Nădejdea mea

1 hope*

Isaia 49:21-26

Isaia 49:23b „Cei ce nădăjduiesc în Mine nu vor fi daţi de ruşine.”

*

Domnul poate să facă pustia să înflorească. Unde este pustiu în viaţa ta? Domnul poate să dea viaţă. Există speranţă cu Dumnezeu. Cum vei nădăjdui în Dumnezeu săptămâna aceasta?

Ce văd alţii când se uită la mine? Credinţă şi nădejde? Domnul poate să mărească credinţa noastră. Dacă aşteptăm cu răbdare, dacă ne încredem în El, imposibilul poate fi schimbat în posibil. Dumnezeu avea un plan cum să aducă eliberarea în poporul Israel. Îşi va arăta puterea în favoarea poporului Israel. Îşi va dezvălui măreţia în faţa babilonienilor ca şi în faţa egiptenilor. Va lupta împotriva celor ce luptă cu Israelul. Dumnezeul cel suveran va triumfa. Va străluci înaintea tuturor, pentru că este Răscumpărătorul, Eliberatorul, Salvatorul, Puternicul lui Iacov şi Apărătorul poporului Său. El are planuri pentru fiecare om. El transformă imposibilul în posibil. Cei ce nădăjduiesc în El nu vor fi daţi de ruşine.

Cum te mângâie aceste adevăruri?

Când mă bazez pe Dumnezeu, primesc putere să înfrunt furtunile vieţii cu linişte şi pace. Acest lucru nu înseamnă că nu vor mai fi furtuni sau că furtuna aduce pace, ci atitudinea încrezătoare în Dumnezeu a inimii, aduce pacea în mijlocul furtunii.

Robul Domnului va fi înălţat, chiar dacă a fost dispreţuit la prima lui venire pe pământ, chiar dacă şi astăzi lumea este ostilă faţă de El. Cei ce prin credinţă au harul să fie salvaţi sunt protejaţi în mâna Lui. Cum vezi protecţia lui Dumnezeu în viaţa ta?

Robul Domnului va face ca poporul Israel să se întoarcă în ţara lor. Te rogi pentru poporul Israel, pentru ca promisiunea Domnului să se împlinească?

Robul Domnului este Lumina neamurilor. El este calea de ieşire din întuneric, necredinţă, disperare şi moarte. Neamurile învaţă credinţa pe măsură ce Evanghelia ajunge la marginile pământului. Te rogi pentru cei pierduţi? Te rogi pentru cei ce duc Evanghelia celor pierduţi?

Provocările vieţii ne arată că nu avem control asupra prezentului. Este mai uşor să ne focalizăm asupra provocărilor zilnice decât să ne aţintim privirea la Dumnezeu, cel care este veşnic şi a cărui triumf este sigur? Ce faci tu? Unde este atenţia ta?

Viaţa pe pământ e scurtă în comparaţie cu eternitatea. Acum este timpul să prezentăm adevărul lui Dumnezeu. Cui vei spune adevărul pe care îl ştii? Când? Dumnezeu este glorificat când oamenii sunt mântuiţi. Avem o lucrare de făcut: să-L prezentăm pe Dumnezeu lumii pierdute. Inima lui Dumnezeu bate pentru cei pierduţi. Cum bate inima ta pentru cei pierduţi din familia ta? Vezi oameni pierduţi în jurul tău? Pentru cine te rogi zilnic să fie mântuit?

Doamne, nădăjduiesc în Tine, căci Tu îmi dai linişte şi pace atât cu privire la mine, cât şi cu privire la toate relaţiile mele.

 

Doamne, dorinţa inimii mele este să Te prezint în toate relaţiile mele!

Lumină în întuneric

1 mom

Isaia 49:1-6

Isaia 49:6b

„Te pun ca să fii

Lumina neamurilor,

ca să duci

mântuirea

până la marginile pământului.”

*

Cine este Lumina neamurilor? Cine duce mântuirea până la marginile pământului?

Cine a adus Lumina în viaţa ta? Cine ţi-a vestit mântuirea pentru prima dată?

Salvatorul este Lumina neamurilor!

Salvatorul este săgeata lui Dumnezeu care ţinteşte inima omului, unde trebuie să ajungă mesajul Evangheliei. A fost ascuns de ochii lumii în palma lui Dumnezeu (tolba Lui de săgeţi) până a venit pe pământ, la Betleem. A întâmpinat multă opoziţie, dar planul lui Dumnezeu întotdeauna se împlineşte. Viaţa Domnului Isus nu a fost o mare victorie pe pământ. Nu a fost triumf după triumf. A fost o viaţă de suferinţă. Pentru toţi cei ce trec astăzi prin suferinţă din cauza celor ce nu cred, Salvatorul ne aminteşte că dreptul nostru este la Domnul şi răsplata noastră este la Dumnezeul nostru. Fie atenţia noastră la ce spune Domnul, nu la problemele vieţii.

Misiunea Salvatorului este să restaureze poporul Israel care este încă împrăştiat. Va fi o trezire spirituală şi o aprindere, o înflăcărare a credinţei, care a fost absentă pentru multă vreme în popor.

Salvatorul este şi Lumina neamurilor ca să ducă mântuirea până la marginile pământului. Este singura lumină care poate alunga întunericul (spiritual) din lume. Romani 8:12  ne spune: „Isus le-a vorbit din nou şi a zis: Eu sunt Lumina lumii. Cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” Evreii şi neamurile au nevoie de Lumina aceasta pentru că sunt pierduţi în întunecimea păcatului şi a ignoranţei.

Ioan 14:6 afirmă: „Isus a zis: Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.”

Faptele Apostolilor 4:12 subliniază: „În nimeni altul nu este mântuire; căci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi.”

Salvatorul nu biruieşte prin puterea militară. El convinge oamenii cu cuvintele Lui. Cuvintele Lui fac o rană întâi (o gură ca o sabie ascuţită), ca pe urmă să dea vindecarea. Cuvintele Domnului au putere să transforme vieţi, dacă sunt spuse de omul potrivit, la timpul potrivit.

Cei credincioşi trebuie să proclame Evanghelia, trebuie să prezinte astăzi evreilor şi neamurilor vestea bună a mântuirii prin credinţa în Domnul Isus Cristos.

Cine din jurul tău are nevoie de Evanghelie? Pentru cine te rogi în fiecare zi ca să fie luminat de Cuvântul lui Dumnezeu? Ce faci tu ca să proclami mesajul salvării prin Domnul Isus Cristos? Cine este lumină în casa ta? Ce ştiu copiii tăi despre Lumina lumii?

 

Doamne, mulţumesc că ai ţintit inima mea cu Săgeata Ta.

 

Binecuvântare sau povară? (9)

1111 blessEvrei 13:7, 17 ,,Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa! Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.”

Ce înseamnă să-mi aduc aminte de cei ce vestesc Cuvântul lui Dumnezeu?

Să îmi aduc aminte de ei în rugăciune? În fapte bune? În recunoştinţă? În vorbe de bine? Ca să-l binecuvântez?

Mă uit eu cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de viaţă? Cât de importantă este viaţa curată a unui om a lui Dumnezeu? Cum îmi doresc să fie sfârşitul vieţii mele?

Urmez eu credinţa celor ce vestesc Evanghelia?

Cât de mult ascult eu de cei ce mă învaţă Cuvântul?

Cât de supusă sunt eu autorităţii pe care Dumnezeu a pus-o în biserica mea?

Cât de mult realizez eu că cineva priveghează asupra sufletului meu?

Cât de mult înţeleg eu responsabilităţile mari pe care le au cei ce conduc biserica (au să dea socoteală de sufletele noastre).

Sunt eu o bucurie pentru păstorul meu şi pentru familia lui? Cum împiedic eu bucuria păstorului şi bucuria bisericii?

Suspină păstorul meu din cauza mea? Suspină fraţii meu din cauza mea?

Cât de mult veghez eu la menţinerea păcii şi unităţii în biserica mea?

Cât de mult mă rog pentru o închinare plăcută Domnului nu omului, o închinare care aduce transfromare şi putere, o închinare în Duh şi Adevăr în biserica mea?

Ce fac eu ca biserica mea să fie supusă autorităţii divine?

 

Doamne, ajută-mă să fiu o binecuvântare pentru păstorul meu

şi pentru biserica mea!

*

Doamne, ajut-mă să fiu o binecuvântare pentru toţi cei din jurul meu!

*

Doamne, binecuvântează pe păstorul meu şi familia lui!

Doamne, binecuvântează biserica mea!

Binecuvântare sau povară? (3)

1 churchEvrei 13:7, 17 ,,Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa! Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.”

*

Cum pot să fiu o binecuvântare pentru păstorul meu?

Este bine să mă duc la el cu problemele mele?

Efeseni 4:12  ne prezintă trei motive pentru care Domnul ne dă conducători spirituali: ,,pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos”.

Păstorul nu doar predică, ci este darul dat de Dumnezeu în folosul meu. Dacă eu aş putea să-mi rezolv toate problemele spirituale, atunci Dumnezeu nu mi-ar fi dat păstor. Îi cer eu ajutor în rugăciune şi sfaturi când ajung în probleme?

Când păstorul îmi dă ajutor şi sfaturi, învăţ să-l respect. Multe probleme s-ar rezolva dacă nu am povesti unii cu alţii, ci ne-am duce la păstor după sfaturi şi ajutor.

Dacă toţi credincioşii din biserica mea ar cere sfat şi ajutor de la  păstorul meu aşa cum fac eu, cum ar arăta biserica mea în următorii cinci ani?

*

Doamne, ajută-mă să cer sfaturi şi ajutor de la păstorul meu!

Binecuvântare sau povară? (2)

1 pastorEvrei 13:7, 17 ,,Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa! Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.”

*

Sunt eu o binecuvântare sau o povară pentru păstorul meu?

Cum pot să fiu o binecuvântare pentru păstorul meu?

1.

În loc să-l critic pot să mă rog pentru el. Când credincioşii s-au rugat pentru Petru, Domnul l-a scos din închisoare (Fapte 12:5-11). Pavel a spus că a fost binecuvântat de rugăciunile credincioşilor (2 Corinteni 1:11; Filipeni 1:19).

Biblia ne spune în Filipeni 4:6 să ne rugăm pentru toate lucrurile. Păstorul se roagă pentru mine. Mă rog şi eu pentru el?

Dacă toţi credincioşii din biserica mea s-ar ruga pentru păstorul meu aşa cum mă rog eu, cum ar arăta biserica mea în următorii cinci ani?

*

Doamne, ajută-mă să mă rog zilnic pentru păstorul meu!

Binecuvântare sau povară? (1)

 

Sunt eu o binecuvântare sau o povară pentru păstorul meu?

11 pray 

Evrei 13:7, 17 ,,Aduceţi-vă aminte de

mai marii voştri,

care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa! Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.”

Sunt eu o binecuvântare sau o povară pentru păstorul meu?

Îmi doresc eu, ca să fiu mai mult decât un membru înscris în registrul bisericii?

Realizez eu că Dumnezeu se uită la fiecare lucrare, cuvânt, gând, atitudine etc., din viaţa mea?

Mă gândesc eu că voi da socoteală înaintea scaunului de judecată al lui Cristos pentru purtarea mea (2 Corinteni 5:10; Romani 14:10; 1 Corinteni 3:11-15)?

Trebuie să îmi pun viaţa în rânduială şi să am relaţii de respect faţă de conducătorii pe care i-a pus Domnul în viaţa mea?

Dacă cineva ar spune: ,,Un copil trebuie să-şi cinstească părinţii şi să-i asculte”, cei mai mulţi creştini ar spune: ,,Amin!”

Dacă cineva ar spune: ,,Un angajat trebuie să-şi cinstească şi să-şi asculte stăpânul”, cei mai mulţi creştini ar spune: ,,Amin!”

Dacă cineva ar spune: ,,Un cetăţean trebuie să respecte legile statului şi să se supună autorităţilor”, cei mai mulţi creştini ar spune: ,,Amin!”

Şi dacă cineva ar spune: ,,Credincioşii bisericii trebuie să-şi onoreze păstorul şi să asculte de el”, cei mai mulţi creştini ar spune că nu-i aşa. Oare de ce? Este Dumnezeu autorul acestui gând? Oare de ce există acest spirit de rebeliune în biserică? De ce credincioşii nu vor să asculte de conducătorul lor? De ce nu este onorat şi ascultat păstorul?

Scriptura este foarte clară în ceea ce priveşte relaţiile din biserică.

Evrei 13:7 ne spune: ,,Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa!”

Evrei 13:17 ne spune: ,,Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.” Nu ne este de folos să refuzăm supunerea faţă de păstorul nostru.

1 Tesaloniceni 5:12-13 ne spune: ,,Vă rugăm, fraţilor, să priviţi bine pe cei ce se ostenesc între voi, care vă cârmuiesc în Domnul şi care vă sfătuiesc. Să-i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor. Trăiţi în pace între voi.”

Dumnezeu ne-a dat conducători spirituali ca să fie onoraţi, iubiţi şi ascultaţi. Asta nu înseamnă că păstorul are întotdeauna dreptate. El este om ca şi mine, ca şi tine, şi va face greşeli. Totuşi păstorul meu este un dar al lui Dumnezeu pentru mine (Efeseni 4:11), pentru binele meu. Domnul aşteaptă ca eu să-i arăt aprecierea mea şi să fiu o binecuvântare pentru el, nu o povară, căci aşa voi fi plăcută Domnului.

Dacă nu sunt de acord cu păstorul meu întotdeauna (aşa cum se întâmplă la locul de muncă sau în familie când nu sunt de acord cu ceilalţi), totuşi voi menţine o relaţie bună cu el. De ce relaţia mea cu păstorul să fie mai puţin importantă decât cea cu alţii?

Doamne, nu mă lăsa să fiu o rebelă şi o povară,

ci

o binecuvântare pentru păstorul meu!

 

Ascultarea şi recunoştinţa

1 be*

Isaia 48

Isaia 48:16a „Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi!”

*

Când ne apropiem de Domnul trebuie să-L auzim şi să-L ascultăm. Apropierea de Dumnezeu ne ajută să cunoaştem planul Lui pentru viaţa noastră.

Planul şi scopul lui Dumnezeu pentru poporul Israel şi pentru neamuri va sta în picioare.

S-a împlinit în trecut, se împlineşte acum şi se va împlini în viitor.

Este acest adevăr fundamentul pe care stai în picioare astăzi, mâine şi în viitor?

Ca şi căderea Babilonului, orice naţiune care respinge astăzi adevărul lui Dumnezeu va cădea sub judecată. Câtă importanţă dă naţiunea noastră adevărului lui Dumnezeu? Câtă importanţă dau eu şi familia mea adevărului lui Dumnezeu? Unde este atenţia ta: la păcatele naţiunii sau la păcatele personale (bârfă, nerăbdare, mânie, mândrie, lăcomie, supărare, amărăciune, răutate etc.)?

Cum te rogi pentru tine, pentru familia ta, pentru naţiunea ta?

Naţiunea babiloniană a stăpânit cu permisiunea lui Dumnezeu şi pentru scopul pe care El l-a avut. Când planul s-a împlinit, Dumnezeu a judecat păcatul lor şi a pedepsit mândria conducătorilor. Dumnezeu nu-şi împarte slava cu nimeni. A Lui este puterea şi autoritatea.

Dacă Domnul te foloseşte, recunoşti că puterea şi slava este a Lui sau te prinde mândria?

Cum te rogi ca să vezi mândria din inima şi viaţa ta? Cum te lupţi ca să biruieşti mândria?

În ciuda purtării rele a poporului Israel, Dumnezeu îi aduce acasă din robie. El nu-Şi compromite standardul, ci ceea ce promite, face.

Dacă faci o promisiune în paguba ta, te ţii de ea? Eşti credincioasă promisiunilor tale?

Cum te rogi ca să fii credincioasă promisiunilor tale?

Domnul a curăţit poporul Israel prin suferinţă. El îşi curăţeşte şi astăzi copiii Lui prin suferinţe. Tăria spirituală care-i aduce glorie lui Dumnezeu se formează prin greutăţi. Care este răspunsul tău la curăţirea pe care o face Domnul în viaţa ta? Te uiţi după binele şi gloria Lui pe care El le vrea în viaţa ta?

Pentru cine te rogi ca să biruiască în încercările vieţii?

Cei necredincioşi din poporul Israel sau dintre neamuri care nu ascultă de Dumnezeu, nu vor vedea promisiunile Lui, pentru că ele aparţin celor ce prin credinţă aleg să asculte de El.

Tu unde te uiţi după mântuire? Este Domnul Isus Cristos, Răscumpărătorul tău? Cât efort depui zilnic pentru a asculta de Domnul?

Doamne, ajută-mă în fiecare dimineaţă şi seară să îmi amintesc să-Ţi mulţumesc că sunt iertată, sunt fiica Ta care caută ascultarea de legile şi poruncile Tale..

 

Doamne, inima mea este plină de recunoştinţă faţă de Tine!

 

Descoperire dată de Duhul Sfânt

1 GodIsaia 48

Isaia 48:16a

„Apropiaţi-vă

de

Mine

şi

ascultaţi!”

*

De cine asculţi tu: de oameni sau de Dumnezeu?

Cum înţelegi tu harul lui Dumnezeu? Cum ţi Se descoperă şi cum te călăuzeşte Duhul Sfânt?

Harul lui Dumnezeu străluceşte în contrast cu încăpăţânarea poporului Israel. Favoarea nemeritată a lui Dumnezeu către Israel se vede prin răbdarea lui Dumnezeu, descoperirea dată de Dumnezeu, învăţătura şi răscumpărarea lui Dumnezeu faţă de ei.

În ce priveşte răbdarea, Dumnezeu le aminteşte avertizările din trecut şi lucrurile noi (răscumpărarea prin Mesia) pe care le va aduce în viaţa lor în viitor. Le vorbeşte despre restaurarea poporului. Urechile lor nu au fost deschise.

Sunt urechile noastre deschise la avertizările Domnului faţă de noi, avertizări scrise pe paginile Scripturilor?

Vezi răbdarea Domnului în viaţa ta?

În ce priveşte descoperirea lucrurilor, Dumnezeu s-a revelat poporului în trecut, dar şi în prezent. S-a prezentat din nou poporului ca „Cel dintâi şi Cel din urmă”, ca „Eu sunt”, ca şi Creatorul şi Susţinătorul universului. S-a prezentat ca Cel ce ţine viitorul în mâna Lui, Cel ce poate să plănuiască şi să ducă la îndeplinire tot ce spune. Domnul foloseşte oameni ca să Se facă cunoscut. L-a folosit pe Cir (împărat păgân), l-a ales şi l-a folosit pe Isaia să vorbească poporului.

Sunt urechile noastre deschise la descoperirea Domnului faţă de noi, descoperiri scrise pe paginile Scripturilor? Cine este Dumnezeu pentru tine? Cum L-ai descrie?

Cum ţi se descoperă Domnul?

În ce priveşte învăţătura, poporul Israel a avut cea mai bună învăţătură. Dacă prin credinţă ar fi luat aminte, pacea şi dreptatea ar fi fost ca un râu în ţara lor, adică prosperitatea şi bunăstarea ar fi fost o siguranţă pentru ei.

Cunoşti tu cea mai bună învăţătură care vine de la Domnul? (Sfânta Scriptură)

În ce priveşte răscumpărarea, acest capitol se încheie cu o cântare de eliberare, biruinţă (eliberarea din robia Babiloniană). Dumnezeu va rămâne credincios promisiunilor făcute patriarhilor şi lui David. Adevărata răscumpărare (mântuire) este lucrarea Duhului Sfânt în inima celor ce aud şi răspund chemării Domnului.

Cum lucrează Duhul Sfânt în viaţa ta? Cât de recunoscătoare eşti Domnului pentru răscumpărarea din robia păcatului? Cum mulţumeşti pentru eliberarea pe care ţi-o dă Cristos?

Când a fost ultima dată când ai izbucnit într-o cântare de biruinţă?

Numai Duhul Sfânt ne descoperă lucrurile duhovniceşti, răbdarea lui Dumnezeu cu noi, învăţătura curată, răscumpărarea prin credinţa în Domnul Isus Cristos şi numai prin puterea Lui vom trăi adevărurile biblice.

Doamne, mulţumim pentru Duhul Tău cel Sfânt. Ajută-ne să rămânem sub călăuzirea Lui şi să nu căutăm învăţătura lumii.

 

Doamne, descopere inimii mele lucrarea Duhului Sfânt!

Apropiaţi-vă de Mine

natureIsaia 48

Isaia 48:16a

*

„Apropiaţi-vă

de Mine

şi

ascultaţi!”

*

 

Oare de ce ne spune Dumnezeu să ne apropiem de El? Pentru că ne-am îndepărtat?

Cum s-au depărtat israeliţii de la mărturisirea de credinţă?

Cum ne depărtăm noi de la mărturisirea de credinţă?

Trăim noi o viaţă contradictorie? Este ipocrizie în închinarea noastră?

Spunem cu gura, dar ceea ce gândim nu poate ajunge la inimă?

Dacă ştim că un lucru este rău, de ce nu ne putem lăsa de el?

Vedem şi înţelegem noi adevărul sau numai vorbim despre lucruri bune?

Dumnezeu a spus despre poporul Israel că este împietrit, că grumazul lui este un drug din fier şi are o frunte de aramă. Nu vrea să mărturisească lucrările Domnului.

Cu toate acestea Dumnezeu este îndelung răbdător şi nu îl nimiceşte. Vrea să lucreze în viaţa lor de dragul Numelui Lui.

Ce crezi că ar zice Dumnezeu despre tine?

Ce crezi că ar zice Dumnezeu despre creştinii de azi? Spunem şi noi că Domnul este Sfânt în ziua de duminică şi apoi în timpul săptămânii uităm?

Harul e darul nemeritat. Astăzi mai este har dacă îl primesc. Dumnezeu vrea să lucreze în viaţa mea.

El nu ne pedepseşte pentru nelegiuirile noastre, ci ne iartă şi ne dă o nouă şansă în fiecare zi.

Domnul dă un mesaj foarte clar poporului în versetul 16a „Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi!”

Care este mesajul Domnului pentru tine? Cum răspunzi?

Aflarea păcii în viaţa mea depinde de prezenţa (aflarea) lui Dumnezeu în viaţa mea. Îl caut eu pe Dumnezeu mai întâi? Chem eu pe Domnul în viaţa mea?

Doamne, mesajul Tău pentru mine astăzi este o chemare la ascultare şi apropiere de Tine. Vreau să Te ascult şi să Te urmez fără ipocrizie. Ajută-mă să iubesc prezenţa Ta care mă schimbă şi mă împuterniceşte să trăiesc viaţa de credinţă.

Mulţumesc pentru harul Tău, pentru favoarea Ta pe care mi-o dai în fiecare zi ca să Te cunosc şi să trăiesc spre slava Numelui Tău. Vreau să mărturisesc lucrările Tale cele minunate şi iartă-mă că uit mereu care este datoria mea aici pe pământ. Doamne Isuse, Tu ai murit pentru păcatele mele şi m-ai salvat pentru ca eu să trăiesc în ascultare de legile şi poruncile Tale în fiecare zi. Păzeşte-mă de făţărnicie şi încăpăţânare, căci nu doresc să trăiesc după poftele firii pământeşti, ci după Adevărul Tău.

Doamne, fereşte inima mea de ipocrizie!

Ziceai în inima ta

1 trust*

Isaia 47

Isaia 47:10b

„Ziceai în inima ta: „Eu şi numai eu”.”

*

Ce zici tu în inima ta?

Ai zis vreodată: ,,Eu şi numai eu!”?

Dumnezeu a folosit Babilonul ca să pedepsească Israelul, dar Babilonul a mers prea departe. A ajuns să se mândrească, a ajuns să zică: „Eu şi numai eu”. A uitat că Dumnezeu conduce istoria, nu Babilonul (chiar dacă era puterea cea mare pe pământ). Conştienţa puterii l-a înşelat. O catastrofă nevăzută va veni peste Babilon. Astrologii, vrăjitorii, descântătorii nu ştiu ce va fi în viitor. Încrederea în ei nu ajută.

Conţinutul credinţei este important!

Ceea ce credem are consecinţe asupra noastră. Suntem liberi să credem ce vrem, dar nu suntem liberi să alegem sau să schimbăm consecinţele credinţei, necredinţei sau consecinţele deciziilor noastre. Consecinţa necredinţei este judecata. Consecinţa trăirii după bunul meu plac este lipsa binecuvântărilor şi multe alte pierderi.

Care este atitudinea ta? Credinţa? Crezi că poţi să continui la nesfârşit cu necredinţa?

Care lucruri crezi că nu se vor schimba niciodată? Care lucruri crezi că nu ţi le poate lua nimeni?

Cui îi spui: „Eu şi numai eu!”? Cui spui: „Nimeni nu-i ca mine!”? Cui spui: ,,Ce zic eu, se va face!”?

Autoritatea se câştigă, nu se impune.

Pentru care lucruri te încrezi în puterea şi înţelepciunea ta? Ce vei face ca toată încrederea să o pui numai în Dumnezeu? Trebuie să-ţi schimbi atitudinea faţă de Dumnezeu?

Babilonienii au fost mândri de cuceririle lor, nerecunoscând că victoria aparţine lui Dumnezeu. Recunoşti tu ajutorul lui Dumnezeu în succesele tale?

Babilonienii nu au luat în considerare consecinţele purtării lor rele faţă de alţii.

Crezi că purtarea ta rea faţă de alţii are consecinţe?

Babilonul a folosit expresii care sunt adevărate numai pentru Dumnezeu: eu şi numai eu, nimeni nu mă vede. Foloseşti des în vorbirea ta pronumele „eu”? Crezi că totul se învârte în jurul tău? Cât de importantă este persoana ta şi cât de mult reflectă purtarea ta faptul că tu Îl reprezinţi pe Dumnezeul tău? Ce spune purtarea ta despre Dumnezeul tău?

Caut eu gloria lui Dumnezeu? Caut să strălucească lumina Lui prin mine?

Doamne, vreau ca să am credinţă în Tine, căci Tu îmi dai victorie şi eu Îţi dau glorie!

Doamne, păzeşte inima mea de mândrie!