Rugăciune sau disperare?

Ioan 19
*
Ioan 19:17a  

*

,,Isus,

*

ducându-Şi

*

crucea…“

Trebuie să ne ducem crucea!

Învaţă pe copilul tău sau al altora, prin exemplul tău, cum să înfrunte dezamăgirile în viaţă.
Dumnezeu îi călăuzeşte şi îi disciplinează pe copiii Lui, dar îi şi mângâie în necazurile lor.
Copilul va vedea în viaţa ta ce înseamnă să fii mângâiat.
Dumnezeu vede lacrimile noastre şi le numără.
Când copilul tău plânge, îl laşi să plângă? Îl ţii în braţe? Îl încurajezi? Asculţi îngrijorarea şi temerile lui?

Să ştii că prin atitudinea ta trebuie să-i dai copilului tău imaginea lui Dumnezeu care are grijă.

Ce faci atunci când un dezastru îţi dă peste cap ziua? Copilul se uită la reacţiile tale. Ajungi tu la disperare sau te duci la Dumnezeu în rugăciune? Te duci la o vecină sau la o prietenă să te plângi?
Deschizi Biblia şi cauţi ajutor?
Spui: ,,De ce mi s-a întâmplat mie aşa ceva“? Sau spui: ,,De ce să nu mi se întâmple şi mie? De ce aş fi eu scutită de necazuri?”

Cum primeşti veştile rele? Sau relaţiile rupte? Sau moartea? Sau dificultăţile financiare?

Copilul se uită la tine şi învaţă.

Tu învaţă să te rogi în ziua necazului. Psalmi 50:15 ne spune: ,,Cheamă-Mă în ziua necazului şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!”

Domnul să te păzească de disperare în ziua necazului!

Tu roagă-te în ziua necazului!

Ce faci când eşti dezamăgită?

Ioan 19

*

Ioan 19:17a  

*

,,Isus,

ducându-Şi

crucea…“

*

Cum să înfruntăm dezamăgirile în viaţă?
Cum îl înveţi pe copilul tău sau al altora să înfrunte dezamăgirile în viaţă?
Trebuie să ne ducem crucea!
Este greşit să spui o minciună, şi mai târziu copilul să afle că nu-i adevărat. Alege bine cuvintele când vrei să mângâi un copil. Domnul nu a promis niciodată că avioanele nu se vor prăbuşi. Nu toate jucăriile pierdute se vor găsi. Nu toţi bolnavii vor fi vindecaţi. Dar ne-a promis că va fi cu noi oriunde vom fi (în aer, pe mare sau pe uscat). El ne-a promis că va avea grijă de noi, chiar şi atunci când avem nevoie de o injecţie.
Dumnezeu nu pune la loc ce s-a pierdut. Nu întotdeauna o văduvă primeşte alt soţ. Nu întotdeauna cine a pierdut locul de muncă, primeşte unul nou sau dacă primeşte un loc de muncă, nu întotdeauna este mai bun.
Nu promite copilului tău că vei înlocui orice jucărie pierdută sau stricată. Rezolvarea problemei rapid cu o minciună nu este soluţia corectă.
Memorând versete din Biblie va înţelege ce va face Dumnezeu pentru copiii Lui.

Învaţă pe copil acest verset: ,,Nu te teme căci Eu sunt cu tine. Nu te uita cu îngrijorare că Eu sunt Dumnezeul tău. Eu te întăresc şi tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.“ Isaia 41:10

Fie ruga ta: ,,Domnul este lumina şi mântuirea mea! De cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele! De cine să-mi fie frică?“ Psalmul 27:1-2

Nu te teme când eşti dezamăgită căci Dumnezeu este cu tine!

Înfruntă dezamăgirile vieţii cu îndrăzneală şi curaj!

Dumnezeu este ajutorul tău!

Cum înfrunţi necazul şi durerea?

Înfrunţi necazul şi durerea cu curaj?

Ioan 19

Ioan 19:17a 

,,Isus,

ducându-Şi

crucea…“

Învaţă pe copilul tău sau al altora că Domnul a suferit, dar nu stărui mult pe partea negativă. Este important să ştie tot adevărul despre Domnul.
Învaţă pe copil că ,,lucrurile rele“ (nu toate lucrurile rele) care se întâmplă pot fi parte a planului lui Dumnezeu, prin care poate fi pregătit pentru situaţii care sunt realităţi în viaţă, ca şi singurătatea, durerea, moartea, etc.

Cum poţi să ajuţi copilul să evite confuzia şi deziluzia când lucrurile nu sunt aşa cum crede sau vrea el?
Cum poţi să ajuţi copilul să se uite la Dumnezeu când este dezamăgit?
Cum poţi să-l pregăteşti să înfrunte durerea şi necazul cu curaj?

Nu este o metodă de succes în acest domeniu, dar dacă stai aproape de Domnul te va lumina la vremea potrivită.

Domnul să-ţi dea pace (eşti în mâna Lui) când lucruri rele vin în viaţa ta!

Fii curajoasă în vremuri grele!

Este suferinţa parte a planului lui Dumnezeu pentru om?

Ioan 19

Ioan 19:17a 

,,Isus ducându-Şi

crucea…“

Domnul Isus a fost dus înaintea lui Pilat şi a fost condamnat la moarte. El nu a fost vinovat. Nu a avut nici un păcat. A suferit de bunăvoie.

Suferinţa şi durerea nu L-au surprins pe Dumnezeu, nici pe Domnul Isus. A fost parte a planului lui Dumnezeu, căci ceea ce Dumnezeu plănuieşte se întâmplă.

Domnului Isus I s-au întâmplat lucruri rele, la fel cum se întâmplă şi credincioşilor şi tuturor oamenilor. Asta spune Scriptura şi asta experimentăm şi noi în viaţă. Ioan 16:33 ne spune: ,,V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.”
Dumnezeu nu a promis lipsa durerii şi a dezamăgirii.

,,El n-a promis doar cerul senin,
Nici flori pe cale fără pelin.
N-a promis soare fără de ploi,
Nici bucurie fără nevoi.
Dar ne-a promis din puterea Sa,
Pe drum lumină că ne va da.
Al său bogat har în încercări
Şi mângâiere în întristări.”

Domnul să-ţi dea puterea, lumina, harul şi mângâierea Lui în suferinţele tale!

Îndrăzneşte prin toate suferinţele tale!

Tragedie sau Triumf?

Este moartea o

tragedie sau un triumf?

Ioan 19:18-30

Ioan  1:30a   

,,Isus a zis:

,,S-a isprăvit!“

Planul lui Dumnezeu pentru noi implică terminarea lucrului încredinţat.

Când Domnul Isus a zis la cruce ,,S-a sfârşit“, a dovedit victoria Lui. Lucrarea dată Lui, de Dumnezeu, a ajuns la sfârşit. Moartea Domnului Isus a fost un triumf, nu o tragedie. Planul de răscumpărare al omenirii a fost dus la îndeplinire.

Ce lucrare care rămâne veşnic, trebuie s-o duci la bun sfârşit?
Vei duce la bun sfârşit lucrarea încredinţată? Nu începutul unui lucru este important ci sfârşitul lui. Degeaba ai început frumos, dacă sfârşitul este ruşinos. Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui.

Moartea Domnului Isus pe cruce a fost şi un lucru ruşinos. A fost umilitor să fie dezbrăcat şi expus atâtor oameni cunoscuţi şi necunoscuţi. El a făcut acest lucru în locul meu, a luat asupra Lui ruşinea mea, păcatul meu ca să mă împace cu Tatăl.

Ce te-a impresionat cel mai mult în ce priveşte moartea şi răstignirea Domnului? (poate vrei să citeşti în toate evangheliile)
Cum te vei ruga după ce citeşti despre răstignire în evanghelii?
Vei schimba ceva în viaţa ta în săptămâna aceasta?
Vrei să scrii o rugăciune?

,,Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă. Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea, a căzut peste El; şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă…“ Isaia 53:3-5,10a

Domnul să te ajute să duci la bun sfârşit lucrarea Lui!

Schimbă tragedia în triumf !!!

În mâna Olarului

Ieremia 18:2-6 

„Scoală-te şi pogoară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!” Când m-am pogorât în casa olarului, iată că el lucra pe roată. Vasul pe care-l făcea n-a izbutit, cum se întâmplă cu lutul în mâna olarului. Atunci el a făcut un alt vas, cum i-a plăcut lui să-l facă. „Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta casă a lui Israel? zice Domnul. Iată, cum este lutul în mâna olarului, aşa sunteţi voi în mâna Mea, casă a lui Israel!”

O familie a plecat într-o excursie în Orient să cumpere ceva dintr-un frumos magazin de antichităţi, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la căsătorie. Amândorura le plăceau antichităţile şi produsele din argilă, ceramice, în special ceştile de ceai. Au observat o ceaşcă excepţională şi au întrebat: ,,Putem să vedem ceşcuţa aceea? Nu am văzut niciodată ceva atât de frumos.”
În timp ce doamna le oferea ceea ce ceruseră, ceşcuţa de ceai a început să vorbească: ,,Voi nu puteţi să înţelegeţi. Nu am fost de la început o ceşcuţă de ceai. Cândva am fost doar un bulgăre de argila roşie. Stăpânul m-a luat şi m-a rulat, m-a bătut tare, m-a frământat în repetate rânduri, iar eu am strigat: ,,Nu face asta!”, ,,Nu-mi place!” ,,Lasă-mă în pace,” dar el a zâmbit doar şi a spus cu blândeţe: ,,Încă nu!”. Apoi, ah! Am fost aşezată pe o roată şi am fost învârtită, învârtită, învârtită. ,,Opreşte!” Ameţesc! O să-mi fie rău!” am strigat. Dar stăpânul doar a dat din cap şi a spus, liniştit: ,,Încă nu.” M-a învârtit, m-a frământat şi m-a lovit, şi m-a modelat până a obţinut forma care i-a convenit şi apoi m-a băgat în cuptor. Niciodată nu am simţit atâta căldură. Am strigat, am bătut şi am izbit uşa . ,,Ajutor! Scoate-mă de aici!”. Puteam să-l văd printr-o deschizătură şi puteam citi pe buzele sale în timp ce clătina din cap dintr-o parte în alta: ,,Încă nu.” Când mă gândeam că nu voi mai rezista încă un minut, uşa s-a deschis. Cu atenţie, m-a scos afară şi m-a pus pe raft unde am început să mă răcoresc. O, mă simţeam atât de bine! Ei, aşa este mult mai bine m-am gândit. Dar, după ce m-am răcorit, m-a luat, m-a periat şi m-a colorat peste tot. Mirosurile erau oribile. Am crezut că mă sufoc. ,,O, te rog, încetează, încetează”, am strigat. EL doar a dat din cap si a spus: ,,Încă nu!” Apoi, deodată, m-a pus din nou în cuptor. Numai că acum nu a mai fost ca prima dată. Era de două ori mai fierbinte şi simţeam că mă voi sufoca. L-am rugat, am insistat, am strigat, am plans, eram convinsă că nu voi scăpa. Eram gata să renunţ. Chiar atunci, uşa s-a deschis şi EL m-a scos afara şi, din nou, m-a aşezat pe raft, unde m-am răcorit şi am aşteptat, şi am aşteptat întrebându-mă: ,,Oare ce are de gând să-mi mai facă?” O oră mai târziu mi-a dat o oglindă şi a spus: ,,Uită-te la tine.” Şi m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasă. Sunt frumoasă!!! El a vorbit blând: ,,Vreau să ţii minte, ştiu că a durut când ai fost rulată, frământată, lovită, învârtită, dar, dacă te-aş fi lăsat singură, te-ai fi uscat. Ştiu că ai ameţit când te-am învârtit pe roată, dar, dacă m-aş fi oprit, te-ai fi desfăcut bucăţele, te-ai fi fărâmiţat. Ştiu că a durut şi că a fost foarte cald în cuptor şi neplăcut, dar a trebuit să te pun acolo, altfel te-ai fi crăpat. Ştiu că mirosurile nu ţi-au făcut bine când te-am periat şi te-am colorat peste tot, dar, dacă nu aş fi făcut asta, niciodată nu te-ai fi călit cu adevarat. Nu ai fi avut strălucire în viaţă. Dacă nu te-aş fi băgat pentru a doua oară în cuptor, nu ai fi supravieţuit prea mult fiindcă acea întărire nu ar fi ţinut. Acum eşti un produs finit. Acum eşti ceea ce am avut în minte prima dată când am început să lucrez cu tine.”

Morala este aceasta: Dumnezeu ştie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila LUI. EL ne va modela, ne va face şi ne va expune la presiunile necesare pentru a fi lucrări perfecte care să împlinească buna, plăcuta, sfânta SA voie. Dacă viaţa pare grea şi eşti lovit, bătut şi împins aproape fără milă; când ţi se pare că lumea se învârteşte necontrolat, când simţi că eşti într-o suferinţă îngrozitoare, când viaţa pare cumplită, fă-ţi un ceai şi bea-l din cea mai drăguţă ceaşcă, aşează-te şi gândeşte-te la cele citite aici şi apoi discută puţin cu OLARUL. ,,Asta îmi este toată misiunea şi rostul pe pământ, pentru care m-a înzestrat cu daruri – deşi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate părţile, ca să propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu şi sfinţirea oamenilor prin iubire. De alte gânduri şi rosturi sunt străin.”

Pr. Arsenie Boca

Tu eşti în mâna Olarului!

Mamă scumpă

Mamă scumpă

*
Autor: Valentin Popovici

*
Mamă scumpă, mamă dragă,
Azi e scris în calendare
Să serbeze lumea-ntreagă
Ziua ta de sărbătoare.
*

*
Mamă binecuvântată,
Cu sfială vin la tine,
Să mai simt ca altădată
Mângâierile-ţi senine.
*
Cu petale plângătoare
Din iubirea mea pribeagă
Îţi aduc acum o floare,
Mamă scumpă, mamă dragă.
*
Floare de liliac amară,
Cu dorinţi şi cu suspine,
Cu oftări de sub povară,
Din cărările străine.
*
Şi-n parfumul primăverii,
Să-ţi mai prind în păr o floare:
Cu fiorul revederii,
Şi cu dor, o sărutare.

Dragă şi scumpă măicuţă

Dragă

şi

scumpă

măicuţă,

Aceasta este a şaptezeci şi şasea primăvară în viaţa ta şi mă grăbesc să te binecuvântez. Eşti aşa de departe de mine şi cum aş dori să te îmbrăţişez şi să-ţi spun ce mult te iubesc. Tu eşti un zâmbet şi-o floare, eşti o rază de soare. Mă bucur să te sun şi să-ţi aud vocea şi încurajările tale.
Măicuţă scumpă, tu eşti cea mai mulţumitoare persoană pe care eu o cunosc, deşi ştiu că trăieşti aşa de simplu, la ţară, fără apă şi baie în casă, fără gaz şi aparatură la bucătărie. Tu eşti mulţumită cu viaţa ta, cu ce ţi-a dat Domnul. Şi ce exemplu minunat eşti pentru mine! Ce cadou minunat mi-a dat Domnul prin tine! Am învăţat şi eu de la tine să-mi doresc o viaţă simplă şi mulţumită.
Deşi au trecut mulţi ani, îmi amintesc cu drag cum cântai şi fluierai tu prin ogradă sau prin grădină când lucrai. Aşa ştiai tu să-L lauzi pe Domnul. Oamenii care treceau pe drum se opreau să asculte cântările Domnului. Am învăţat în casa părintească să iubesc cântarea şi rugăciunea. Îmi amintesc că în fiecare dimineaţă şi seară te plecai pe genunchi lângă pat şi te rugai Domnului. Dimineaţa foarte devreme te sculai să pregăteşti mâncare pentru tata căci el pleca uneori la ora patru sau cinci dimineaţa la lucru. Când pleca tata, pleca şi bunicul şi atunci bunica venea la tine cu furca şi caierul de tors. Tu ştiai să ţii fusul în mână şi torceai pentru noi, ca să ne faci haine. M-ai învăţat să croşetez şi să muncesc, dar nu prea mult, căci ai dorit ca noi să mergem la şcoală să avem o viaţă mai uşoară. Era greu la ţară, tare greu şi comuniştii ne luau aproape tot ce aveam. Tu erai mereu la lucru: când cu sapa, când cu furca, când la lucru pe hotar sau la spini la colectiv, ba chiar şi cu coasa alături de bărbaţii din sat că tata pleca la oraş dimineaţa şi se întorcea seara. Lucra şi el ca să câştige pâinea cea de toate zilele pentru cei patru copii.
Cine a crezut că şi eu voi ajunge la fermă cu sapa şi cu furca în mână?!
Şi îmi mai amintesc cum eram prezenţi la biserică la ora nouă. Şi mie îmi place să fiu la biserică înainte de a începe slujba. Ştiu că iubeşti biserica. Ai ajutat mult la lucru la biserică. Îmi amintesc multe lucruri bune pe care le-ai făcut pentru alţii. Tu eşti o slujitoare chiar şi acum, şi o mare binecuvântare pentru mulţi.
Mulţumesc Domnului pentru tine, căci eşti puternică şi curajoasă deşi nu îţi este uşor singură. În acest an se împlinesc 16 primăveri de când tata a plecat la Domnul şi se împlinesc trei primăveri de când fiica ta, Lidia, scumpa mea surioară, a plecat la Domnul după o lungă şi grea suferinţă. Bunul Dumnezeu să te mângâie şi să te păstreze sănătoasă cu trupul, sufletul şi duhul tău.
„Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească!
Domnul să facă să lumineze Faţa Lui peste tine şi să Se îndure de tine!
Domnul să-Şi înalţe Faţa peste tine şi să-ţi dea pacea!” Numeri 6:24  
Te încredinţez în mâna cea bună a Domnului până ne vom vedea. Nădăjduiesc să te văd anul acesta dacă va fi cu voia Domnului.
Te iubesc mult,
ana

My Precious Sister Lidia

Astăzi,

se împlinesc

trei ani

de când sora mea

Lidia

a plecat la Domnul.

Am sunat-o pe mama azi dimineaţă şi ea plângea de dor după ea. Mă rog ca Domnul să mângâie pe toţi cei ce au pierdut pe cineva drag din familie.

Sometimes I still hear the sound of your voice.
I wish you were still here with us, but you had no choice.
I know an Angel held you as your body said goodbye.
But that doesn’t stop my heart from breaking.
I miss you and sometimes I cry.
It is hard to believe that you are really gone,
Our hearts are broken and our spirits moan.
,,She was to young”, I’ve heard people say,
,,Why did she, have to die this way?”
I try not to be angry, I kneel and I pray,
Asking God to be with us, as we face each day.
I always try to give Mom a call and a kiss,
To make up for a daughter, she will always miss.
I understand everyone’s emptiness and their sorrow too,
Because, ,,My precious sister Lidia, we all miss you“.
I know you are happy in Heaven above,
You are in Christ presence
Surrounded by the angels and all their love.
But today on earth, my heart still grieves,
Because you are no longer here to talk with me.
I will look toward heaven, for I know I will see
A star that will suddenly glow big and bright,
It will be a remembrance of my sister smiling to me.

Ţi-a spus Domnul să ai grijă de cineva?

Ioan 19:18-30

Ioan 19:27 

,,Apoi a zis ucenicului (Ioan):

,,Iată mama ta.“ 

Şi din ceasul acela,

ucenicul a luat-o la el acasă.“

Planul lui Dumnezeu pentru noi implică grija altruistă faţă de alţii.

Domnul Isus, în cea mai grea suferinţă, acolo pe cruce, a auzit nevoia tâlharului. Acolo, la cruce, a avut grijă şi de mama Lui, dând-o în grija lui Ioan.
Domnul s-a îndurat şi de soldaţii care-L batjocoreau, cerând iertare pentru ei.

Când noi suntem în suferinţă, suntem aşa de ocupaţi cu noi, cu problemele noastre că nu mai vedem nevoile altora. Domnul ne aminteşte să fim atenţi la nevoile altora.
De cine trebuie să ai tu grijă? Pentru cine trebuie să te rogi?
Cine te necăjeşte? Cui trebuie să acorzi îndurare? Te îndeamnă Domnul să faci ceva pentru alţii? Cum răspunzi Domnului?

Eşti tu prea ocupată cu suferinţa ta?

Cine mângâie pe alţii, va fi mângâiat şi el la nevoie.
Mângâierea pe care o dăm altora este pe măsura unităţii noastre cu Cristos.

Planul lui Dumnezeu este să pui toată suferinţa la crucea Lui.

Pune toată suferinţa ta la crucea Domnului!

Tu fii atentă şi la nevoile altora!