Robul Domnului şi nelegiuirea omului

63,12Isaia 53:1-12

Isaia 53:6b

„Domnul a făcut ca să cadă asupra Lui nelegiurea noastră a tuturor.”

*

Domnul Dumnezeu a făcut ca să cadă asupra Domnului Isus nelegiuirea noastră a tuturor.

Robul Domnului, Isus din Nazaret a plătit pentru păcatul lumii.

Tu vei vrea ca şi copilul tău să creadă şi să înţeleagă acest lucru. Nu uita că naşterea din nou este lucrarea Duhului Sfânt.

Roagă-te şi învaţă cu el următoarele versete şi adevărurile din ele:

Ieremia 31:3

Dumnezeu îl iubeşte pe copilul tău.

Romani 6:23a

Ce este păcatul şi ce consecinţe are?

Romani 3:23

Avem nevoie de un Salvator pentru că suntem păcătoşi.

1 Ioan 4:14

Cine este Domnul Isus? Fiul lui Dumnezeu şi Salvatorul trimis.

1 Corinteni 15:3

Domnul Isus a murit pentru păcatele noastre.

1 Ioan 1:9

Domnul Isus ne iartă păcatele dacă ne cerem iertare.

Ioan 1:12

Când Îl primim pe Domnul Isus în inimă ca „Salvatorul nostru”, devenim copii ai lui Dumnezeu.

Efeseni 2:8

Mântuirea este darul fără plată a lui Dumnezeu.

Ioan 3:16; Romani 6:23b

Viaţa nouă este veşnică.

Repetă aceste versete şi discută cu copilul despre Domnul Isus şi Împărăţia Lui.

Scrie versetele pe cărţi de vizită şi repetă-le din când în când.

Cea mai mare avere pe care o poţi da copilului tău este Cuvântul Domnului.

 

Inima mea iubeşte Cuvântul Domnului!

 

Noi rătăcim

53,6Isaia 53:1-12

Isaia 53:6

„Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi,

fiecare îşi vedea de drumul lui;

dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.”

Recunoşti că uneori eşti ca o oaie care rătăceşte? Recunoşti că de multe ori mergi pe drumul tău, nu pe calea Domnului?

Vei alerga la Păstorul cel Bun după ajutor? Vei căuta voia Lui?

A fi în voia lui Dumnezeu înseamnă a fi mulţumit.

Nu este mai mare mulţumire în viaţă decât să fim în voia lui Dumnezeu. Când stăm aproape de Păstorul nostru suntem mulţumiţi.

Pentru că El m-a salvat, pot să stau înaintea Lui. Mă bucur să-I aud vocea. El vorbeşte limba victoriei.

Prin harul lui Dumnezeu, mântuirea a fost împlinită. Robul Domnului a dus la bun sfârşit lucrarea încredinţată Lui de Domnul Dumnezeu.

La ce lucrare te cheamă Domnul ca să o duci la bun sfârşit?

Care este atitudinea ta? Care sunt scuzele tale? Eşti prea ocupată? Este greu?

Crezi că tu nu trebuie să te jertfeşti pentru alţii? Sau numai pentru un om? Sau numai pentru doi oameni?

Dacă faci o lucrare, o faci cu bucurie sau cu nemulţumire?

Urmezi pe Hristos de bunăvoie? Cu bucurie? Cu credincioşie?

Cum vei lăsa Cuvântul lui Dumnezeu să aibă un impact în viaţa ta în săptămâna aceasta?

Cât de des te opreşti din lucrările tale să-I mulţumeşti Salvatorului tău pentru moartea Lui pe cruce pentru păcatele tale?

Suferinţa, moartea, învierea şi înălţarea Domnului Isus este cea mai bună veste proclamată omului păcătos. Mulţumeşti des pentru Vestea cea Bună?

Doamne, mulţumesc pentru Vestea cea Bună, pentru Evanghelia Domnului Isus Hristos, Păstorul cel Bun. Mulţumesc pentru voia Ta cea bună, plăcută şi desăvârşită. Caut voia Ta, ca să nu mă rătăcesc. Mă bucur de harul Tău, de mântuirea pe care am primit-o şi vreau să duc la bun sfârşit tot ceea ce Tu mi-ai încredinţat. Mulţumesc că mă înveţi să am o atitudine bună, motivaţii corecte, bucurie în lucrare şi mulţumire în suflet. Te urmez cu credincioşie, căci Tu eşti Alesul inimii mele!

Doamne, inima mea Te urmează de bunăvoie!

S-a rugat pentru cei vinovaţi

53a*

Isaia 53:10-12

Isaia 53:12b

„A purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.”

Te rogi pentru cei vinovaţi? Te bucuri să vezi pe cei vinovaţi că se întorc la Domnul şi-L urmează? Care este mulţumirea ta în urma rugăciunii? Vrei să vezi rod?

Care este mulţumirea Robului Domnului? Va vedea o sămânţă de urmaşi (va aduce pe mulţi fii la slavă, Evrei 2:10), va avea o viaţă lungă (victoria asupra morţii), lucrarea Lui va propăşi (Mijlocitor al noului legământ, Mântuitor al neamurilor, Salvatorul lui Israel, Lumina neamurilor), va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va înviora (oamenii vor avea cunoştinţa de Dumnezeu), mulţi oameni vor fi puşi într-o stare după voia lui Dumnezeu (iertaţi, împăcaţi cu Dumnezeu).

Dumnezeu are două promisiuni pentru Robul Domnului: „Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari şi va împărţi prada cu cei puternici.”

De ce? Pentru că:

-S-a dat pe Sine Însuşi la moarte, (Cum renunţi, cum mori tu faţă de păcat?)

-a fost pus în numărul celor fărădelege,

-a purtat păcatele multora, (Cum ajuţi pe alţii în poverile lor?)

-S-a rugat pentru cei vinovaţi. (Cum te rogi pentru alţii?)

Merită toată răsplata de la Dumnezeu!

Domnul Isus a învins păcatul şi moartea prin înviere. Este acest adevăr o bucurie pentru tine?

Suferinţa şi moartea Domnului Isus au fost planul lui Dumnezeu stabilit mai dinainte de întemeierea lumii. Moartea Lui nu a fost un accident. Oamenii muritori nu pot fi o jertfă pentru vină. Numai Domnul Isus a fost o jertfă perfectă pentru vina omenirii.

Ce gânduri vin prin mintea ta când auzi că Domnul Isus este om al durerii şi obişnuit cu suferinţa? Se potriveşte cu gândirea ta faptul că Salvatorul a venit umil, fără să atragă privirile prin frumuseţea fizică?

Doamne Isuse, mulţumesc că mă iubeşti şi ai murit pentru păcatele mele.

Doamne, umple inima mea de umilinţă!

Tăcerea

1Isaia 53:7-9

Isaia 53:7a

„Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc.”

*

Care a fost răspunsul Domnului Isus înaintea acuzatorilor Lui care L-au chinuit şi L-au asuprit? Tăcerea. A îndurat totul fără să spună o vorbă. El a fost Mielul de jertfă pentru noi (Ioan 1:29). Pe noi nu ne-a costat nimic această jertfă, dar pe Domnul Isus L-a costat viaţa. De ce crezi că Domnul nu S-a apărat? Domnul Isus nu a fost un om slab, ci a avut o putere enormă de a răbda.

Ca să poţi să taci, e nevoie de o mare putere. În special în conflicte, tăcerea dovedeşte mai multă  putere decât o vorbire fără înţelepciune şi control.

Eu cred că atenţia Lui a fost la veşnicie, nu la prezent.

Ce facem noi în faţa celor ce ne acuză de anumite lucruri? Crezi că vorba arată puterea ta? Crezi că tăcerea e ca mierea? De ce ne apărăm? Ne apărăm când credem că avem dreptate şi ne apărăm, chiar şi când nu avem dreptate. Mă apăr ca să salvez prezentul? Trebuie să mă gândesc mai mult la veşnicie decât la prezent.

Hristos nu S-a luptat pentru noi, ci de bunăvoie, cu ascultare faţă de Tatăl S-a dus la cruce. A ales să nu se lupte, ci să moară. Care este alegerea ta?

Domnul Isus Hristos, Robul Domnului a ales să nu se apere, ci a ales să sufere în tăcere.

Ce pot să învăţ din acest adevăr?

Care este reacţia mea când alţii mă nedreptăţesc? De cine mă apăr? Cum mă apăr? Cui opun rezistenţă? Este violenţă în vorbirea mea? Este înşelăciune în vorbirea mea? Este vicleşug în vorba mea? Trebuie să renunţ, să tac?

În care situaţie din această săptămână trebuie să tac?

Ce înseamnă că groapa Lui a fost pusă între cei răi? A fost răstignit între doi tâlhari (Matei 27:38).

Ce înseamnă că mormântul Lui a fost la un loc cu cel bogat? Iosif din Arimatea a fost un om bogat şi împreună cu Nicodim L-au îmbălsămat şi L-au aşezat în mormântul bogatului (Matei 27:57-60).

Doamne, ajută-mă să fiu mai atentă la gura mea, mai ales în conflicte. Dă-mi putere să tac!

 

Doamne, pune controlul Tău asupra inimii şi gurii mele!

 

Suferinţa şi durerea

53,5Isaia 53:4-6

Isaia 53:4a

„Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat

şi durerile noastre le-a luat asupra Lui.”

Cât de grea este suferinţa ta? Cât de grea este durerea ta? Te-ai gândit vreodată cât de grea este suferinţa şi durerea lumii întregi? Pentru mine suferinţa este grea şi durerea mea uneori este aşa de mare că nu o pot purta; şi atunci mă rog şi cer ajutor Domnului. Nu ştiu dacă aş putea purta suferinţa altuia sau durerea lui, de aceea mă gândesc la greutatea poverilor şi suferinţelor lumii întregi pe care Domnul Isus le-a luat asupra Lui. Cred că a fost foarte greu şi numai Fiul lui Dumnezeu putea să facă acest lucru.

Cum explici faptul că Domnul Isus a murit în locul nostru?

Domnul ne-a spus încă din cartea Geneza, că plata pentru păcat este moartea. Cineva trebuia să moară pentru păcat. Intenţia lui Dumnezeu a fost ca datoria păcatelor noastre să fie pusă asupra Domnului Isus. El a plătit preţul pentru păcatele noastre.

Pentru cine a suferit Domnul Isus? Pentru întreaga omenire. Dumnezeu nu are favoriţi, ne iubeşte pe toţi. Era nevoie de jertfă ca să împace omenirea păcătoasă cu Dumnezeul cel Sfânt. Mânia lui Dumnezeu îndreptată spre omenirea păcătoasă a lovit în Domnul Isus, la cruce.

Ce beneficii are suferinţa (pedeapsa) Domnului în viaţa noastră? Pace şi vindecare.

El suferinţele mele le-a purtat, durerile mele le-a luat asupra Lui, a fost pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit, în locul meu. El a fost străpuns pentru păcatele mele, zdrobit pentru fărădelegile mele. Pedeapsa care îmi dă pacea a căzut peste El şi prin rănile Lui sunt tămăduită.

Eu rătăcesc de multe ori (am o natură păcătoasă, dar poate fi şi alegere păcătoasă) şi mă duc pe drumul meu, totuşi, El a plătit pentru neascultarea mea. El a suferit de bună voie pentru mine (1 Petru 2.24). Domnul Isus nu a avut păcat, ci a fost făcut păcat pentru mine (2 Corinteni 5:18, 19, 21). Cred acest lucru şi mă bucur că prin credinţa mea voi scăpa de suferinţa veşnică care va fi în absenţa lui Dumnezeu. Într-o zi, când voi muri, voi fi în Împărăţia Lui. Sufletul meu va trăi veşnic.

Care este mărturisirea ta?

Crezi că Domnul Isus a murit pe cruce pentru păcatul tău ca să te împace cu Dumnezeu?

Dacă şi tu L-ai acceptat pe Domnul Isus ca Mântuitor al vieţii tale, cui ar trebui să-i spui vestea bună că Domnul este Salvatorul? Când îi vei spune?

Inima mea este plină de pace şi vindecare!

Noi nu L-am băgat în seamă

1Isaia 52:13-53:1-3

Isaia 53:3b

„Noi

nu

L-am

băgat

în seamă.”

*

De ce de multe ori nu-L băgăm în seamă pe Domnul?

De ce vrem să trăim aşa cum place firii pământeşti?

De ce suntem aşa de neatenţi cu starea noastră spirituală?

Sunt păcătos pentru că fac păcate sau fac păcate pentru că sunt păcătos?

Biblia ne spune că noi toţi, de la Adam încoace, ne-am născut păcătoşi; toţi avem o natură păcătoasă. Faptul că facem lucruri pe care Dumnezeu ni le-a interzis şi nu facem ce ne-a poruncit să facem, dovedeşte moştenirea noastră păcătoasă şi mânia lui Dumnezeu împotriva păcatului este gata să se descopere. Ca şi Adam şi Eva, încercăm să învinovăţim pe alţii pentru păcatele noastre. De multe ori ne uităm urât la cei ce ne depăşesc pe şosea fără să observăm că viteza maşinii noastre este prea mare. Dăm vina pe părinţi, pe profesori, pe păstori, pe alţii, pe circumstanţe, de multe ori.

De ce credem că alţii sunt responsabili pentru greşelile noastre? Pentru că vrem alţii să fie responsabili pentru consecinţele păcatelor noastre. În adâncul fiinţei noastre realizăm că cineva trebuie să plătească, chiar dacă ne ascundem după deget de multe ori. Ascundem păcatele, controlăm consecinţele şi când cădem, dăm vina pe alţii.

Avem nevoie de ajutor. De unde ne vine ajutorul? Dumnezeu cunoaşte nevoia noastră şi este gata să ne ajute. Dumnezeu are un răspuns pentru păcatul şi vinovăţia omului. În Isaia 53, vedem suferinţa, moartea, îngroparea, înălţarea şi a doua venire a Domnului Isus, Salvatorul lumii. Suferinţa şi gloria lucrează împreună. În ciuda agoniei şi suferinţei, Robul Domnului va birui. Va învia (Fapte2:32), va fi înălţat (Luca 24:51) şi va şedea la dreapta lui Dumnezeu, Tatăl (Filipeni 2:9). Mulţi s-au îndoit de acest lucru la cruce, dar va veni o vreme când înaintea Lui împăraţii vor închide gura, căci vor vedea ce nu li se mai istorisise şi vor auzi ce nu mai auziseră. Toţi vor păstra linişte şi tăcerea înaintea Lui.

Recunoşti că ai o natură păcătoasă?

Învinovăţeşti pe alţii cu uşurinţă?

Crezi că alţii sunt responsabili pentru greşelile tale?

Îţi ascunzi păcatele?

Unde cauţi ajutor când ai căzut?

Cunoşti răspunsul Domnului pentru păcatul şi vinovăţia omului?

Păstrezi tu linişte şi tăcere înaintea Domnului când vezi şi auzi ce spune El?

Doamne, păzeşte inima mea de lipsa de responsabilitate!

Proverbe 31

31*

Proverbe 31

*

Tată ceresc, Tu mă ajuţi să-mi amintesc cuvintele înţelepciunii şi învăţătura bună pe care mi-o dădea mama mea: ,,Păstrează-ţi curăţia şi nu-ţi da altora vlaga şi nu căuta dezmierdările străinilor care duc la pierderea celor neştiutori; nu se cade să bei vin, nici să umbli după băuturi tari; ca nu cumva, bând, să uiţi legea şi să calci drepturile tuturor celor nenorociţi”.

Se spune: ,,Daţi băuturi tari celui ce piere şi vin, celui cu sufletul amărât; ca să bea să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui.”, dar aceasta nu este slujba la care ne cheamă Domnul, ci să ne deschidem gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi; să ne deschidem gura ca să judecăm cu dreptate şi să apărăm pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Doamne, ajută-mă să fiu o femeie cinstită, căci ea este mai de preţ decât mărgăritarele; inima bărbatului se încrede în ea şi nu duce lipsă de venituri; ea îi face bine şi nu rău, în toate zilele vieţii sale; ea face rost de haine pentru îmbrăcăminte şi lucrează cu mâini harnice; ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea; ea se scoală dimineaţa devreme ca să dea hrană casei sale şi să organizeze lucrul de peste zi; se gândeşte la ceea ce trebuie să cumpere şi cumpără; din rodul muncii ei slujeşte familia ei; ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi oţeleşte braţele; vede că munca îi merge bine, lumina ei străluceşte chiar şi în timpul nopţii; ea pune mâna pe lucru şi degetele ei ştiu ce-i de făcut; ea îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit; nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu; ea îşi face învelitori, are haine bune şi preţioase; bărbatul ei este bine văzut între oameni; ea are relaţii bune cu toţi cei harnici şi împreună lucrează spre binele tuturor; ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă şi râde de ziua de mâine; ea deschide gura cu înţelepciune şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă; ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei şi nu mănâncă pâinea lenevirii; fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi-i aduce laude zicând: „Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.”

*

Doamne, ajută-mă să nu caut scuze ca să nu lucrez şi nici să mă trag înapoi de la ceea ce trebuie să fac cu mâinile mele. Caut să-mi înving scuzele, să nu mă plâng că sunt prea ocupată, prea obosită pentru că am mult de lucru. Nu mă plâng că nu ştiu ce-i de făcut şi nu am resurse. Caut lucrurile de care am nevoie şi mă duc departe dacă trebuie ca să ajung unde trebuie, pentru nevoile mele. Călătoresc, dacă trebuie, căci voi primi răsplată pentru munca mea. Cred că voi primi laudă şi recunoştinţă pentru munca mea, pentru sacrificial meu. Cel mai mare dar va fi că voi primi aprecierea Domnului.

Nu vreau să obosesc în facerea binelui. Peste ani şi ani, privind în urmă voi culege roadele lucrurilor pentru care am muncit.

Recunosc în fiecare zi că am nevoie de putere şi cunosc pe Cel ce este sursa puterii, Cel ce dă scop şi răsplăteşte pe cei ce-L slujesc.

Tată ceresc, nu vreau să mă tem de o muncă prea grea, ci să mă concentrez la răsplata finală pe care o voi primi de la Tine. Îmi doresc să am o motivaţie bună: să fiu plăcută Ţie, nu oamenilor. Mă păzesc de făţărnicie şi mândrie.

Nu vreau să neglijez lucrurile casei, datoriile zilnice, de aceea Te rog ajută-mă să înţeleg şi să primesc totul ca fiind lucrarea la care Tu m-ai chemat şi să nu mă uit la câştigul imediat, ci să aştept în tăcere ajutorul şi răsplătirile Tale. Dă-mi viziune despre lucrurile importante indiferent cum le vede lumea, căci vreau să fiu plăcută înaintea Ta. Eliberează-mă de frică, lene, descurajare, distragerea atenţiei cu alte lucruri.

Tu mă ajuţi să caut lucrurile de care am nevoie şi să le folosesc cu înţelepciune.

Vreau să cresc în relaţia mea cu Tine, ca să ajung să experimentez credincioşia Ta, purtarea Ta de grijă faţă de mine şi familia mea. Mă încred în Tine pentru nevoile mele, prin care Tu îmi creşti credinţa şi mă înveţi să mă rog şi să aştept răspuns la rugăciunile mele. Caut oportunităţi să slujesc şi aştept călăuzire de la Tine în luptele mele şi în experienţele mele. Îţi cer mereu înţelepciune ca să ştiu cum să folosesc ceea ce Tu mi-ai dat. Mă rog să văd nevoile reale şi felul în care pot implica toată familia în experienţa vieţii, în călătoria credinţei, în aşteptarea împlinirilor.

Vreau să motivez familia mea în slujire, şi mă rog ca ei să vadă o binecuvântare în slujire, nicidecum viziunea lumii. Ajută-ne să avem inimi pline de compasiune şi umilinţă, dorind împlinirea nevoilor altora şi aceasta cu atitudini corecte, fără să căutăm atenţia altora. Să ne amintim ce ai făcut Tu pentru noi, chiar dacă nu am meritat şi fie ca harul Tău să ne inspiră să dăruim şi noi har celor ce nu merită. Vrem să fim responsabili, să motivăm pe alţii la slujire fără să-I manipulăm, ci fiind exemplu de slujire.

Doamne, ajută-ne să ne pregătim pentru viitor, pentru nevoile din viitor şi pentru Împărăţia Ta. Vrem să avem priorităţi clare înaintea ochilor, să nu preţuim câştigul lumii mai presus de bogăţiile spirituale. Învaţă-ne să împărţim ceea ce avem cu alţii care nu au şi să adunăm pentru viitor. Învaţă-ne să ne păzim inima de iubirea de bogăţie şi confort sau securitate, şi să ne încredem în Domnul pentru că El este Susţinătorul şi Dătătorul tuturor lucrurilor bune. Vrem să avem echilibru şi să plănuim viitorul în dependenţă de Tine fără să ne temem de necunoscut sau să ne îngrijorăm. Nu vrem să ne punem energia în controlul circumstanţelor vieţii care ar aduce securiatate financiară sau materială, ci ne rugăm să biruim slăbiciunile umane.

Doamne, ajută-ne să fim creativi în chemarea pe care ne-ai făcut-o. Tu cunoşti darurile şi talentele noastre, de aceea avem îndrăzneală în puterea Ta că ne va ajuta să ducem la bun sfârşit lucrul pentru care Tu ne-ai pregătit. Tu ne creşti şi ne dezvolţi calităţile noastre ca să slujim şi ne ajuţi să fim smeriţi recunoscând puterea Ta în toate.

Inima noastră bate pentru Tine, ca să împlinim scopul Tău şi să ne bucurăm că ne dai dorinţe după voia Ta.

Vrem să lucrăm cu bucurie, căci tu răsplăteşti pe cei ce slujesc cu bucurie. Privim cu bucurie la cer, la răsplătirea tuturor celor credincioşi.

Mulţumim că ne încurajezi când suntem obosiţi şi apăsaţi de povara datoriilor zilnice şi ne întăreşti.

Doamne, preţuiesc teama de Tine mai mult decât dezmierdările vieţii, căci dezmierdările sunt înşelătoare şi frumuseţea este deşartă, dar cei care se teme de Domnul vor fi lăudaţi.

Aştept răsplată de la Tine, căci Tu răsplăteşti rodul muncii mele şi Te rog binecuvântează faptele mele ca să fie făcute în ascultare de Tine.

 

Doamne, binecuvântează-ne cu înţelepciunea care vine de sus!

 

Proverbe 30

30

*

Proverbe 30

*

Doamne, mulţumesc pentru cuvintele scrise în cartea Proverbe; cuvintele înţelepte rostite şi aşezate în scris pentru mulţi, foarte mulţi oameni, dar şi pentru mine.

Nu vreau să fiu prost, ci să am pricepere de om; să învăţ înţelepciunea şi să cunosc ştiinţa sfinţilor.

Eu ştiu cine S-a suit la ceruri şi cine S-a pogorât din ele; cine a adunat vântul în pumnii Lui şi cine a strâns apele în haina Lui; cine a hotărât toate marginile pământului, cum se numeşte El şi cum cheamă pe Fiul Său.

Cred că orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în El. Nu adaug nimic la cuvintele Lui, ca să nu mă pedepsească şi să fiu găsit mincinos.

Doamne, îţi cer două lucruri, nu mi le opri, înainte de a muri: depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pâinea care-mi trebuie; ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine şi să zic: „Cine este Domnul?” Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur şi să iau în deşert Numele Dumnezeului meu.

Nu clevetesc pe un slujitor la stăpânul lui, ca să nu mă blesteme şi să mă fac vinovat, căci este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său şi nu binecuvântează pe mama sa; este un neam de oameni care se crede curat şi totuşi, nu este spălat de întinăciunea lui; este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi şi care îşi ţin pleoapele sus; este un neam de oameni, ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ şi pe cei lipsiţi dintre oameni.

Doamne, păzeşte-mă de lucruri nesăţioase şi nesănătoase şi ajută-mă să mă mulţumesc cu ceea ce primesc de la Tine.

Îmi preţuiesc părinţii şi îmi păzesc ochiul de rău, căci pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu şi îl vor mânca puii de vultur.

Sunt trei lucruri mai presus de puterile mele şi chiar patru pe care nu le pot pricepe: urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, urma corăbiei în mijlocul mării şi urma omului la o fată. Te rog păzeşte-mă de orice păcat sexual, căci calea femeii preacurve duce la moarte.

Sunt trei lucruri care fac să se răscoale o ţară şi patru lucruri pe care omul nu le poate suferi: un rob, care a început să împărăţească; un nebun, care are pâine din belşug; o femeie dispreţuită care se mărită şi o roabă care moşteneşte pe stăpână-sa.

Sunt patru vietăţi mai mici pe pământ şi totuşi din cele mai înţelepte: furnicile, care nu sunt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara; şoarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stânci; lăcustele n-au împărat şi totuşi pornesc toate în cete; păianjenul îl poţi prinde cu mâinile şi se găseşte totuşi în casele împăraţilor.

Sunt trei fiinţe care au o ţinută frumoasă şi patru au mers măreţ: leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui; calul închingat gata şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.

Doamne, îmi cercetez gândurile mele şi vorbele mele. Nu las mândria în inima mea, căci mândria împinge la fapte de nebunie şi gândurile rele duc la răutate, la mânie şi la ceruri.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să avem gânduri şi vorbe înţelepte!

 

 

Proverbe 29

29a*

Proverbe 29

*

Tată ceresc, mulţumesc pentru toate mustrările Tale. Le primesc, şi înţeleg că un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac.

Te rog înmulţeşte oamenii buni şi credincioşi în poporul nostru, căci când se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar când stăpâneşte cel rău, poporul geme.

Iubesc înţelepciunea şi curăţia, căci cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea.

Bincuvântează pe conducătorii noştri ca să fie oameni drepţi, căci ţara se întăreşte prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte.

Păzeşte-mă de linguşitori, căci cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ sub paşii lui.

Fie ca înţelepciunea şi bunătatea Ta să biruiască în inima mea, căci în păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură; cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă; cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mânia.

Mă depărtez de ceartă, căci atunci când se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face.

Doamne, pune în jurul meu oameni fără prihană. Ştiu că oamenii setoşi de sânge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îmi ocrotesc viaţa.

Binecuvântează-mă cu înţelepciune şi fereşte-mă de nebunie, căci nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte.

Spun adevărul şi ascult adevărul, dar când cel ce stăpâneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sunt nişte răi.

Doamne, luminează-mi ochii ca să judec pe săraci după adevăr. Întăreşte-mă ca să fiu stăpână pe mine însumi.

Binecuvântează copiii din jurul meu şi învaţă-mă cum să-i disciplinez, căci nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.

Cred că atunci când se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea.

Învaţă-mă cum să pedepsesc pe fiul meu, ca să avem odihna şi desfătarea sufletului.

Tată ceresc, dă-mi descoperire duhovnicească, discernământ spiritual şi ajută-mă să păzesc Legea Ta, căci atunci când nu este nici o descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar ferice de poporul care păzeşte legea!

Cred că nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n-ascultă; dacă un om vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult de la un nebun decât de la el; slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu.

Mă rog să fiu eliberată din orice mânie sau furie, căci un om mânios stârneşte certuri şi un înfuriat face multe păcate.

Aleg smerenia şi alung mândria din viaţa mea, căci mândria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.

Nu mă unesc cu hoţi, nici cu cei ce blestemă, căci cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul şi nu spune nimic.

Mă încred în Tine, Doamne, şi nu mă tem de oameni, căci frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.

Doamne, caut bunăvoinţa Ta, căci mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpâneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.

Caut neprihănirea şi mă depărtez de nelegiuire, căci omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să iubim înţelepciunea şi curăţia inimii!

 

Proverbe 28

28

*

Proverbe 28

*

Tată ceresc, mă depărtez de rău şi caut neprihănirea, căci cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tânăr.

Înconjoară-mă cu oameni pricepuţi şi cunoscători care dau echilibru şi stabilitate, căci când este răscoală într-o ţară, sunt mulţi capi, dar cu un om priceput şi cunoscător, stabilitatea este prelungită. Nu mă lăsa sub apăsarea celui sărac şi neînţelept care apasă pe cei obijduiţi, căci el este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine.

Nu părăsesc Legea Ta, nu laud pe cel rău şi mă păzesc de mânie. Te caut, Doamne, ca să înţeleg căile Tale şi ceea ce este drept.

Cred că mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite; cred că cel ce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar cel ce umblă cu cei desfrânaţi face ruşine tatălui său; cred că cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobândă şi camătă, le strânge pentru cel ce are milă de săraci.

Ajută-mă să nu întorc urechea ca să n-ascult legea, ca nu cumva  rugăciunea mea să rămână neascultată.

Descopere-mi când sunt rătăcită sau când cineva rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, ca nu cumva să cădem în groapă, ci să fim oamenii fără prihană care moştenesc fericirea.

Cred că omul bogat şi mândru se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează; cred că atunci când biruie cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde.

Tată ceresc, îmi mărturisesc fărădelegile şi le părăsesc, ca să capăt îndurare, căci cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. Mă tem de Tine şi nu îmi împietresc inima, căci ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire.

Păzeşte-mă de omul cel rău care vrea să stăpânească peste mine, căci ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămând, aşa este cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac.

Mă depărtez de lăcomie şi asuprire, căci un om fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele.

Dă-mi un cuget curat, căci un om al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia, fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească.

Umblu în neprihănire pe calea cea îngustă ca să găsesc mântuirea, căci cine umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă.

Nu alerg după lucruri de nimic, ci lucrez cu mâini harnice, căci cine îşi lucrează câmpul are belşug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.

Caut să fiu o credincioasă smerită şi mulţumită cu starea în care m-ai pus, căci un om credincios este năpădit de binecuvântări, dar cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit.

Cred că nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat şi un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească şi nu ştie că lipsa va veni peste el.

Doamne, primesc mustrarea Ta şi cred că cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decât cel cu limba linguşitoare.

Îmi cinstesc părinţii şi nu fur pe părinţii mei, căci cine fură pe tatăl său şi pe mama sa şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul.

Mă încred în Tine, Doamne, mă feresc de certuri şi lăcomie, căci cel lacom stârneşte certuri, dar cel ce se încrede în Domnul este săturat din belşug. Nu mă încred în inima mea, ci caut înţelepciunea, căci cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mântuit.

Dă-mi o inimă bună faţă de cel sărac, căci cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme.

Alungă Tu pe cei răi din jurul meu, căci când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar când pier ei, cei buni se înmulţesc.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim oameni de bine, înţelepţi, smeriţi şi cinstiţi!