by

Minte sănătoasă

Isaia 5:20

*

„Vai

de cei ce numesc răul bine,

şi binele rău,

care spun că întunericul

este lumină, şi lumina întuneric,

care dau amărăciunea

în loc de dulceaţă şi

dulceaţa în loc de amărăciune!”

 

„Vai” este o exclamaţie a durerii.

Vai de cei ce numesc răul bine şi binele rău.

Vai de cei ce numesc lumina întuneric şi întunericul lumină.

Vai de cei ce dau amărăciune în loc de dulceaţă şi dulceaţă în loc de amărăciune.

Doar o minte bolnavă poate face aceste lucruri. Adevărul este aşa de distorsionat că viaţa şi realitatea par a fi răsturnate (cu capul în jos). Oamenii acţionează repede, egoist, condamnând pe cei nevinovaţi. Nu mai au discernământ, sunt în confuzie totală.

Cei ce fac judecată abuzează sistemul. Ceea ce contează pentru ei este banul în buzunarul lor.

În zilele noastre relativismul şi toleranţa devin un „bun absolut” şi sub acest standard interzicerea imoralităţii devine intolerabilă.

Trebuie să ne întrebăm unde este compromis în definirea binelui şi răului după standardul lui Dumnezeu. Suntem noi acceptaţi în ochii lumii necredincioase?

Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Doamne, vin la Tine să mă înveţi Tu ce e bine şi ce e rău. Nu vreau să încurc lumina cu întunericul. Dă-mi o minte sănătoasă şi nu mă lăsa să mă complac în societatea care are o minte bolnavă. Caut adevărul Tău ca să nu trăiesc în confuzie. Pune standardul Tău în faţa ochilor mei ca să-l văd clar şi păzeşte-mă de rău. Nu doresc aprecierea lumii ci caut să fiu plăcută înaintea Ta.

Doamne, fereşte-mi inima

de rău, întuneric, confuzie şi amărăciune!

by

Limba este un foc!!!

Isaia 5:18-19

„Vai de cei ce trag după ei

nelegiuirea

cu funiile minciunii,

şi păcatul cu şleaurile unei căruţe

şi zic: „Să-Şi grăbească,

să-Şi facă iute lucrarea, ca s-o vedem!

Să vină odată hotărârea

Sfântului lui Israel

şi să se aducă la îndeplinire,

ca s-o cunoaştem.”

 

„Vai” este o exclamaţie a durerii.

Vai de cei ce-şi bat joc de Dumnezeu!

Vai de cei mincinoşi!

Vai de cei ce se joacă cu Dumnezeu zicând că El nu pedepseşte.

Unii oameni vorbesc aşa de uşor despre păcat, chiar fac glume la care lumea râde. Decăderea morală este pedepsită de Domnul.

Mândria şi aroganţa sunt păcate care trebuie pedepsite de Domnul. Unii oameni se cred mai importanţi decât Dumnezeu, totul se învârte în jurul lor.

O viaţă trăită fără Dumnezeu este păcat. Păcatul înşeală. Plăcerea pe care o promite îşi face aripi şi zboară. Nimeni nu o poate prinde.

Numai binecuvântările pe care le dă Cristos sunt veşnice.

Spui că ţinta ta este Cristos?

Sau Îl învinuieşti pe Dumnezeu pretinzând că vrei să vezi planul Lui pe care îl crezi doar în parte? Este dorinţă în tine pentru pocăinţă?

Vrei să te scape Domnul de păcat sau numai de consecinţele lui?

Care păcat ţi se pare acceptabil şi te-ai obişnuit cu el?

Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Doamne, ajută-mă să-mi păzesc gura şi limba ca să nu vorbesc minciuni şi să nu batjocoresc Numele Tău. Nu mă lăsa să râd la glume proaste. Învaţă-mă ce înseamnă să nu iau în deşert Numele Tău.

Doamne, păzeşte inima mea de minciună, joacă şi batjocură!

by

Cu Domnul

Cu Domnul stau de vorba in zorii diminetii
Si mainile-mi ridic spre cerul plin de stele.
Si orice temeri, spaime, din zilele vietii,
Fac un buchet de lacrimi la tronul Lui, din ele.
*
I-am cunoscut Iubirea, I-am cunoscut Puterea
Si totusi indoiala, perfida si haină
Mi-asvarle-ncet mantaua de deznadejde plina
Si-acopera fiinta-mi sa nu mai am lumina.
*
Ma tem pana la moarte, si sufletu-mi suspina.
Am buze necurate, doar Tu ma poti spala
In sfanta-Ti suferinta. Si-n haina Ta divina
Esti singurul sub soare ce poti a ma-mbraca.
*
Imbraca-ma cu harul, imbraca-ma cu pace,
Te rog sa-mi dai Isuse din mila Ta sublima,
Cuvantul, Painea vietii sa-l am cu-nbelsugare
Sa pot unde m-ai pus, sa pot sa fiu lumina!
Victorita Florea
by

Dis-de-dimineaţă

Isaia 5:11-17

Isaia 5:11a

„Vai

de cei ce

dis-de-dimineaţă

aleargă după băuturi.”

 

„Vai” este o exclamaţie a durerii. Vai de beţivi şi de cei ce iubesc petrecerile!

În loc de pasiunea pentru Domnul şi sensibilitate pentru cei din jur, atenţia multora este pentru plăceri. Unii oameni (credincioşi) vor totul acuma (să trăiască în plăceri). Osea 4:1 spune că ei nu-L cunosc pe Dumnezeu şi nu au pricepere. Ei nu cunosc lucrările Domnului. Versetul 12 spune că ei nu iau seama la lucrarea Domnului şi nu văd lucrul mâinilor Lui.

Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Cum nesocoteşti tu lucrarea Domnului? Cum respecţi tu lucrarea mâinilor Lui?

Care este atenţia ta în viaţă? Petrecerile şi întâlnirile la un pahar (de vorbe)?

Este atenţia ta la Domnul sau la lume?

Dacă vrei să ştii, uită-te la calendarul tău (ce faci cu timpul) şi la banii tăi (pe ce cheltuieşti banii). Vei afla unde este interesul tău.

Aceşti iubitori de mâncare şi băutură vor muri de foame şi se vor usca de sete (v.13b). Sfinţenia lui Dumnezeu este manifestată prin dreptatea Lui. Domnul va umili pe cei beţivi şi pe cei ce iubesc petrecerile. Vor rămânea cu nimic, vor ajunge robi, vor fi doborâţi.

În versetul 17 vedem o societate în ruine şi pământul bogaţilor rămas pentru animale.

Efeseni 5:18 ne spune: „Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare, dimpotrivă fiţi plini de Duhul Sfânt”. O viaţă plină de Duhul Sfânt şi de roadă după voia lui Dumnezeu bea în mod repetat din Duhul lui Dumnezeu ca să-şi înnoiască mintea, să-şi bucure inima şi să primească energia necesară să trăiască prin harul Domnului, spre gloria şi onoarea Lui.

Ce ai vrea să vadă alţii în viaţa ta? Vei cere tu puterea de la Domnul ca să trăieşti pentru plăcerea Lui prin gândurile tale, cuvintele tale, faptele tale, situaţiile tale?

 

Doamne, îmi doresc ca inima mea să fie plină de Duhul Sfânt

nu de plăceri!

by

Casă lângă casă

Isaia 5:8-10

Isaia 5:8a

„Vai de cei ce

înşiră casă lângă casă

şi lipesc

ogor lângă ogor.”

 

„Vai” este o exclamaţie a durerii. Pofta rea şi lăcomia sunt păcate.

Vai de cei lacomi! Vai de cei ce nu sunt mulţumiţi cu o casă şi fug după avere. Ambiţia poate fi folosită într-un scop bun sau într-unul egoist. Ambiţia nestăpânită este lăcomie.

Care este ambiţia ta? După ce fugi tu?

Lăcomia spune „nu-mi ajunge ce am”, „vreau mai mult”. Dumnezeu pedepseşte lăcomia.

Dumnezeu a blestemat pământul care nu-şi mai dă roadele din cauza lăcomiei oamenilor.

Mulţi oameni şi-au pierdut casele şi averile din cauza lăcomiei lor sau lăcomiei altora.

Oamenii vor să fie stăpâni peste pământ şi oameni, să controleze şi să aibă privilegii.

Domnul spune că cei ce umblă după avere nu ajung să se bucure de ea (v.9).

Chiar şi pământul strigă împotriva lor căci nu-şi mai dă roadele.

Lăcomia în orice formă este expresia respingerii harului lui Dumnezeu şi nemulţumirea cu ceea ce am primit de la El.

Consecinţa lăcomiei este dezamăgire şi deşertăciune. Lucrurile dorite niciodată nu împlinesc aşteptările celui lacom. Psalmul 112:10b ne spune: „Poftele celor răi rămân neîmplinite”. „Lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea” (Proverbe 1:19b).

În care domeniu din viaţa ta vezi lăcomie?

Pentru care lucruri lucrezi aşa de greu şi mult?

Vrei să ai mai mult? Cu ce preţ?

Ce vei face tu ca să te păzeşti de o asemenea gândire şi purtare?

Doamne, ajută-mă să scap de lăcomie şi să mă mulţumesc cu ceea ce mi-ai dat Tu.

Doamne, păzeşte inima mea de lăcomie!

by

Dreptatea, mila şi smerenia

Isaia 5:1-7

*

Isaia 5:4b

*

„Eu

mă aşteptam

să facă

struguri

buni.”

*

*

 

Aşteptările lui Dumnezeu sunt foarte clare şi rezonabile. Nu ne putem juca cu Dumnezeu.

Nu pot să fiu nestatornică şi schimbătoare tot timpul, ci trebuie să învăţ ascultarea de El.

Sunt aşteptările Domnului clare pentru tine? Sunt rezonabile? Le cunoşti?

Aşteptările (cerinţele) Domnului sunt: să judecăm drept, să iubim mila şi să umblăm smeriţi cu Dumnezeul nostru.

Mica 6:8 ne spune: „Ţi s-a arătat omule, ce este bine şi ce alta cere Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău.”

Cum este judecata ta? Dreaptă?

Iubeşti tu mila?

Umbli tu cu smerenie pe calea credinţei?

Crezi că Domnul cere prea mult de la tine?

Cauţi să împlineşti cerinţele lui Dumnezeu?

Domnul îmi dă tot ce am nevoie ca să trăiesc o viaţă de credinţă.

Cum te binecuvântează Domnul ca să poţi trăi o viaţă pentru El?

Cum primeşti binecuvântarea Lui? La ce o foloseşti?

Ce ţi-a dat ţie Dumnezeu ca să poţi trăi o viaţă de biruinţă? Ce faci cu ceea ce ai de la El?

Pe cine a pus Domnul în viaţa ta ca să te înveţe cum să trăieşti?

Cum mulţumeşti Domnului pentru cei ce te învaţă şi te ajută pe calea credinţei?

 

Doamne, dă-mi o inimă în care locuieşte

dreptatea, mila şi smerenia!

 

by

La Radio Vocea Evangheliei

Ana Tatar Andras in studioul Radio Vocea Evangheliei Cluj!

In studioul Radio Vocea Evangheliei din Cluj am avut placerea de a o intervieva pe autoarea Ana Tatar Andras din SUA. Motivatiile care au stat la baza scrierii a 2 carti –  “Deschide-mi ochii” o carte de meditatii si “Biruieste!”, o carte de rugaciuni bazate pe Cuvantul lui Dumnezeu, precum si provocarile lansate de autoare de a ne apropia mai mult de Dumnezeu, in fiecare zi, le puteti asculta asadar cumulate in acest interviu.

Nu uitati: “Viata de rugaciune este singura viata pe care cerul o pune la socoteala!” si

“O carte buna, citita la timp, va poate schimba viata in mod radical!”

Pentru a afla date despre modul in care puteti intra in posesia acestor carti, dati clic aici: schimba-mi-inima-o-noua-carte-de-meditatii-scrisa-de-ana-tatar-andras.

Puteti asculta interviul dand clic aici: 386-int-cu-autoarea-ana-tatar.

Preluat de pe blogul: danieladelibas.wordpress.com

by

Via Domnului

Isaia 5:1-7

Isaia 5:1b

„Preaiubitul meu

avea o vie

pe o câmpie foarte mănoasă.”

 *

Via Domnului este poporul Domnului. Domnul a făcut tot pentru poporul Lui. În primul rând a ales un pământ fertil (Canaanul) unde l-a aşezat. Când a venit foametea l-a dus în Egipt unde l-a hrănit. L-a scos din Egipt cu mână tare şi cu braţ puternic şi l-a dus prin pustie, unde timp de patruzeci de ani l-a hrănit cu pâine din cer (mană) şi apă din stâncă. Hainele nu li s-au învechit şi papucii nu li s-au stricat.

Domnul poartă de grijă dar are şi aşteptările Lui de la cei îngrijiţi.

Domnul ne dă tot ce avem nevoie ca să trăim o viaţă evlavioasă.

El va veni şi va judeca pe credincioşi (prin har) şi pe necredincioşi (prin judecată dreaptă).

Judecata Domnului pentru credincioşi (disciplina) este diferită de judecata necredincioşitor (condamnare veşnică).

Dreptatea lui Dumnezeu cere pedepsă pentru păcat.

Doamne, mulţumesc că ai grijă de mine şi sunt parte din poporul Tău. Fă-mi clare aşteptările Tale de la mine şi nu mă lăsa să mă înşel că sunt bine aşa cum sunt. Învaţă-mă cum să trăiesc o viaţă evlavioasă. Ajută-mă să recunosc disciplina Ta şi să mă îndrept ca să nu ajung pedepsită pentru păcatul meu. Fie gândul meu la revenirea Ta şi ajută-mă să Te aştept cu drag.

În timp ce Îl aşteptăm pe Domnul, să umblăm în lumina Lui.

 

Preaiubitul inimii mele este Domnul!

by

Când vine ispita

*

Când vine ispita, şi drumul e greu,

Atunci când n-am pace în sufletul meu,

Alerg la Golgota! La cruce, plângând,

La mila lui Isus, la Mielul cel blând.

*

*

Mă-ntreb în tăcere, şi strig către Cer!…

Când vine necazul, nădejdile pier?

Şi fiinţa mea slabă, făcută din lut

In mâna Lui Sfântă ia nou început!

*

M-aşează pe roată şi-ncepe uşor

Să dea formă nouă la fragedul ol,

Apoi cu blândeţe, mă pune la loc

Şi-n marea-i Iubire, mă curăţă-n foc!

*

Şi focul mă arde! Dar jarul rămas

Aprinde într-una al rugilor ceas,

Şi Domnul mi-arată acum, şi mereu,

Că El e Olarul, iar lutul sunt…eu!

Victoriţa Florea

Arad  Sega

by

Preaiubitul meu

Isaia 5:1-7

Isaia 5:1b

„Preaiubitul meu avea

o vie

pe o câmpie foarte mănoasă.”

 

Isaia cântă o cântare Preaiubitului lui (Dumnezeu) despre via Lui. Preaiubitul lui Isaia avea o vie întinsă pe un pământ fertil. A săpat-o, a curăţat-o de pietrele din jurul ei, a plantat o vie de cel mai bun soi. A îngrijit-o cu drag până la culesul viilor dar când să adune rodul a văzut că are struguri sălbatici. Atunci a cerut judecată între El şi via Lui.

Care crezi că sunt aşteptările (cerinţele) Domnului de la noi?

Crezi că este normal (rezonabil) ca Domnul să aibă aşteptări de la noi?

Crezi că noi putem împlini aşteptările Domnului?

Ce aşteaptă Domnul de la mine?

În cântarea lui Isaia Domnul a aşteptat roadă.

Era normal să aştepte roadă?

De ce a aşteptat roadă?

În primul rând a pus-o pe un pământ fertil, apoi a avut grijă de ea. A păzit-o şi a aşteptat roadă. A făcut tot ce a putut pentru via Lui dar la vremea culesului nu a găsit decât struguri sălbatici (acri, amari şi cu miros rău).

De ce? Ce a fost rău? Ce s-a întâmplat?

Care este roada acceptată de Domnul şi aşteptată de la mine?

Doamne, îmi doresc roada Duhului Sfânt în inima mea!