporul Domnului a fost profeţie, pentru noi este istorie. Ceea ce a vorbit Dumnezeu, s-a împlinit. Împăratul Cir a venit în istorie cum a fost profeţit, şi Dumnezeu i-a dat naţiunile în mâna lui. Dumnezeu i-a permis să cucerească popoarele. Dumnezeu i-a spus să elibereze pe robii proveniţi dintre iudei. Împăratul Cir a fost folosit de Dumnezeu, chiar dacă nu era iudeu, şi a recunoscut că nu prin puterea lui a ajuns mare, ci Dumnezeu i-a dat putere şi stăpânire.

Nimic în viaţa mea nu este o coincidenţă. Nu pot să mă laud că am făcut bine. Puterea mea de a face binele vine de la Dumnezeu.

Dumnezeu ridică popoare sau oameni ca să împlinească planurile Lui.

În momente de frică unde te uiţi?

Te întorci către alţii? Întorci spatele lui Dumnezeu?

Când nu mai credem în Dumnezeu, credem în orice altceva, în toate lucrurile posibile.

Dacă eu cred că Dumnezeu are planurile Lui cu mine, cum este gândirea mea diferită faţă de cei ce nu cred? Cum gândesc despre viaţa mea, despre evenimente, despre ceea ce se întâmplă în lume?

Care este scopul pentru care Dumnezeu te-a ridicat pe tine?

Care este răspunsul tău la planul Domnului?

Domnul are un scop şi un plan pentru viaţa fiecăruia.

Cât de mult colaborezi tu cu Dumnezeu pentru planurile Lui?

Doamne, eu cred că Tu ai un plan minunat pentru viaţa mea, pentru că eu sunt copilul Tău şi Tu mă iubeşti. Cred că destinul meu este să înving prin furtunile vieţii şi să-mi păstrez credinţa şi curăţia până la sfârşit. Cred că Tu eşti Domnul, Cel dintâi şi Acelaşi până în cele din urmă veacuri. Îmi pun încrederea în Tine că mă vei ajuta să ajung cu bine la destinaţie (cerul).

Doamne, inima mea se bucură că Tu ai un plan cu viaţa mea!