O învăţătură de datină omenească

astayiIsaia 29:1-14

Isaia 29:13

„Domnul zice: „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească”.”

 

Vai de cei ipocriţi în închinarea lor. Vai de cei ce se închină numai cu gura, nu şi cu inima.

Vai de cei ce nu se bucură înaintea lui Dumnezeu. Vai de Ariel (Ierusalim, cetatea unde este altarul, unde trebuie să fie şi inima). Catastrofa va lovi în popor, plânsete şi gemete, tunete, cutremure de pământ, vijelie, furtună, foc, război, foame, sete, neputinţă, neştiinţă etc., pentru că „poporul acesta Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are faţă de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească” (29:13).

Conducătorii cetăţii au ajuns orbi pentru că au refuzat să vadă şi să asculte poruncile lui Dumnezeu.

Neputinţa de a vedea este judecata lui Dumnezeu.

Când conducătorii nu văd Cuvântul lui Dumnezeu, religia este de suprafaţă, de ochii lumii, fără inimă. Când inima este departe de Domnul, închinarea devine un set de reguli omeneşti. Este dureros când Dumnezeu loveşte înţelepciunea înţelepţilor (vor pieri 29:14).

Dumnezeu vede, ştie, cunoaşte ce face fiecare. Unii se joacă de-a biserica. Inima lor este departe de Domnul.

Este inima mea unde spune gura mea?

Dumnezeu vrea inima noastră în închinare nu ritualul nostru liturgic.

Vezi ipocrizie în viaţa ta? Dacă te examinezi înaintea Domnului cum vezi închinarea ta? Te prinde anturajul şi cânţi doar cu gura, fără inimă?

Oare ce gândeşte Domnul despre închinarea mea de duminca la biserică? Mă duc cu valul?

Ce atitudine, acţiune, schimbare vei avea la următoarea închinare?

Doamne, cercetează-mă şi descopere-mi unde gura mea o ia înaintea inimii. Nu mă lăsa în ipocrizie, căci vreau binecuvântarea, nu judecata. Fereşte-mă de datina omenească şi ajută-mă să văd şi să înţeleg Cuvântul. Mă rog pentru conducătorii religioşi să vadă Adevărul în Scripturi şi să dea învăţătură sănătoasă.

Descopere-mi când închinarea mea este un set de reguli omeneşti şi du-mă pe calea cea bună.

Doamne, îmi doresc ca să-Ţi aduc o închinare adevărată!

Fie ca  inima mea să fie în armonie cu gura mea!

Coerenţa inimii

frecvenţa inimii 1Coerenţa inimii

*

Institutul american HearthMath a descoperit ca inima emite un camp electromagnetic de cinci mii de ori mai puternic decât câmpul pe care-l emite creierul.

Este important sa notam aceasta diferenta de putere între câmpul electromagnetic al inimii si acela al capului, pentru a întelege importanta sentimentelor noastre, a iubirii, a recunostintei, a aprecierii si a oricarei trairi pozitive !

Tot ce simtim si traim ca sentiment frumos, pozitiv, înaltator (compasiunea, dragostea, blândetea, bunatatea, bucuria) creeaza ceea ce specialistii au numit “coerenta inimii”, pe când trairile negative, ca si gândirea corespunzatoare acestora creeaza “incoerenta inimii”, generând emisii vibrationale în câmpul electromagnetic al inimii si al creierului nostru. Aceste câmpuri electromagnetice influenteaza deopotriva corpurile noastre, ca si realitatile pe care le întâlnim în viata de zi cu zi.

Acelasi institut a constatat ca :

– Daca suntem furiosi timp de cinci minute, sistemul imunitar are nevoie de sase ore pentru a recupera puterea pierduta ;

Dar,

– Daca traim cinci minute de compasiune si apreciere, imunitatea ni se va îmbunatati cu 41 la suta.

Am notat toate acestea pentru ca fiecare dintre noi sa înteleaga puterea de vindecare a inimii blânde si iubitoare, precum si puterea trairilor negative de a ne îmbolnavi chiar corpurile noastre fizice. În mod practic, putem întelege în fiecare moment al existentei noastre daca ceea ce facem este spre folosul sau în detrimentul nostru. De aceea, ori de câte ori simtim si gândim negativ, ne înfuriem, ne suparam, urâm, dezapreciem sau judecam în mod agresiv (pentru ca exista si optiunea de a observa realitatea imediata, fara a o judeca !) este un semn ca inima noastra se distanteaza de echilibrul pe care îl doreste Dumnezeu de la noi si, în mod automat, ne vom crea singuri o stare de rau atât pentru starea noastra spirituala cât si pentru organismul nostru fizic. Orice am gândi, am simti, am trai ca stare negativa, ne va da de stire ca am intrat în domeniul Eului sau al “judecatii lumii”.

Mintea omeneasca este conditionata de realitatea prezenta sau trecuta, de frica de viitor, de frica de a pierde pe cineva sau ceva, sau de durere, asa încât ea va genera întotdeauna emotiii negative când va fi în fata unui eveniment de viata neplacut.

Simplul fapt de a ne da seama de aceasta auto negativitate si a alege spontan sa ne întoarcem la o stare pozitiva printr-o rugaciune, o amintire frumoasa, apelul la gânduri bune, de speranta, de bucurie, de bine pentru tot ce ne înconjoara, ne ridica vibrational încetul cu încetul pâna acolo unde vom simti ca suntem din nou în armonie cu inima noastra.

Daca vom gândi binele cel mai înalt al tuturora vom crea starea de “coerenta între inima si minte”, de armonie între inima si minte, ceea ce ne va aduce o placuta surpriza coplesitoare.

Mai întâi, se vor vindeca multe dintre afectiunile fizice pe care le avem in corpul nostru. Dar, mai presus de orice, ne vom simti vindecati în suflete si nu vom mai face eforturi asa de mari pentru a gândi bine despre cineva, pentru a aprecia, pentru a darui, pentru a ne simti iubitori sau generosi.

 

Articol preluat din revista ,,Debora”.

 

O gloată mare

Ioan 12:12-19

„A doua zi, o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim, a luat ramuri de finic şi I-a ieşit în întâmpinare, strigând: „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!“ Isus a găsit un măgăruş şi a încălecat pe el, după cum este scris: „Nu te teme, fiica Sionului. Iată că Împăratul tău vine călare pe mînzul unei măgăriţe.“ Ucenicii Lui n-au înţeles aceste lucruri de la început, dar, după ce a fost proslăvit Isus şi-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El şi că ei le împliniseră cu privire la El. Toţi cei ce fuseseră împreună cu Isus, când îl chemase pe Lazăr din mormânt şi-l înviase din morţi, mărturiseau despre El. Şi norodul I-a ieşit în întâmpinare, pentru că aflase că făcuse semnul acesta. Fariseii au zis, deci, între ei: „Vedeţi că nu câştigaţi nimic, iată că lumea se duce după El!“

 

Deşi oamenii strigau „Osana“, erau ignoranţi în ce priveşte persoana şi misiunea Domnului Isus.

Ce anume nu cunoaştem noi despre persoana şi misiunea Domnului?

Putem să spunem ceva cu gura, dar inima şi mintea noastră să nu priceapă.

Ce anume din ceea ce spun sau cânt trebuie adus în armonie cu inima şi mintea mea?

Nici ucenicii n-au făcut legătura dintre aceste evenimente şi profeţiile Vechiului Testament. Cum înţeleg eu Vechiul Testament? Am nevoie de ajutor?

Unul din lucrurile pe care le face Duhul Domnului este să ne facă de cunoscut Vechiul Testament şi să ni-L reveleze pe Cristos chiar şi în Vechiul Testament.

Fie ruga ta: Doamne, vreau ca gura mea să fie în armonie cu inima şi mintea mea, ca Tu să fii onorat.

 

Tu veghează asupra inimii tale!