copiii

by

Învaţă pe copil

how can i prayIsaia 37:14:20

*

Isaia 37:20

*

„Acum,

Doamne,

Dumnezeul nostru,

izbăveşte-ne!”

 *

Învaţă pe copilul tău sau al altora cum să înfrunte greutăţile în viaţă. Părinţii plini de dragoste îşi doresc să protejeze copiii de dificultăţi, cruzime şi ameninţările lumii. Dorinţa lor este ca dragostea, bucuria şi mângâierea să fie în jurul copiilor. Vrem ca să fie fericiţi si să aibă succes. Aceste lucru nu se întâmplă întotdeauna în lumea noastră, din cauza răului şi a păcatului.

Părinţii înţelepţi ştiu că în viaţă avem tot felul de dificultăţi pe care Dumnezeu le lasă cu un scop: ca să ne apropie de El. Dumnezeu ne apără şi ne salvează când ne rugăm şi cerem ajutorul Lui.

Împăratul Ezechia s-a rugat pentru o problemă mare şi Dumnezeu l-a ascultat. Greutăţile vieţii sunt mai uşoare dacă le aducem înaintea lui Dumnezeu prin rugăciune.

Cum poţi să-l înveţi pe copil să privească deasupra dezamăgirilor lui?

Învaţă pe copil atributele lui Dumnezeu pe care să se bazeze la nevoie.

Învaţă pe copil să aibă răbdare când lucrurile nu sunt cum vrea el. Copilul trebuie să ştie că Dumnezeu este credincios, Îşi împlineşte promisiunile şi cunoaşte toate lucrurile.

Învaţă pe copil că Dumnezeu este pretutindeni ca să ajungă să nu se teamă, şi să recunoască că Dumnezeu este cu el tot timpul. Dumnezeu este omniprezent.

Învaţă pe copil că Dumnezeu cunoaşte, aude şi ascultă rugăciunile, ca să ajungă să se roage pentru toate lucrurile cu uşurinţă. Dumnezeu este omniscient.

Învaţă pe copil să fie curajos prin dificultăţile vieţii pentru că Domnul este în control şi ştie cum lucrează toate lucrurile împreună spre binele lui. Dumnezeu este Suveran.

Învaţă pe copil să se roage. Dumnezeu salvează pe cei care strigă după ajutorul Lui.

Cum îl înveţi pe copil aceste adevăruri?

 

Inima mea cunoaşte şi se bazează pe atributele lui Dumnezeu!

by

Domnul oştirilor este mângâierea mea!

19aIsaia 20-23

Isaia 23:9

„Domnul oştirilor

a luat această hotărâre,

ca să ruşineze mândria

a tot ce străluceşte

şi să smerească

pe toţi cei mari ai pământului.”

* 

Dumnezeu domneşte peste indivizi şi peste naţiunile pământului. El Îşi descoperă bunătatea şi caracterul în toată istoria omenirii. Dumnezeu Îşi iubeşte copiii; i-a aşezat în planul salvării şi-i învaţă să se încreadă în El, să respingă mândria, aroganţa, fudulia, alianţele cu lumea.

Este Dumnezeu speranţa ta? Într-o lume nesigură îţi aduce mângâiere faptul că ştii că Dumnezeu  este suveran şi El domneşte peste toate naţiunile pământului? Care este atitudinea ta faţă de aceste naţiuni şi faţă de oamenii din ele? Ce vei face ca să înţelegi istoria răscumpărării poporului lui Dumnezeu şi a neamurilor? Cum ţi-e inima când te gândeşti la viitor? Dar la mileniu? Dar la revenirea Domnului Isus? Va sta El înaintea ta ca Salvator sau ca Judecător?

Dumnezeu urăşte păcatul. În care domenii din viaţa ta vezi mândrie? Ce vei face cu mândria ta? Cooperezi cu Dumnezeu ca să te ajute să biruieşti mândria? Eşti împotriva Lui?

Dumnezeu este Dumnezeul tuturor naţiunilor.

Ce te-a învăţat Dumnezeu prin aceste naţiuni descrise în Isaia (15-23)?

Ce putem face ca să aflăm ce face Dumnezeu în lume astăzi?

Doamne, mulţumesc că îmi vorbeşti prin cartea prorocului Isaia. Vreau să-mi pun toată încrederea în Tine ca să nu mă îngrozesc şi să nu mă ruşinez în ziua judecăţii. Mă bizuiesc pe Tine căci Tu mă ajuţi, Tu mă izbăveşti. Tu eşti scăparea mea. Tu mă fereşti de asuprire şi pustiire. Nu mă lăsa să ajung să oftez şi să am inima neliniştită, să mă zvârcolesc şi să tremur. Scapă-mă de groază şi spaimă. Vreau să fiu ca un străjer care veghează, care aude şi ascultă cu luare aminte, cu mare băgare de seamă, la ceea ce spui Tu. Mulţumesc pentru pâine şi pentru apă. Tu mă păzeşti de cel rău. Îmi întorc privirile spre Tine, plâng cu amar păcatul meu, caut mângâierea Ta. Fii pentru mine o stâncă de adăpost în ziua necazului. Păzeşte-mi piciorul de cădere. Pune un zid de apărare în jurul meu. Întăreşte-mă prin Duhul Tău. Mulţumesc că mă chemi la pocăinţă. Mulţumesc că mă ierţi. Tu aduci oameni de bine în viaţa mea. Tu eşti binecuvântarea mea.

 

Doamne, Tu eşti mângâierea inimii mele!

 

by

Mândria şi smerenia

18aIsaia 20-23

Isaia 23:9

„Domnul oştirilor

a luat această hotărâre,

ca să ruşineze mândria

a tot ce străluceşte

şi să smerească

pe toţi cei mari ai pământului.”

* 

Dumnezeu foloseşte naţiunile pământului să-Şi împlinească planul şi să-Şi descope adevărurile Lui. Uneori Dumnezeu cere lucruri şocante ca să-Şi prezinte mesajul. Dumnezeu i-a cerut lui Isaia să umble gol şi desculţ trei ani de zile ca semn şi înştiinţare pentru Egipt şi Etiopia. Isaia a fost umilit. Egiptul şi Etiopia vor fi umilite când va veni Asiria şi le va distruge. Vor fi pedepsite pentru mândria lor.

Poporul Domnului trebuia să înţeleagă că Egiptul şi Etiopia nu pot fi aliaţi împotriva Asiriei, ci numai Domnul poate fi refugiul lor. Tot aşa, şi copiii Domnului când trec prin crize, trebuie să gândească altfel decât ceilalţi oameni necredincioşi.

Dumnezeu este refugiul nostru şi cu umilinţă să ne încredem în El.

Edomul este Iordania de azi. Este noapte şi va fi noapte în Edom. Aceasta înseamnă că Edomul va înceta ca naţiune. Nu este speranţă pentru Edom.

Confuzia întunericului în orice domeniu sau experienţă a vieţii este alungată numai de Lumina adevărată.

Cuvântul Domnului trebuie auzit şi trăit. Pentru anumiţi oameni este noapte şi va fi noapte pentru totdeauna. Ei nu vor să vină la Lumină.

Ierusalimul este prezentat alături de popoarele care Îl resping pe Domnul. De obicei, Ierusalimul este descris ca fiind deasupra altor popoare. Isaia vede oraşul cu oameni plini de învăţătură care ar fi trebuit să ducă la pocăinţă. În loc să se întoarcă la Dumnezeu ei vor să petreacă. În aroganţa lor au refuzat să ceară ajutor de la Dumnezeu, să se supună voiei Lui şi să se încreadă în protecţia Lui. Dumnezeu va pedepsi păcatul lor.

Ai tu multă învăţătură despre Domnul? Ce faci cu ea? Te duce la pocăinţă sau la mândrie? Când ţi-e greu, începi să te revolţi sau te umileşti sub pedeapsa Domnului?

Doamne, îmi doresc să am o învăţătură care duce la smerenie şi pocăinţă, ca să nu mă revolt când este greu, ci, să cer ajutorul Tău.

Doamne, păzeşte inima mea de mândrie!

by

Cum îţi disciplinezi copilul?

2 fatherIsaia 10:20-34

*

Isaia 10:20b

„Se vor sprijini

cu încredere

pe Domnul,

Sfântul lui Israel.”

*

De multe ori Dumnezeu foloseşte consecinţele alegerilor noastre ca să ne disciplineze. Lui Dumnezeu nu-i place neascultarea noastră. Dumnezeu ne învaţă ce este bine pentru că ne iubeşte. Aşa şi părinţii îi învaţă pe copii ce este bine, din dragoste pentru ei. Copiii trebuie să ştie că anumite fapte au consecinţe grave. Lucrurile mici pot aduce învăţături pentru o viaţă. De exemplu dacă a stricat o jucărie, să se joace cu ea stricată câteva zile. Fii pozitivă chiar când se întâmplă lucruri rele. Învăţăm şi din ele. Când îşi împlineşte micile responsabilităţi, răsplăteşte copilul cu o vorbă bună, o îmbrăţişare, o bonboană, o jucărie surpriză etc., lucruri mici, dar inima mare. Un alt lucru pe care poţi să-l faci, este o listă cu responsabilităţi pentru cel mic, potrivită cu vârsta lui: de exemplu să spună mulţumesc, să ude o floare, să pună jocul la loc. Pune lista la vedere. Apoi apreciază prin cuvinte lucrul făcut de el. Când copilul învaţă să se supună părinţilor, el învaţă să se supună autorităţii, şi mai târziu va accepta mai uşor supunerea faţă de Domnul. Când copilul nu ascultă, este nevoie de corecţie, disciplinare. Biblia ne spune că este speranţă pentru un copil care este pedepsit să se corecteze.

Evrei 12:6 „Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.”

Proverbe 19:18 „Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori.”

Încurajarea pentru o purtare bună aduce bucurie, dar pedeapsa pentru neascultare aduce corecţia dorită. Dumnezeu îşi pedepseşte copiii, şi părinţii trebuie să facă la fel. Pedeapsa pentru copil trebuie să fie pe măsura neascultării, şi cu dragoste. Nu îţi descărca nervii pe copil. Stăpâneşte-ţi nervii. Roagă-te Domnului pentru ajutor. El poate să-ţi dea înţelepciune. Părinţii înţelepţi vor învăţa ce este de făcut în fiecare situaţie. Pedeapsa trebuie să înveţe pe copil ce a greşit şi ce este bine. Dorinţa ta este ca, copilul tău să înveţe să asculte şi să se poarte cu responsabilitate, nu să sufere pedeapsa. Tu vrei ca el să recunoască, să înţeleagă, consecinţele care urmează faptele lui.

Proverbe 13:24 „Cine cruţă nuiaua urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte îl pedepseşte îndată.”

Proverbe 23:13-14 „Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua nu va muri. Lovindu-l cu nuiaua îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.”

Lasă-ţi gândurile călăuzite de Scriptură.

Tu ai nevoie de răbdare, de rugăciune şi de puterea lui Dumnezeu.

Sprijineşte-te pe Dumnezeu, cu încredere că El te va ajuta să-ţi creşti copilul în învăţătura şi mustrarea Domnului.

Inima ta plină de credincioşie şi diligenţă

va ajuta copilul tău

să înveţe ascultarea de autoritate.

by

Totuşi…

10mIsaia 9:1-10:4

Isaia 9:1a

„Totuşi

întunericul

nu

va

împărăţi

veşnic.”

 

Chiar dacă unii oameni continuă să stea în întuneric, Dumnezeu le mai dă har să se întoarcă la lumină. Aşa şi părinţii continuă să le dea har copiilor ca să se îndrepte. Câteodată se întreabă dacă au priceput copiii ceva din toată învăţătura dată de ei. Învăţarea unui copil este un proces lung, cu multe succese şi insuccese. Chiar şi părinţii cei mai înţelepţi fac greşeli în educarea copiilor.

Harul este educarea (învăţarea) copilului cu o atitudine plină de dragoste, generozitate şi răbdare chiar şi atunci când copilul nu merită.

Nu aştepta de la copilul tău mai mult decât poate, şi nu-l compara cu alţii de vârsta lui.

Prinde ocazia să-l lauzi când a făcut ceva bine.

Fii clară în aşteptările tale şi spune-i în cuvinte simple.

Fă-ţi timp să stai cu copilul, nu fi grăbită când îl înveţi.

Repetă (cu dragoste) regulile casei până înţelege.

Alege ce este important pentru copil şi pentru tine. Învaţă pe copil să aleagă binele, să facă diferenţa între greşeală şi neascultare.

Disciplinează copilul cu dragoste, cu fermitate, cu dreptate şi fii consecventă în regulile tale.

Învaţă pe copil ce spune Dumnezeu despre atitudini şi acţiuni. Fii un model pentru el.

Nu uita, copilul ţi-a fost dat pentru o vreme (scurtă). Iubeşte-l. Timpul trece repede şi statutul tău de părinte se schimbă în statutul de bunică. Încrede-te în harul Domnului să-ţi dea puterea să-ţi împlineşti datoria de părinte, văzând în fiecare zi un nou început, un nou har de a trăi această experienţă unică în viaţă. Când copilul creşte şi pleacă de acasă nu mai poţi să-l înveţi ci doar să te rogi pentru el. Proverbe 22:6 ne spune: „Învaţă pe copil calea pe care trebuie să o  urmeze şi când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.”

Doamne, Tu ai har pentru mine chiar dacă nu merit.

 

Dorinţa inimii mele este să am har faţă de alţii,

chiar dacă nu merită!

 

by

Ce minunăţii spun copiii

cris 13Ce minunăţii spun copiii !!!

*

Iată câteva răspunsuri date de copii:
*
Calugarii si-au facut meserie din rugat, pentru ca ei au vazut ca nu poate sa existe meserie mai frumoasa decat sa vorbesti tot timpul cu Dumnezeu. (9 ani).
*
Calugarii nu sunt asa de vorbareti pentru ca, daca Il lasa pe Dumnezeu sa le vorbeasca toata ziua, ei s-au obisnuit sa taca mult, ca sa-L asculte – ca nu pot sa-L intrerupa tocmai pe Dumnezeu. (8 ani)
*
Biserica e sfanta si ramane sfanta, chiar daca intra in ea multi pacatosi, ca biserica de aia e facuta, ca pacatosii care intra sa-si faca acolo antene pentru Dumnezeu. (12 ani)
*
Dumnezeu se intelege mai usor cu copiii mici, ca cei mici au suflet mai incapator. La oamenii mari e o inghesuiala de rele, ca nici n-ai unde sa stai. (10 ani)
*
Biserica nu iubeste placerea, ca placerea iti aduce sa spui mereu ca mai vrei, pe cand multumirea iti aduce sa spui ca-ti ajunge. (9 ani)
*
Ingerii nu ne spun cum e in Rai, de unde sunt ei, ca atunci cand mori e ca un fel de ziua ta si primesti cadou Raiul si ei nu pot spune dinainte cum arata cadoul pe care il primesti, pentru ca strica toata ziua. (10 ani)
*
Nu e bine sa stai cu pacatul in tine, trebuie sa fugi la spovedit, ca pacatul din tine sa nu faca pui de pacate. (10 ani)
*
Postim ca sa nu ne mai gandim numai la gusturi de mancare si sa ne mai gandim si la gustul de Dumnezeu. (11 ani)
*
Cei care nu-L gasesc pe Dumnezeu sunt cei care Il cauta din interes. (12 ani)
*
Milostivul e rar, pentru ca mila n-o gasesti pe toate drumurile, deoarece ea trebuie cultivata. (14 ani)
*
Oamenii care cred in Dumnezeu se dezvolta mai repede decat ceilalti oameni, pentru ca ei ajung sa-si dezvolte esentialul. (15 ani)
*
Ne dam seama ca Dumnezeu ii iubeste pe toti oamenii la fel, pentru ca, daca te desparti de El si mai tarziu te intorci la El, nu tine suparare si te ajuta la fel ca si pe cei care au fost tot timpul cu El. (11 ani)
*
Inima bate, bate pana se stinge, ca inima este ca lumanarea si, daca tu crezi in Dumnezeu, El ti-o aprinde din nou, in Cer.
*
Daca ii ascultam atent pe oameni, auzim mai tot timpul cum se lauda, pentru ca nu le este gata capul. (11 ani)
by

Nu te teme!

19 fIsaia 7:1-9

*

Isaia 7:5a

*

„Nu

te

teme.”

* 

Care sunt temerile tale? De cine sau de ce îţi este frică? Din cauza cui ţi se urcă tensiunea? Ce sau cine te ţine trează în timpul nopţii? Pentru ce suferi? Pentru tine sau pentru alţii?

Te temi că va trebui să îngrijeşti pe cineva drag?

Ţi-e frică de o cădere financiară? Te temi că o să-ţi pierzi slujba?

Te gândeşti ce preţ vei plăti pentru că Îl urmezi pe Cristos?

Ţi-e teamă că o să te cheme Domnul într-o lucrare pe care nu vrei să o faci?

Te îngrijorezi că îmbătrâneşti şi ţi se schimbă forma şi frumuseţea trupului?

Ţi-e frică pentru copiii tăi că nu vor alege binele?

Ahaz a vrut să rezolve el problemele ţării. Nu a crezut promisiunile lui Dumnezeu. Ahaz nu a fost un împărat bun. A întors spatele lui Dumnezeu şi a cerut ajutor omului (împăratul Asiriei). Ochii lui au fost aţintiţi asupra problemelor din ţară nu asupra Celui ce poate ajuta în probleme.

În care domenii din viaţa ta nu crezi promisiunile lui Dumnezeu?

Ai întors tu spatele lui Dumnezeu când ţi-a spus să faci un lucru?

Ce lucru ţi-a spus Domnul să faci şi nu vrei să-l faci?

Unde se uită ochii tăi: la probleme sau la Domnul?

Oamenii credincioşi trec prin greutăţi ca şi ceilalţi oameni. Diferenţa este că cei credincioşi au pe Domnul cu ei în orice vreme, pe când cei necredincioşi sunt singuri.

Care sunt greutăţile tale acum, şi cum te ajută Domnul?

Putem să ne încredem în Domnul sau putem avea soluţiile noastre la problemele vieţii.

Care sunt problemele tale acum? Ce înseamnă să supravieţuieşti sau să ai speranţă?

Ce faci tu în problemele vieţii? Unde alergi?

Doamne, vreau să-mi pun toată încrederea în Tine şi să nu mă tem de nimic.

Doamne, păzeşte inima mea de frică!

by

De ce merg la biserică??? ( 10 )

DE CE MERG LA BISERICA??

Ce fac EU personal,

in dreptul meu,

pentru a atinge scopul pentru care merg la Biserica, la intalnirea cu fratii mei si impreuna cu ei la intalnirea cu

Divinitatea???

 *

 

Iată ce spune cineva:

,,Am pierdut startul la prima intrebare asa ca voi raspunde la amindoua intrebari, acum :

DE CE MERG LA BISERICA??  – I –

 

– merg la biserica pentruca asa m-au invatat prin exemplul lor, parintii mei. Si trebuie sa admit ca la inceput a fost un obicei –  cei drept, nu unul rau  …

– ca apoi, cunoscindu-L pe Domnul am ajuns sa prind drag si de casa Lui si, si de ceilalti “copii ” ai Lui. Mai bine o zi in casa Lui decit o mie intr-alta parte.

– e drept ca pentru a primi invatatura in zilele aceste, sunt multe, multe alte surse. Si chiar daca fac parte din trupul lui Christos in general, fac parte din  biserica locala, in particular…cu ei merg sa aduc Domnului lauda si inchinare,  multumire si sa primesc invatatura din Cuvint..

 

Ce fac eu ca sa ating scopul pentru care merg la biserica? – II –

 

– duminica dimineata plec la adunare, rugindu-mă: Doamne ma duc sa ma-ntilnesc cu fratii mei, dar inainte de toate, VREAU, sa ma-ntilnesc cu Tine .

– ma rog pentru copiii din grupa mea de scoala duminicala ( si parintii lor ) in fiecare zi in drum spre serviciu.

– saptaminal, iau legatura cu parintii lor

– iar la grupul de partasie cu care ne stringem  Vineri seara (dupa 30 de ani am ramas numai doi din grupul original – unii au murit altii au plecat si altii au venit si s-au alipit grupului … iar acum, mai multe confesiuni, din mai multe biserici, studiem Scriptura, iubim la fel, gindim la fel, ne stim necazurile si bucuriile, ne intarim sufleteste si mergem fiecare la biserica noastra locala sa stam la spartura, sa fim de ajutor lucrarii la locul unde Domnul  ne-a pus. Atit imi sunt de dragi fratii si surorile de la partasie, asa un ajutor sunt  la vreme de necaz, ca mai in iarna le-am marturisit ca imi sunt mai dragi decit toate rudele mele de corp. Si Domnul care cunoaste inimile, stie ca acesta este adevarul.

– scriu, sun sau ma intilnesc cu surorile care sunt in grupul meu de rugaciune ( la biserica noastra, prin tragere la sorti, surorile bisericii sunt grupate in sapte grupe.)

– ma rog pentru fratele pastor, unsul Domnului.

– am pe inima sa ma rog si ma rog pentru cei care nu chiar umbla pe mijlocul cararii drepte si dau curs la probleme, mai mult decit pentru cei ce umbla drept.

 

Caci dragostea lui Christos ne stringe si numai prin harul Sau putem fi si ramine “un trup bine inchegat” care sa fie lumina in lume. Slavit sa fie Domnul!!!”