timp cu Domnul

by

Proverbe 16

16*

Proverbe 16

*

Tată ceresc, ajută-mă să fac planuri după voia Ta, căci planurile pe care le face inima atârnă de om, dar răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul.

Tu cunoşti toate căile omului şi vezi dacă sunt curate în ochii lui, Tu cercetezi  duhurile, de aceea îmi încredinţez lucrările în mâna Domnului ca să-mi izbutească planurile.

Doamne, Tu ai făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii.

Orice inimă trufaşă este o scârbă înaintea Domnului; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită.

Preţuiesc frica de Domnul, dragostea şi credincioşia, căci prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea şi prin frica de Domnul se abate de la rău.

Fie căile mele plăcute înaintea Ta, căci atunci când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui.

Binecuvântează puţinul meu, căci mai bine puţin, cu dreptate, decât mari venituri, cu strâmbătate.

Inima mea se gândeşte pe ce cale să meargă, dar Tu îmi îndreapţi paşii.

Hotărâri dumnezeieşti să fie pe buzele mele, gura mea nu trebuie să facă greşeli când judecă. Vreau să fiu dreaptă în judecata mea şi în toate lucrurile, căci cântarul şi cumpăna dreaptă vin de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.

Mă depărtez de rău, căci prin neprihănire se întăreşte un om.

Binecuvântează gura mea ca să am buzele neprihănite, căci buzele neprihănite sunt plăcute şi cei înţelepţi iubesc pe cel ce vorbeşte cu neprihănire.

Dă-mi înţelepciunea care potoleşte mânia, căci mânia este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s-o potolească.

Cer seninătate pe faţa mea, ca ea să fie viaţă şi bunăvoinţă pentru cei din jur.

Caut înţelepciunea şi priceperea, căci este mai mult decât câştigarea  aurului şi mai de dorit decât câştigarea argintului!

Mă feresc de rău, căci calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale.

Mă păzesc de mândrie şi trufie, căci  mândria merge înaintea distrugerii şi trufia merge înainte căderii. Este mai bine să fiu smerit cu cei smeriţi, decât să împart prada cu cei mândri.

Cuget la Cuvântul Domnului, căci cine cugetă la Cuvântul Domnului, găseşte fericirea şi cine se încrede în Domnul este fericit.

Binecuvântează inima mea, căci cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa; înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are, dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor; cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea când vorbeşte şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.

Fie cuvintele mele prietenoase, căci cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.

Păzeşte-mă de căile care duc la moarte, căci multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.

Întăreşte-mi trupul ca să pot lucra, căci cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.

Mă păzesc de omul stricat care pregăteşte nenorocirea şi pe buzele lui este ca un foc aprins; de omul neastâmpărat care stârneşte certuri şi de pârâtorul care dezbină pe cei mai buni prieteni; de omul asupritor care amăgeşte pe aproapele său, şi-l duce pe o cale, care nu este bună; de omul care îşi închide ochii, ca să se dedea la gânduri stricate; de omul care îşi muşcă buzele ca să săvârşească răul.

Binecuvântează-mă la bătrâneţe, căci perii albi sunt o cunună de cinste care se găseşte pe calea neprihănirii.

Îmi doresc mult să fiu înceată la mânie şi stăpână pe mine însămi, căci cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi.

Caut răspuns de la Tine, căci orice hotărâre bună vine de la Tine.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să vorbim cu înţelepciune!

 

 

by

Proverbe 15

15*

Proverbe 15

*

Tată ceresc, ajută-mă să dau un răspuns blând, căci un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră aţâţă mânia.

Fie limba mea înţeleptă, căci limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie.

Doamne, ochii Tăi sunt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni.

Fie limba mea dulce, căci limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul.

Nu nesocotesc, nici nu dispreţuiesc învăţătura tatălui meu, căci cine ia seama la mustrare ajunge înţelept.

Binecuvântează casa mea, căci casa celui neprihănit este mare belşug, dar în câştigurile celui rău este tulburare.

Îmi păzesc buzele, căci buzele înţelepţilor seamănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată.

Fie rugăcunea mea plăcută înaitea Ta, căci jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută.

Umblu după neprihănire, căci calea celui rău este urâtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire.

Nu părăsesc cărarea Ta, căci cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit şi cine urăşte mustrarea va muri.

Doamne, Tu cunoşti totul:  Locuinţa morţilor şi Adâncul sunt cunoscute Domnului, cu cât mai mult inimile oamenilor!

Mă păzesc de batjocură şi de batjocoritor, căci batjocoritorului nu-i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi.

Dă-mi o inimă veselă, Doamne, căci o inimă veselă înseninează faţa; dar când inima este tristă, duhul este mâhnit.

Inima mea caută priceperea şi ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie.

Vreau să am o inimă mulţumită, ca să am zile bune şi un ospăţ necurmat. Mai bine puţin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie, cu tulburare! Mai bine un prânz de verdeţuri şi dragoste, decât un bou îngrăşat şi ură.

Caut să fiu un om încet la mânie, căci un om iute la mânie stârneşte certuri, dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile.

Sunt harnică, căci drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită.

Învăţ înţelepciunea, căci un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mama sa.

Mă păzesc de nebunie căutând priceperea, căci nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept.

Pune, Doamne, buni sfătuitori în jurul meu ca să-mi iubutească planurile, căci planurile nu izbutesc, când lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc când sunt mulţi sfetnici.

Mă bucur să dau un răspuns bun cu gura mea şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită!

Doamne, ajută-mă să fiu înţeleaptă, căci pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la locuinţa morţilor, care este jos.

Mă păzesc de mândrie, căci  Domnul surpă casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei.

Mă păzesc de gânduri rele, căci gândurile rele sunt urâte Domnului, dar cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui.

Mă păzesc de lăcomie, căci cel lacom de câştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi.

Mă gândesc înainte de a vorbi, căci inima celui neprihănit se gândeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi.

Înalţ rugăciuni spre Domnul, căci Domnul ascultă rugăciunea celor neprihăniţi.

Tată ceresc, ajută-mă să am  o privire prietenoasă care înveseleşte inima şi să am o veste bună care întăreşte oasele.

Urechea mea ia aminte la învăţăturile care duc la viaţă, ca să locuiesc în mijlocul înţelepţilor; iubesc mustrarea pentru că îmi preţuiesc sufletul şi vreau să capăt pricepere.

Iubesc frica de Domnul şi smerenia, căci frica de Domnul este şcoala înţelepciunii şi smerenia merge înaintea slavei.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să facem planuri înţelepte!

 

 

by

Proverbe 14

14a*

Proverbe 14

*

Tată ceresc, ajută-mă să fiu o femeie înţeleaptă care îşi zideşte casa, nu o femeie nebună care o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

Umblu cu neprihănire, mă tem de Domnul, nu apuc pe căi strâmbe, nu Te nesocotesc, nu las în gura mea nebunie şi mândrie, ci înţelepciunea.

Binecuvântează dar, viaţa mea şi casa mea cu belşug de roade.

Caut să fiu un martor credincios care nu minte şi nu spune minciuni; mă feresc de batjocură şi de batjocoritori care nu găsesc înţelepciunea chiar dacă o caută, mă depărtez de nebun, căci nu pe buzele lui voi găsi ştiinţa.

Dă-mi înţelepciunea Ta ca să fiu omului chibzuit care vede pe ce cale să meargă, căci nebunia celor nesocotiţi îi înşeală pe ei înşişi.

Mă depărtez de cei nesocotiţi care glumesc cu păcatul, şi mă apropiu de cei fără prihană unde găsesc bunăvoinţă.

Binecuvântează inima mea, căci inima îşi cunoaşte necazurile şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei.

Cred că, casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori.

Am citit că multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte; de multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită şi bucuria poate sfârşi prin necaz; cel cu inima rătăcită se satură de căile lui şi omul de bine se satură şi el de ce este în el; omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. De aceea vreau să fiu înţeleaptă, să mă tem de Tine să mă abat de la rău şi de la îngâmfare.

Înţeleg că cine este iute la mânie face prostii şi omul plin de răutate se face urât; cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă; cei răi se pleacă înaintea celor buni şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit; săracul este urât chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni; cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. De aceea nu gândesc răul, ca să nu mă rătăcesc, ci binele ca să lucrez cu bunătate şi credincioşie.

Preţuiesc munca, căci oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. Caut bogăţia care este o cunună pentru cei înţelepţi, căci cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie.

Sunt martorul care spune adevărul să scape suflete, dar cel înşelător spune minciuni.

Mă  tem de Domnul ca să am un sprijin tare în El şi copiii mei să aibă un loc de adăpost la El.

Caut frica de Domnul care este un izvor de viaţă, căci ea ne fereşte de cursele morţii.

Mulţumesc pentru mulţimea poporului Tău care este slava Împăratului şi mă bucur la închinare.

Mă lupt şi mă rog să fiu înceată la mânie ca să am multă pricepere, căci cine se aprinde iute, face multe prostii.

Îmi doresc mult să am o inimă liniştită care este viaţa trupului, căci pizma (invidia) este putrezirea oaselor.

Nu asupresc pe sărac ca să nu batjocoresc pe Ziditorul său, ci am milă de cel lipsit ca să cinstesc pe Ziditorul său.

Mă păzesc de răutate, căci cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde.

Vreau să am o inimă pricepută în care înţelepciunea se odihneşte.

Întorc spatele la păcat şi caut neprihănirea, căci neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor.

Nu vreau să fiu un slujitor de ocară pe care îl atinge mânia Împăratului, ci un slujitor chibzuit de care Împăratul meu să aibă plăcere.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să ne ajuţi să fim chibzuiţi şi plăcuţi înaintea Împăratului!

14aa

by

Proverbe 13

13Proverbe 13:1  Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n-ascultă mustrarea.

2  Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de silnicie.

3  Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui.

4  Leneşul doreşte mult şi totuşi, n-are nimic, dar cei harnici se satură.

5  Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urât şi se acoperă de ruşine.

6  Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului.

7  Unul face pe bogatul şi n-are nimic, altul face pe săracul şi are totuşi mari avuţii,

8  Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n-ascultă mustrarea.

9  Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge.

10  Prin mândrie se aţâţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.

11  Bogăţia câştigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul, creşte.

12  O nădejde amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă.

13  Cine nesocoteşte Cuvântul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit.

14  Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii.

15  O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă.

16  Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia.

17  Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire.

18  Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste.

19  Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urât să se lase de rău.

20  Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău.

21  Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

22  Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit.

23  Ogorul pe care-l desţeleneşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. Proverbe 13:23  Ogorul pe care-l desţeleneşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor.

24  Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte, îl pedepseşte îndată.

25  Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pântecele celor răi duce lipsă.

by

Proverbe 12

12*

Proverbe 12

*

Tată ceresc, iubesc mustrarea, iubesc ştiinţa şi mă depărtez de ură şi prostie.

Caut să fiu ,,omul de bine” care capătă bunăvoinţa Domnului şi mă păzesc de răutate. pentru că Tu osândeşti pe cel plin de răutate.

Vreau să rămân statornică şi să nu mă clatin pentru că am rădăcini adânci în Cuvântul Tău.

Ajută-mă să fiu o femeie cinstită care este cununa bărbatului ei, dar cea care-i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui.

Îmi doresc ca gândurile mele să fie ancorate în dreptate şi sfaturile mele să nu aibă  înşelăciune; cuvintele mele să nu fie ca nişte curse ca să verse sânge, ci să aducă  izbăvire.

Păzeşte casa mea de rău şi dă-mi pricepere ca să preţuiesc binele şi să mă feresc de răutate, căci cei răi sunt răsturnaţi şi nu mai sunt, dar casa celor neprihăniţi rămâne în picioare!

Este mai bine să fiu într-o stare smerită, de aceea mă feresc de mândrie şi înşelăciune. Nu vreau să dau nimănui o imagine falsă despre mine: nu vreau să creadă cineva că sunt cine nu sunt şi am ceea ce nu am.

Dă-mi o inimă plină de îndurare şi apreciere faţă de toată creaţia Ta. Lucrez ca să am  belşug de pâine şi nu umblă după lucruri de nimic, ca un om fără minte.

Mă păzesc de răutate, căci cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte.

Caut neprihănirea şi sunt atentă la vorbirea mea, căci în păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. Tu mă vei răsplăti, căci prin rodul gurii te saturi de bunătăţi şi fiecare primeşte după lucrul mâinilor lui.

Caut înţelepciunea şi mă feresc de calea nebunului, căci calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile; nebunul îndată îşi dă pe faţă mânia, dar înţeleptul ascunde ocara.

Spun adevărul şi fac o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. Nu vorbesc în chip uşuratic, căci vorbirea uşuratică răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare; buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.

Mă depărtez de înşelătorie, căci înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace.

Tu mă păzeşti de nenorociri, dar cei răi sunt năpădiţi de rele.

Lucrez cu adevăr ca să Îţi fiu plăcută şi mă păzesc de minciună.

Vreau să fiu omul înţelept care îşi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia.

Ajută-mă să am o mâna harnică şi să stăpânesc peste lucrarea mâinilor mele.

Păzeşte-mă de nelinişte, căci neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. Trimite la mine oameni care pot să-mi spună vorbe bune şi fereşte-mă de oameni care vorbesc nebunii.

Caut calea cea bună şi o prezint prietenilor mei. Păzeşte-ne de rătăcire pe o cale greşită. Nu ne lăsa să fim rătăciţi de nimeni şi nici noi să nu rătăcim pe alţii.

Ne păzim de lene şi preţuim munca, căci comoara de preţ a unui om este munca.

Rămânem pe cărarea neprihănirii, căci pe cărarea neprihănirii este viaţa şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim harnici şi înţelepţi în vorbire!

 

by

Proverbe 11

11*

Proverbe 11

*

Tată ceresc, iubesc dreptatea, căci cumpăna înşelătoare este urâtă Domnului, dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.

Păzeşte pe roaba Ta de mândrie, căci când vine mândria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

Caut să rămân în adevăr, căci neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cârmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

Preţuiesc neprihănirea, căci în ziua mâniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.

Păzeşte-mă de răutate, căci nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăşi răutatea lui; nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sunt prinşi de răutatea lor: la moartea celui rău, îi piere nădejdea şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită; cel neprihănit este scăpat din strâmtoare şi cel rău îi ia locul.

Pune pe buzele mele cunoştinţa adevărului, căci cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sunt scăpaţi prin ştiinţă.

Ajută-mă să fiu un om de bine, căci când le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi când pier cei răi, toţi strigă de veselie.

Binecuvântez cetatea în care locuiesc, căci cetatea se înalţă prin binecuvântarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi.

Iubesc pe aproapele meu, căci cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace.

Păstrez adevărul în inima mea, căci cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat.

Mă rog pentru sfaturi bune, chibzuinţă şi biruinţă, căci când nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici.

Nu mă pun chezaş pentru nimeni, căci cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit.

Îmi doresc să fiu o femeie plăcută, căci o femeie plăcută capătă cinste şi cei asupritori capătă bogăţie.

Mă feresc de tulburare, caut mila şi îndurarea, căci omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăşi carnea lui.

Tată ceresc, păzeşte-mă de răutate şi înşelăciune, căci cel rău dobândeşte un câştig înşelător, dar cel ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată; adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea; cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuţi.

Cred că cel rău nu va rămâne nepedepsit, dar sămânţa celor neprihăniţi va fi scăpată.

Preţuiesc înţelepciunea şi doresc binele. Mă depărtez de femeia frumoasă şi fără minte care este ca un inel din aur pus în râtul unui porc. Mă rog să fiu eliberată de dorinţe rele şi de mânie.

Iubesc generozitatea, căci unul, care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească. Tată, ajută-mă să mă depărtez de zgârcenie, căci sufletul binefăcător va fi săturat şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. Nu opresc o binecuvântare,  când pot să o dau, ca să nu fiu blestemat de popor, şi doresc pe capul meu să vină binecuvântarea.

Urmăresc binele, ca să câştig bunăvoinţă, căci cine urmăreşte răul este atins de el.

Mă încred în Tine, Doamne, căci cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul.

Binecuvântează casa mea şi fereşte-ne de tulburare, căci cine îşi turbură casa va moşteni vânt şi nebunul va fi robul omului înţelept!

Binecuvântează rodul meu, căci rodul celui neprihănit este un pom de viaţă şi cel înţelept câştigă suflete.

Mulţumesc pentru răsplata pe care o ai pentru mine, căci cel neprihănit este răsplătit pe pământ; cu cât mai mult cel rău şi păcătos!

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

ca să fim înţelepţii care câştigă suflete!

 

by

Proverbe 10

10*

Proverbe 10

*

Tată ceresc, ajută-mă să fiu ca un copil înţelept care este bucuria tatălui, nu ca un copil nebun care este mâhnirea mamei sale.

Cred că toate comorile câştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte de la moarte, de aceea caut mai întâi şi mai mult neprihănirea şi Împărăţia Ta.

Doamne, Tu nu laşi pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtezi pofta celor răi. Tu mă ajuţi să lucrez cu o mână harnică, căci mâna leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte. Tu mă ajuţi să fiu un om chibzuit, căci cine strânge vara, este un om chibzuit şi cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

Caut să fiu un om neprihănit, căci pe capul celui neprihănit sunt binecuvântări, dar gura celor răi ascunde silnicie; pomenirea celui neprihănit este binecuvântată, dar numele celor răi putrezeşte.

Vreau să am o inimă înţeleaptă, căci cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur.

Mă lupt să umblu fără prihană, căci cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol.

Sunt atentă la ochii mei şi la gura mea, căci cine clipeşte din ochi ca să înşele este o pricină de întristare şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur; gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde silnicie.

Mă păzesc de ură, căci ura stârneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile.

Mă rog pentru înţelepciune, căci pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte; înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată.

Sunt cu luare aminte la toate posesiunile materiale ca nu cumva să-mi lipesc inima de ele. Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. Eu vreau să-mi întrebuinţez câştigul pentru viaţă, pe când cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat.

Primesc mustrarea, căci cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite.

Tată ceresc păzeşte-mă de ură, de buze mincinoase, de răspândirea bârfelile şi de nebunie.

Îmi cercetez vorbele, căci cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit: limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru; buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n-au judecată.

Doamne, dă-mi binecuvântarea Ta care îmbogăţeşte şi nu lasă să fie urmată de nici un necaz.

Mă feresc de nebunie, căci pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere.

Caut neprihănirea, căci celui rău de ce se teme aceea i se întâmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa; cum trece vârtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii veşnice.

Înving lenea prin hărnicie, căci cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce-l trimite.

Mă tem de Tine, Doamne, căci frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sunt scurtaţi.

Te aştept, Doamne, căci aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decât bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri.

Mă bucur de Calea Domnului, căci ea este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul.

Mă rog să mă ajuţi să fiu neprihănită, căci cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară; gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită; buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să căutăm neprihănirea şi să  vorbim cu înţelepciune!

by

Proverbe 9

9*

Proverbe 9

 *

Doamne, cred că  Înţelepciunea zideşte şi lucrează; mă cheamă să părăsesc prostia;  mă îndemnă să  umblu pe calea priceperii; mă mustră când las batjocura şi dispreţul să mă cuprindă; mă îndreptă ca să aleg binele şi mă atenţionează ca să nu mă ajungă ocara.

Vreau să fiu înţeleaptă şi să primesc mustrarea, căci Tu ai spus: Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept şi el te va iubi! Dă înţeleptului şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit şi va învăţa şi mai mult!”

Doamne ajută-mă să cresc în înţelepciune! Cred că începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea. Prin înţelepciune mi se vor înmulţi zilele şi mi se vor mări anii vieţii mele. Dacă sunt înţeleaptă, pentru mine sunt înţeleaptă; dacă sunt batjocoritoare, voi suferi.

Tată ceresc, păzeşte-mă de nebunie, căci nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic. Ea şade totuşi la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii, ca să strige la trecătorii, care merg pe calea cea dreaptă şi caută să-i înşele. Păzeşte-mă de înşelăciune şi ajută-mă să deosebesc glasul înţelepciunii de glasul nebuniei. Nu mă lăsa fără minte. Nu mă lăsa să cred că: „Apele furate sunt dulci şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!”

Ocroteşte-mă la umbra aripilor Tale, unde găsesc ajutor şi protecţie.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să auzim glasul Înţelpciunii şi să respingem glasul nebuniei!

by

Proverbe 8

8*

Proverbe 8

*

Citeşte cu voce tare această rugăciune:

Tată ceresc, vreau să aud strigătul înţelepciunii şi glasul priceperii; fie că strigă sus pe înălţimi, sau afară pe drum, la răspântii; fie că strigă lângă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor. Vreau să învăţ şi să mă înţelepţesc, să ascult lucrurile mari şi să pricep ce este drept, căci gura Ta vesteşte adevărul şi buzele Tale urăsc minciuna! Toate cuvintele gurii Tale sunt drepte, n-au nimic neadevărat nici sucit în ele.

Toate sunt lămurite pentru cel priceput şi drepte  pentru cei ce au găsit ştiinţa. Ajută-mă să am ştiinţa Ta ca să am lumină şi să înţeleg cuvintele Tale.

Primesc mai de grabă învăţăturile Tale decât argintul şi mai de grabă ştiinţa decât aurul scump. Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea. Înţelepciunea, are ca locuinţă mintea şi poate născoci cele mai chibzuite planuri. Frica de Domnul mă face să urăsc răul; trufia şi mândria, purtarea rea şi gura mincinoasă.

Doamne, cred că  de la Tine vine sfatul şi izbânda, priceperea şi puterea. Prin Tine împărăţesc împăraţii şi dau voievozii porunci drepte. Prin Tine cârmuiesc dregătorii şi mai marii, toţi judecătorii pământului. Tu iubeşti pe cei ce Te iubesc şi cei ce Te caută cu tot dinadinsul Te găsesc. Cu Tine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea. Rodul Tău este mai bun decât aurul cel mai curat şi venitul Tău întrece argintul cel mai ales. Te caut să-mi dai izbândă, pricepere şi putere.

Ajută-mă să umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii, ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc şi să fie binecuvântaţi.

Doamne, ai făcut Înţelepciunea ca cea dintâi dintre lucrările  Tale, înaintea celor mai vechi lucrări ale Tale. Ai aşezat-o din veşnicie, înainte de orice început, înainte de a fi pământul.  A fost născută când încă nu erau adâncuri, nici izvoare încărcate cu ape; a fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile, când nu era încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii.

Doamne, când ai întocmit cerurile, Înţelepciunea era de faţă; când ai tras o zare pe faţa adâncului, când ai pironit norii sus şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului, când ai pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Ta, când ai pus temeliile pământului, Înţelepciunea era meşterul Tău, la lucru şi în toate zilele era o desfătare, jucând neîncetat înaintea Ta, jucând pe rotocolul pământului Tău şi găsindu-Şi plăcerea în fiii oamenilor.

Tată ceresc, Te ascult, căci ferice de cei ce păzesc căile Tale! Ascult învăţătura, ca să mă fac înţeleaptă şi nu lepăd sfatul Tău.

Vreau să fiu omul fericit care Te-ascultă, care veghează zilnic la porţile Tale şi păzeşte pragul uşii Tale prin rugăciune şi o viaţă curată.

Te caut, căci cel ce Te găseşte, găseşte viaţa şi capătă bunăvoinţa Domnului; dar cel ce păcătuieşte împotriva Ta îşi vatămă sufletul său; toţi cei ce Te urăsc, iubesc moartea.

Iubesc Înţelepciunea şi Îi ascult sfaturile şi învăţăturile!

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să ascultăm sfaturile Înţelepciunii!

 

by

Proverbe 2

proverbe 2*

Proverbe 2

*

Tată ceresc, primesc cuvintele Tale, păstrez cu mine învăţăturile Tale, iau aminte la înţelepciune şi îmi plec inima la pricepere. Cer înţelepciune şi mă rog pentru pricepere. O caut ca argintul şi umblu după ea ca după o comoară, ca să înţeleg frica de Domnul şi să găsesc cunoştinţa lui Dumnezeu.

Doamne, Tu dai înţelepciune; din gura Ta iese cunoştinţă şi pricepere. Tu dai izbândă celor fără prihană, dai un scut celor ce umblă în nevinovăţie. Tu ocroteşti cărările neprihănirii şi păzeşti calea credincioşilor Tăi.

Ajută-mă să înţeleg dreptatea, judecata, nepărtinirea şi toate căile care duc la bine.

Fă dar, ca înţelepciunea Ta să vină în inima mea, cunoştinţa Ta să fie desfătarea sufletului meu, chibzuinţa să vegheze asupra mea, priceperea să mă păzească ca să mă scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvântări stricate;  de cei ce părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase; care se bucură să facă răul şi îşi pun plăcerea în răutate, care umblă pe cărări strâmbe şi apucă pe drumuri sucite.

Scapă-mă Doamne, de pofta rea, de persoana care întrebuinţează vorbe ademenitoare, care este necredincioasă legământului căsătoriei şi uită legământul Dumnezeului ei; căci casa ei pogoară la moarte şi drumul ei duce la cei morţi şi nici unul care se duce la ea nu se mai întoarce şi nu mai găseşte cărările vieţii.

Tată ceresc, ajută-mă  să umblu pe calea oamenilor de bine şi să ţin cărările celor neprihăniţi! Caut neprihănirea, căci oamenii fără prihană vor locui ţara şi oamenii neîntinaţi vor rămâne în ea; dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea. Păzeşte-mă de răutate şi necredincioşie şi ajută-mă să păstrez legământul cu Tine până la capătul vieţii mele.

Doamne, învaţă-ne care sunt beneficiile înţelepciunii!

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

ca să ne ajuţi să umblăm pe calea oamenilor de bine!