What if…?

from my heart1 Samuel 16:7b

,,Domnul

nu se uită

la ce se uită omul;

omul

se uită

la ceea ce

izbeşte ochii,

dar

Domnul

se uită

la inimă.”

*

Săptămâna trecută a venit cineva la noi în vizită pentru câteva zile. L-am slujt cum am ştiut eu mai bine, pregătind totul cu dragoste, ca să se simtă ca acasă.

Înainte de a pleca mi-a pus câteva întrebări la care nu încetez să meditez: ,,What will you do, if your husband would not provide for you anymore? How will you pay the mortgage and your bills?”

Ce ai face, dacă soţul tău nu ar mai avea grijă de tine, nu ar mai aduce bani în casă? Cum ai plăti rata la casă şi cheltuielile tale? Cu alte cuvinte, eşti tu înstare să ai grijă de tine?

Oare de ce mă deranjează aceste întrebări? Oare de ce mă dor aceste întrebări? La cine trebuie să dovedesc eu cât sunt de capabilă să mă descurc în viaţă? Oare nu Dumnezeu mă ajută pe mine să am grijă de mine şi de alţii? Cine ce pretenţii are de la mine? Ce ar trebui să fac şi nu fac? Iau lucrurile de apucat? Cred că mi se cuvine ca soţul meu să aibă grijă de mine fără condiţii? Este corect să aştept şi să mă bazez pe grija lui? Sunt eu o povară pentru soţul meu? Oare bărbaţii nu vor să aibă grijă de nevestele lor?

Oare ce poate să fie în mintea unui bărbat credincios, ca să pună asemenea întrebări?

Uneori mă simt pusă în colţ fără să înţeleg de ce.

Mi-am luat puţin curaj ca să mă apăr ca şi cum aş fi încolţită din toate părţile.

Eu am încercat să-i răspund că m-aş descurca singură cu ajutorul lui Dumnezeu, trăind mai simplu şi m-aş ruga să am inima mulţumită cu tot ceea ce El mi-ar da sau nu mi-ar da (loc de muncă, casă, bani, sănătate, lipsuri etc.). Şi m-aş ruga lui Dumnezeu să mă ajute să fiu bună cu soţul meu chiar dacă el este rău cu mine.

Prima mea observaţie este că unii bărbaţi nu mai vor să aibă grijă de nevestele lor, dar au pretenţia ca ele să aibă grijă de ei. Unii ştiu foarte bine care este datoria femeilor, dar niciodată nu sunt preocupaţi de datoriile bărbaţilor.

Aş avea şi eu câteva întrebări pentru astfel de bărbaţi:

Ce ar face el, dacă ea nu ar mai avea grijă de el?

Ce ar face el, dacă El nu ar mai avea grijă de el?

Sunt mult întrebări în vieţile noastre. Unele încurajează, altele descurajează. Eu m-am simţit foarte descurajată, şi m-am gândit că purtarea mea de grijă, munca mea nu este băgată în seamă, nu este apreciată. Oare de ce nu a văzut acest bărbat că şi eu am grijă de soţul meu, şi eu lucrez, nu numai el? De ce nu l-a întrebat şi pe soţul meu ce ar face el dacă eu nu aş mai avea grijă de el? Oare de ce unii bărbaţi nu văd munca femeii? Evită ei să citească în Biblie pasajele care îi învaţă cum să se poarte cu soţiile lor?

Mă gândesc la femeile care au asemenea soţi care nu dau doi bani pe munca lor. Poate sunt descurajate şi obosite. Poate sunt bolnave de durere.

Dragele mele soţii şi mame: Cineva vede tot, Cineva ştie tot şi va răsplăti. Să nu fiţi descurajate, ci transformaţi durerea voastră în rugăciune pentru cei care vă rănesc. Numai prin iubire, bunătate şi iertare veţi birui. Cereţi înţelepciune şi rugaţi-vă.

Numai Dumnezeu poate transforma o inimă! Nu încetaţi să vă rugaţi pentru soţii voştri, chiar în ciuda tuturor neascultărilor lor de Domnul şi a căderilor lor. Numai Dumnezeu vă poate ajuta. Prin toate greutăţile, Dumnezeu va transforma inima femeii. Doamne, dă-ne o inimă ca inima Ta.

A doua mea observaţie este că soţiile trebuie să se roage mult ca să înţeleagă ce înseamnă să-şi respecte soţii şi să aprecieze purtarea lor de grijă. Femeile care au soţi care au grijă de ele, sunt foarte binecuvântate şi cred că cel mai mare bine pe care ar putea să-l facă pentru cele care nu au această binecuvântare, ar fi să se roage zilnic pentru ele.

În ultimul timp Dumnezeu mi-a pus pe inimă să mă rog pentru soţiile neiubite şi neapreciate de soţii lor, pentru soţiile care au soţi necredincioşi şi răi, pentru mamele cu copii mulţi, mamele cu copii bolnavi sau handicapaţi, pentru mamele bolnave, pentru mamele care plâng pentru copiii lor neascultători, pentru mamele însărcinate şi pentru fetele necăsătorite, pentru femeile singure, femeile divorţate, văduvele şi orfanii, pentru păstori şi familiile lor. Dacă inima voastră bate cu inima mea, haideţi să ne unim în rugăciune, ca Dumnezeu să lucreze. El face minuni şi astăzi. El schimbă oameni şi astăzi. Să nu descurajăm niciodată, căci Domnul se uită la inimă, vede dorinţele şi aude rugăciunile.

Doamne, binecuvântează familia!!! Doamne, dă biruinţă în familie!!!

Doamne, binecuvântează femeia!!! Doamne, dă biruinţă femeii!

Doamne, ascultă rugăciunile! Doamne, dă izbândă! Doamne, dă lumină şi călăuzire! Doamne, dă ajutor în Numele lui Isus Cristos!!!

Doamne, ajută-ne să biruim rău prin bine!

Apreciere

pupLeviticul 19:3a  
,,Fiecare
din voi
să cinstească
pe
mama
sa.”
Dedicație mamei soțului meu:
În primul rînd doresc să mulțumeasc Domnului că m-a binecuvintat cu o mamă soacra credincioasă.
De ce o apreciez eu pe mama soțului meu?
In primul rînd o apreciez pentru că Dumnezeu îmi cere acest lucru.  Apoi ea Îl iubeste pe Domnul. Apoi pentru că a dat viață celui mai scump ,,dar” pe care l-am primit eu in viață, soțul meu, Liviu.
O apreciez pentru că l-a crescut pe mîini de rugăciuni, că a stat pe genunchi înaintea Domnului și l-a dedicat Domnului. O apreciez pentru ca-și iubește familia pină la sacrificiu, pentru că nimic nu este prea greu sau prea mult să faca pentru noi. O apreciez pentru hărnicia ei, pentru bucatele gustoase pe care le gătește pentru familie, pentru langoși, pentru sarmale, teiței de casă, pîine caldă, murături așa de bune etc.
Locuim împreună de 7 ani, ne slujește cu atîta dragoste și dăruire făra să cîrteasca, se străduiește să nu mă supere, ca noră, o apreciez pentru că se roagă nencetat pentru familia pe care i-a dat-o Domnul.
Rugăciunea mea este ca Domnul să-i răsplătească dragostea, și sacrificiul cu sănătate, și să-i asculte toate rugăciunile.
Cu dragoste si apreciere, o noră recunoscătoare,

Mariana Percy (Strizu)

 

Slujirea în familie, by Beniamin Fărăgău

Alergi după lumină?

4mIsaia 8:19-22

Isaia 8:19b

„Nu va întreba oare un popor

pe Dumnezeul său?

Va întreba el pe cei morţi pentru cei vii?”

 

Ce crezi că se întâmplă când oamenii persistă în rebeliune împotriva lui Dumnezeu?

Cum crezi că păcatul unei persoane afectează familia, locul de muncă, biserica, societatea noastră?

Care sunt consecinţele neascultării de Domnul? Poporul Domnului va vedea moartea, va pribegi prin ţară apăsat şi flămând, va ajunge mânios şi hulitor.

Pedeapsa pentru rămânerea în întuneric este necaz, negură, nevoie neagră şi întuneric beznă

( Isaia 8:22b).

Când crezi că unii din copiii Domnului sunt tentaţi să caute răspuns la cei ce se ocupă cu ocultismul? În crizele vieţii?

Unde crezi că unii credincioşi caută călăuzire? La televizor? La psihologi? La prieteni?

Întoarcerea spatelui către adevăr duce la întuneric spiritual. Oamenii schimbă gloria lui Dumnezeu pe lucruri ieftine.

Copiii Domnului trebuie să caute călăuzirea lui Dumnezeu prin Cuvânt nu prin practici oculte.

Fugi de întuneric! Cum? Alergând după Lumină!

Ce pericole vezi tu astăzi în viaţa ta? Vei cere sfat de la Domnul, sau unde vei alerga? Cine ţi-a promis pace şi bucurie în viaţă? Te tentează să te joci (puţin) cu lumea întunericului spiritual? Crezi că o să rămâi neatinsă de rău? Crezi că nu se întâmplă nimic?

Cum îţi începi ziua? Cu citirea horoscopului sau cu citirea în Biblie? Te angajezi în meditaţii şi exerciţii care îţi „golesc” mintea? Foloseşti anumite metode sau practici pe care le folosesc oamenii care nu au o relaţie corectă cu Dumnezeul Scripturilor?

Nu este prea târziu să te întorci la Dumnezeu. Nu contează ce ai făcut ieri. Astăzi ai o nouă şansă, un nou început, o altă ocazie, dar poate fi şi ultima. Harul Domnului te poate salva astăzi. Pocăieşte-te!

 

Doamne Isuse, Tu eşti Lumina inimii mele!

Dependent(ă) de Dumnezeu?

dependent

Dependent(ă) de droguri sau de altceva?

Săptămâna trecută la studiul biblic, una dintre surori ne-a spus ce fericiţi sunt copiii ei de când Domnul a adus o mare eliberare în viaţa ei. A fost dependentă de droguri şi familia ei a suferit foarte mult. A încercat să biruiască această adicţie participând la multe programe de recuperare dar numai când a început într-un mod serios relaţia ei cu Dumnezeu, a fost eliberată din această închisoare. Dumnezeu m-a cercetat prin această minune pe care El a făcut-o şi am înţeles că sunt oameni lângă noi, în bisericile noastre, care se confruntă cu diferite dependenţe. Este multă apăsare în poporul Domnului. Oamenii sunt chinuiţi de păcate şi nefericiţi. Ei doar sunt prezenţi fizic la întâlnirile noastre dar nu experimentează puterea lui Dumnezeu. Bucuria mântuirii nu se vede pe faţa lor. Ei nu ştiu ce-i de făcut. Cine se roagă pentru aceşti oameni? Cine îi invită la studiul bibliei şi la rugăciune? Cine-i provoacă să ia credinţa în serios, să se roage cu credinţă, să trăiască Cuvântul pe care-l cunosc, să-L urmeze pe Domnul? Cine-i îndeamnă să caute să cunoască Puterea Braţului Domnului? Numai păstorul?

Astăzi o altă soră din grupul de studiu biblic ne-a spus că pentru soţul ei care este păstor, luna decembrie este cea mai grea, pentru că vin la el după ajutor foarte multe persoane disperate. Mulţi vor să se sinucidă. Şi eu am crezut că este luna cea mai plină de pace şi bucurie căci sărbătorim Naşterea Domnului Isus Cristos care este Prinţul Păcii.

M-am hotărât să cer cititorilor de pe blogul meu ajutor în rugăciune în această lună, pentru toţi cei ce sunt singuri, divorţaţi, disperaţi, dependenţi de anumite lucruri rele, păcătoase etc.

Este luna cadourilor. Vrei să faci un cadou cuiva prin rugăciunile tale? Vei dărui din timpul tău pentru cei în nevoie?

Te cheamă Domnul să te rogi pentru cei singuri?

Te cheamă Domnul să te rogi pentru văduve şi orfani?

Te cheamă Domnul să te rogi pentru vecinii tăi?

Pe cine a pus Domnul în viaţa ta în luna aceasta şi îţi cere să-i faci un bine prin rugăciune? Ce te costă să te rogi pentru cineva?

Pe măsură ce umbli în credinţă, Domnul îţi va descoperi o nouă lucrare la care El te cheamă şi îţi acordă ajutorul Lui.

Doamne, ajută-ne pe fiecare să biruim orice greu şi orice păcat prin puterea Duhului Sfânt şi dă-ne harul să experimentăm bucuria eliberării.

Fie ca Prinţul Păcii să dăruiască pace tuturor celor ce trec prin greu!!!

Tu fii dependent(ă) de Dumnezeu!!!

România, La mulţi ani!!!

rom

 

ROMANIA, LA MULTI ANI!
Simbata Romania implineste 94 de ani de la Marea Unire! Ii spunem la Multi Ani si cerem binecuvintarile lui Dumnezeu peste ea! E bine pentru o natiune sa-si puna soarta in mina lui Dumnezeu si sa-I ceara calauzirea. Mai ales in aceste vremuri tulburi cind natiunea se framinta cu alegerile. E bine ca Romania sa-si aminteasca ca bunastarea ei depinde de Dumnezeu nu de omul muritor. Politicienii, Executivul, legiuitorii nu i-o pot da. Daca Romania a ajuns la 94 de ani si azi e mai libera, mai in siguranta si mai prospera ca nici o data in istoria ei, asta se datoreaza doar dragostei si milei lui Dumnezeu. Si a faptului ca generatiile de dinaintea noastra, cu mult mai simple si sarace ca noi, au fost credincioase lui Dumnezeu si au pastrat si pretuit valorile crestine.

E frumos, deci, sa ne indreptam gindurile catre Dumnezeu in aceste zile. Zilele trecute Uganda a sarbatorit 50 de ani de independenta. A implinit 50 de ani. In 1962 si-a obtinut independenta de sub tutela britanica. La a 50-a aniversare Uganda si-a intors fata spre Dumnezeu, i-a multumit pentru libertate si i-a cerut calauzirea spre viitor. Nu a celebrat cu festivaluri ori celebrari destrabalate. Dimpotriva, presedintele ei, un crestin, a cerut natiunii sa celebreze cei 50 de ani de libertate cu post si rugaciune, marturisirea pacatele, si sa ceara iertarea lui Dumnezeu. Presedintele si-a marturist propriile pacate in public si a dedicat viitorul natiunii lui Dumnezeu. http://www.wnd.com/2012/11/ugandan-president-repents-of-personal-national-sins/print/

Si Romania are nevoie de astfel de lideri politici. In loc de vulgaritate si murdarie morala, curatenie de inima si moralitate. In loc de murdarie in Parlament, sfintenie si motivarea natiunii la curatie morala. In loc de alergare dupa lucrurile materiale, cautarea si alergarea dupa valorile spirituale crestine.

Ne-am gindit potrivit ocaziei sa publicam din nou, asa cum am facut-o acum un an, o Proclamatie rostita de primul presedinte american George Washington in 1789. Este un mesaj spiritual in care Presedintele aminteste Americii ca isi datoreaza libertatea si bunastarea doar lui Dumnezeu, “dadatorul tuturor lucrurilor bune.” Proclamatia din 1789 a stabilit in mod oficial ultima zi de joi a lui noiembrie ca ,,Zi a Multumirii” pentru intreaga natiune americana. Uram si noi Romaniei binecuvintarile lui Dumnezeu, amintindu-i ca fara El nu se poate astepta la un viitor binecuvintat. Supravietuirea multiseculara cu care ne mindrim se datoreaza in primul rind credintei pe care noi si cei de dinaintea noastra au avut-o in Dumnezeu, si respectului deosebit pe care l-au avut fata de valori, in primul rind viata, familia si casatoria. Doar aceste institutii ne pot asigura supravietuirea si in viitor. Bizuinta pe lucrurile trecatoare ori structurile europene nu se pot substitui acestor garantii incercate de timp.

Proclamatia Prezidentiala a Multumirii (1789)

CONSIDERIND ca este datoria fiecarei natiuni sa recunoasca providenta Dumnezeului celui Atotputernic, sa asculte de voia Lui, sa-I fie multumitoare pentru binecuvintarile Lui, si sa Îi implore in umilinta protectia si bunavointa; si avind in vedere ca ambele Camere ale Congresului, prin comitetele lor comune, mi-au cerut sa “recomand poporului Statelor Unite o Zi Publica a Multumirii si Rugaciunii, sa fie tinuta prin rugaciuni din inimi multumitoare pentru multele si evidentele binecuvintari ale Dumnezeului Celui Atotputernic, in special dindu-le oportunitatea sa-si stabileasca in  pace o forma de guvernamint pentru siguranta si fericirea proprie;”

Recomand si desemnez ca Joi, Noiembrie DouaZecisiSase, sa fie devotata de cetatenii acestui Stat in onorarea marei si glorioase Fiinte care este Creatorul binevoitor al tuturor lucrurilor bune care au fost, sunt, si vor fi; ca toti sa ne unim in acea zi sa-I dam rugaciunile noastre sincere si umile pentru purtarea de grija plina de dragoste si protectia oamenilor acestei tari inainte de a deveni o natiune; pentru harul mult si evident si interventiile facute de el in razboiul care tocmai s-a terminat; pentru linistea, unitatea, si bunastarea de care toti am avut parte de atunci incoace; pentru ca am putut in liniste si intelegere sa formam Constitutii pentru guvernare in siguranta si fericire, cit si pentru Constitutia nationala care am adaopta-o recent; pentru libertatea civila si religioasa cu care suntem binecuvintati; pentru mijloacele de care dispunem sa obtinem si sa transmitem invataturi folositoare; si, in general pentru toate binecuvintarile, multe si diferite care El in bunavointa Lui a socotit de bine sa ni le dea.

Iar apoi, ca sa ne unim si in umilinta sa facem rugaciuni si cereri cu reverenta catre marele Domn si Stapin al Natiunilor si sa-L rugam sa ierte pacatele natiunii si altele; sa ne imputerniceasca pe toti, in public sau in casele noastre, sa ne facem datoria fata de societate; sa facem din Guvernul National o binecuvintare pentru toti oamenii, fiind in permanenta un Guvern intelep, drept, si de drept, cu legi drepte care sa fie aplicate in intregime si de buna credinta; sa protejeze si sa calauzeasca toate natiunile (in special pe cele care ne-au aratat bunavointa); si sa le binecuvinteze cu stapiniri bune, pace, si intelegere; sa promoveze cunosterea si practicarea adevaratei religii si virtuti, si sa creasca cunostinta intre ele si noi; si, in general, sa acorde intregii umanitati o prosperitate paminteaca cum El o socoteste mai potrivita.

Data si semnata de mine, in orasul New York, in ziua de Trei Octombrie, in Anul Domnului Nostru, O Mie Sapte Sute Optzeci si Noua.

Gaorge Washington, Presedinte
Statele Unite ale Americii

Versiunea Engleza

WHEREAS it is the duty of all nations to acknowledge the providence of Almighty God, to obey His will, to be grateful for His benefits, and humbly to implore His protection and favor; and Whereas both Houses of Congress have, by their joint committee, requested me “to recommend to the people of the United States a DAY OF PUBLIC THANKSGIVING and PRAYER, to be observed by acknowledging with grateful hearts the many and signal favors of Almighty God, especially by affording them an opportunity peaceably to establish a form of government for their safety and happiness:”

NOW THEREFORE, I do recommend and assign THURSDAY, the TWENTY-SIXTH DAY of NOVEMBER next, to be devoted by the people of these States to the service of that great and glorious Being who is the beneficent author of all the good that was, that is, or that will be; that we may then all unite in rendering unto Him our sincere and humble thanks for His kind care and protection of the people of this country previous to their becoming a nation; for the signal and manifold mercies and the favorable interpositions of His providence in the course and conclusion of the late war; for the great degree of tranquility, union, and plenty which we have since enjoyed; for the peaceable and rational manner in which we have been enable to establish Constitutions of government for our safety and happiness, and particularly the national one now lately instituted;- for the civil and religious liberty with which we are blessed, and the means we have of acquiring and diffusing useful knowledge;- and, in general, for all the great and various favors which He has been pleased to confer upon us.
And also, that we may then unite in most humbly offering our prayers and supplications to the great Lord and Ruler of Nations and beseech Him to pardon our national and other transgressions; – to enable us all, whether in public or private stations, to perform our several and relative duties properly and punctually; to render our National Government a blessing to all the people by constantly being a Government of wise, just, and constitutional laws, discreetly and faithfully executed and obeyed; to protect and guide all sovereigns and nations (especially such as have shown kindness unto us); and to bless them with good governments, peace, and concord; to promote the knowledge and practice of true religion and virtue, and the increase of science among them and us; and, generally to grant unto all mankind such a degree of temporal prosperity as he alone knows to be best.
GIVEN under my hand, at the city of New York, the third day of October, in the year of our Lord, one thousand seven hundred and eighty-nine.

Signed: George Washington
Source: The Massachusetts Centinel, Wednesday, October 14, 1789

(Alianţa Familiilor din România)

Thanksgiving, no black Friday

La vremea înserării…

*

*

Cu ochii blânzi, ușor încețoșați

Privim la binecuvântările primite

Și ne uimim, cum au trecut ca-n zbor,

Atâția ani și visuri împlinite.

*

Copiii ne-au crescut și sunt maturi

La rândul lor având și ei vlăstare,

Ce-ncoronează capul nostru alb,

Cu bucurii și binecuvântare.

*

Și cât de minunat a conceput

Părintele ceresc a vieții roată,

Ești tânăr, plin de zel și-apoi matur

Dar, prea curând, doar alții te mai poartă…

*

Cuvântul sfânt vorbește, însă, clar

Cum că la bătrânețe-n noua haină,

Cei ce-s aleși sunt încă plini de suc

Și verzi. Chiar dacă în viața lor e toamnă…

*

Dar, ce frumoasă-i toamna cu Isus

Și câtă frumusețe e-ntr-o frunză,

Ce-a ruginit ușor în vii și-n duzi,

Dar… încă luminează și din umbră…

*

Așa sunt cei ce-n Domnul se încred

Privind spre orizont cu bucurie

Și pentru care cerul nu-i noros

Ci-i plin de o culoare azurie.

*

Mai multe flori și frunze am păstrat

Cu dragoste-n ierbarul vieții mele

Și nu arareori îl răsfoiesc

Când amintiri mă copleșesc rebele.

*

Părinți, bunici, mătuși și unchi iubiți,

Privesc acum din ceruri a lor muncă,

Cu bucurie că au împlinit,

În viața de aici sfânta poruncă.

*

Aceștia sunt cei care-n viața mea

M-au învățat și m-au hrănit la vreme,

Cu tot ceea ce fost-a necesar,

Pentru-a străbate ceasurile grele.

*

La ceasul înserării-Ți mulțumim

Ne-ai copleșit cu binecuvântare.

De-aceea, toți bunicii azi rostim :

Slăvit să fii în veci, al nostru Soare !”

*

Aurelia Gabor, Vancouver, WA august 2012

 

Bucuria

Bucuria

Multe locuri în Scriptură ne vorbesc de bucurie,

Și ne spun că roada aceasta va aduce armonie,

În relațiile noastre, în familiile dragi,

În bisericile-n care ne numim că suntem frați.

*

Întristarea, dacă nu e de la Domnul plănuită,

Va produce multă jale și o inimă zdrobită,

Dar când zâmbetul va-apare pe-orice față întâlnită,

Atmosfera va fi dulce și Scriptura împlinită.

*

Poate, oare, muritorul să zâmbească degajat,

Și să aibă bucurie, chiar dacă-i bolnav în pat ?

Inima dacă îi plânge, oare tot ar trebui,

Să se poarte fără grijă câtă viață va trăi ?

*

Ce secret ascunde versul ”Bucurați-vă, vă zic !” ?

Chiar și în necaz amarnic și când zâmbetul e mic ?

Cel care-a primit pe Domnul și-a gustat iubirea Lui,

Va cunoaște și secretul : mântuirea Domnului !

*

A trăi într-o prezență de natură pur divină,

Având sufletul curat și spălat de orice vină,

A urma învățătura ce-a lăsat-o Domnul nostru,

Ne va umple-ntreaga ființă de un zâmbet cald, celestru.

*

Da, acesta e secretul ce înviorează omul,

Care face ca în inimi să se instaleze tonul

Ce aduce bucurie și transformă-orice ființă,

Într-un suflet ce zâmbește și exprimă biruință.

*

Faptul că Mântuitorul S-a plecat și înspre mine,

Prin prezența Lui făcându-mi în viață numai bine,

Cum aș putea să consider ca să fiu tristă vreodată,

Când prin jertfa de la cruce am ajuns nevinovată ?

*

De aceea, bucuria nu va înceta vreodată,

Să-mi umple întreaga ființă, căci de-acum sunt nepătată !

Și cuvântul care spune : ”Bucurați-vă, vă zic !”

Va fi ploaia ce va face să rodească bob în spic !

*

Cauți și tu bucuria peste tot și n-o găsești ?

Te invit să-ți întorci fața către Tatăl cel ceresc.

Care doar un semn așteaptă. A avut răbdare multă,

Dar acum cu bucurie, viața toată ți-o inundă.

*

Bucurie, bucurie, vino și pătrunde-n lume,

Unde oamenii te caută și te știu doar după nume,

Fă-te însă, cunoscută la tot sufletul hoinar,

Și arată-le resursa bucuriei : La Calvar !

*

Aurelia Gabor Martie 2012

Un singur părinte

 

Ioan 4:43-54

*

Ioan 4:46

„În Capernaum era un

slujbaş împărătesc

al cărui fiu

era bolnav.“

*

Nu ştim ce s-a întâmplat cu mama acestui copil bolnav.

În fiecare familie intervin situaţii când unul dintre părinţi lipseşte şi celălalt trebuie să poarte toate responsabilităţile. Poate fi o situaţie de călătorie sau afacere (business), o urgenţă sau boală, moartea şi divorţul. Trebuie explicată orice schimbare în familie. Chiar şi copii mici se îngrijorează. Ei simt tristeţea, singurătatea şi nesiguranţa. Copiii ştiu când lucrurile nu sunt cum ar trebui să fie. De multe ori simt că nu li se spune adevărul.

Divorţul este lucrul cel mai greu pentru copii, de aceea trebuie multă atenţie la explicare.

Moartea unui părinte este o ocazie de a discuta despre viaţa după moarte, despre credinţă şi înviere.

Când copilul rămâne numai cu un părinte, va încerca să schimbe regulile, să vadă ce anume rămâne la fel. Va trebui să fii la fel cu dragostea şi cu disciplina, nu să îţi plângi de milă sau să răsfeţi copilul.

Menţine rutina normală, deoarece aceasta contribuie la stabilitatea casei. Oboseala fizică este un pericol. Roagă-te  pentru înţelepciune; trebuie să păstrezi echilibru. Cere ajutor copilului, vecinului, rudelor, prietenilor.

Cum vorbeşti tu cu copilul despre lucruri grele şi triste?

Cum ai explica tu unui copil ce este divorţul?

 

Domnul să protejeze familia ta!

 

Îţi doreşti să ai un timp de părtăşie în familie?

 Ioan 20:19-23

 *

Ioan 20:19 

,,Unde erau

adunaţi

ucenicii…

a venit Isus.“

*

 

Unde sunt adunaţi credincioşii, vine şi Domnul!

Învaţă pe copilul tău sau al altora despre închinare şi părtăşie.

Citirea Cuvântului este importantă.

Alege un pasaj din Biblie care prezintă o istorioară. Pune întrebări ca să poată răspunde şi copilul.

Rugăciunea este importantă.

Roagă-te despre lucruri pe care le ştiu şi copii. Roagă-te scurt, simplu; fii clară, nu repeta aceleaşi vorbe. Puteţi rosti ,,Tatăl nostru“ împreună, cu voce tare. Implică pe toată familia. Pregăteşte un caiet pentru notiţe (cu două părţi -una pentru cereri în rugăciune şi una cu răspunsurile lui Dumnezeu). Poţi să împarţi săptămâna pe subiecte. De exemplu: luni-familie, marţi-prieteni, miercuri-biserică, joi-autorităţi, vineri-bolnavi, sâmbătă-ziua Domnului, duminica-relaţia cu Cristos, nevoi speciale.

Cântarea este importantă.

Învaţă cântările vechi (ale părinţilor şi bunicilor); învaţă cântările bisericii, şi

cântă-le cu bucurie.

Fă din închinare un obicei. Fă tot ce poţi ca timpul să fie vesel şi plăcut, dar dacă nu este, nu descuraja. Nu te opri. Experienţa emoţională nu va fi aceeaşi, dar nu abandona, şi nu lăsa pe nimeni să se retragă. Ţinta ta este să ajuţi copilul să înveţe să aibă în fiecare zi un timp cu Domnul. Moştenirea cea mai mare a copilului este amintirea timpului de părtăşie sau închinare din casa părintească. Cere Domnului să protejeze acest timp în familie şi să-l facă o prioritate în viaţa voastră.

 

Domnul să binecuvânteze timpul de închinare din casa ta!