Cuvântul

17 julyIsaia 40:1-11

Isaia 40:8

„Iarba se usucă,

floarea cade;

dar

Cuvântul Dumnezeului nostru

rămâne în veac.”

*

 

Dragostea lui Dumnezeu pentru poporul Lui este fără sfârşit, ţine pentru totdeauna. Disciplina lui Dumnezeu, chiar severă, nu neagă relaţia Tatălui cu copiii Lui răscumpăraţi.

Eşti sub disciplina lui Dumnezeu? Aminteşte-ţi că eşti copilul Lui şi El va fi Dumnezeul tău pentru totdeauna. Poţi să auzi vocea Lui blândă prin cartea Isaia?

Chiar dacă am meritat suferinţa şi pedeapsa (consecinţele păcatelor noastre), iertarea lui Dumnezeu ne aduce mângâiere. Domnul Isus Cristos a murit pentru noi ca să fim salvaţi şi iertaţi. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El.

Ai primit darul salvării şi iertarea păcatelor trecute, prezente şi viitoare? Sângele Lui iartă orice păcat.

Ai curaj să ceri ajutor în rugăciune de la oamenii credincioşi?

Consideri tu un privilegiu să te rogi pentru cineva ca să primească mântuirea?

Este important să ne pregătim moral şi spiritual pentru revenirea Domnului Isus, printr-o pocăinţă sinceră care ne ajută să vedem gloria lui Dumnezeu.

Cât efort depui tu ca să pui în aplicare adevărurile pe care le ştii?

Ce ai putea să faci în biserica ta ca să ajuţi oamenii să-şi dorească să vadă slava lui Dumnezeu? Spui tu şi altora despre adevărurile veşnice pe care le ştii?

Sunt momente de frumuseţe şi binecuvântare în viaţa noastră, dar trebuie să recunoaştem că sunt scurte. Vei cere tu Domnului să-ţi descoperea frumuseţea neschimbătoarea a caracterului Său? Vei cere Domnului să-ţi descopere planul Lui pentru omenire şi pentru viaţa ta? Vei căuta să te încrezi în El pe măsură ce vezi lucrarea Lui în viaţa ta?

Cum rămâne Cuvântul Domnului în inima ta? Pentru o vreme scurtă?

Cât de valoros este ceea ce rămâne în veac (Cuvântul Domnului) pentru inima ta?

 

Doamne, inima mea Îţi este recunoscătoare

pentru Cuvântul Tău!

Luaţi aminte!

28maiIsaia 34:1-7

Isaia 34:1a

„Apropiaţi-vă,

neamuri,

să auziţi!

Popoare,

luaţi aminte!”

 

Pieire sau paradis? Capitolul 34 descrie pieirea. Capitolul 35 prezintă paradisul.

Care sunt ameninţările din viaţa ta? Cine sau ce te ameninţă pe tine?

Unde te uiţi după ajutor?

Uneori ameninţările din viaţa noastră sunt judecata şi pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcat. El vrea să ne aducă pe calea credinţei.

Dumnezeu este singura noastră speranţă.

Dumnezeu va judeca răul. Cum va pedepsi răul? Crezi că e necesară judecata răului?

Isaia vorbeşte tuturor naţiunilor pământului, cerului şi pământului despre judecata care va avea loc. Va fi un cataclism cosmic. Va fi un colaps total.

Numai Cuvântul Domnului nu va cădea.

Pe ce se bazează viaţa ta? Pe Cuvântul lui Dumnezeu?

Sau ai refuzat mereu adevărul prezentat de El? Eşti de partea lui Dumnezeu sau împotriva Lui?

 

Domnul este mânios din pricina păcatului; va nimici cu desăvârşire şi va măcelări totul. Va fi sânge peste tot, căci sabia Domnului va pedepsi păcatul şi păcătoşii. Scena descrisă este înspăimântătoare, îngrozitoare. Oare de ce această imagine? Pentru că păcatul este urât. Aşa vede Domnul păcatul: trupuri moarte, miros greu, urgie, măcel, sânge, foc, stele care vor cădea cum cad toamna frunzele din copaci, animale sălbatice, smoală, pucioasă, spini, mărăcini, sălbăticiune.

Oare de ce Dumnezeu urăşte păcatul aşa de mult?

Păcatul opreşte binecuvântarea Lui. Păcatul distruge creaţia Lui.

Cum vedem noi păcatul? Doar o greşeală?

Doamne, mă apropiu de Tine ca să Te aud. Vreau să iau aminte la ceea ce spui Tu ca să nu ajung sub judecata şi sub pedeapsa Ta. Mă depărtez de păcat ca să nu pier. Iubesc Cuvântul Tău căci este veşnic şi adevărat. Mă bazez pe promisiunile Tale, mă rog şi caut curăţia inimii mele.

 

Doamne, inima mea urăşte păcatul!

 

Mă încred în Tine, Doamne!!!

23 maiIsaia 31

Isaia 31:6

„Întoarceţi-vă

la

Acela

de la care

v-aţi abătut mult,

copii

ai lui Israel.”

 

Vai de cei ce se încred în alţii şi nu în Dumnezeu.

Vai de cei ce se duc după ajutor la alţii în loc să ceară ajutor de sus. Vai de cei ce se bizuiesc pe puterea militară şi nu se bizuiesc pe puterea Domnului.

Pe cine te bazezi tu? La cine alergi prima dată după ajutor? De ce să alergăm prima dată la oameni dacă Îl avem pe Dumnezeu? Când ne bazăm pe oameni ne îndreptăm spre dezastru.

Când ne bazăm pe Dumnezeu suntem binecuvântaţi.

Crezi că încrederea în oameni este rebeliune cu Dumnezeu?

Pentru care lucruri te bazezi pe Dumnezeu şi pentru care lucruri te bazezi pe oameni? Crezi că trebuie să selectezi, să separi şi să organizezi lucrurile Domnului şi lucrurile omului? Crezi că putem trăi în două lumi? Crezi că putem avea două seturi de valori?

Dumnezeu este deasupra tuturor şi orice sub El este cădere, este jos. Orice depărtare de Dumnezeu duce la declin. Când mă uit în sus, la Dumnezeu, primesc putere. Când mă uit în jos, la oameni, sunt descurajată. De aceea îmi doresc să fiu mai aproape de cer, de Dumnezeu, decât de pământ.

Siguranţa mea nu vine de pe pământ, ci din cer.

Domnul oştirilor se va lupta pentru mine (31:4). El mă va apăra şi voi fi în siguranţă. Puterea lumii cade înaintea Lui.

Când te-ai bazat ultima dată pe Domnul şi ai experimentat binecuvântare? De mult? Astăzi? Dacă nu te-ai bazat pe Domnul pentru decizii, planuri, ajutor, hotărâre sau sfat necesar, ce schimbare eşti gata să faci în viaţa ta? Vei face o schimbare? Când?

Doamne, Te rog să mă ierţi că de multe ori alerg încoace şi încolo după ajutor de la oameni. Mulţumesc că mi-ai descoperit că pentru orice lucru, oricât de mic, trebuie să alerg întâi şi mai întâi la Tine. Tu poţi să-mi dai sfatul cel mai bun. Tu poţi să-mi dai ajutor. Tu poţi

să-mi dai lumină şi înţelepciune. Tu poţi să-mi dai pricepere şi descoperire. Tu poţi să-mi dai putere şi să mă aperi. Tu eşti siguranţa absolută.

Învaţă-mă încrederea în Tine în cele mai mărunte lucruri. Mă întorc la Tine mereu şi mereu după putere şi tărie în viaţa de credinţă.

Doamne, inima mea se încrede în Tine!

Mândria şi smerenia

18aIsaia 20-23

Isaia 23:9

„Domnul oştirilor

a luat această hotărâre,

ca să ruşineze mândria

a tot ce străluceşte

şi să smerească

pe toţi cei mari ai pământului.”

Dumnezeu foloseşte naţiunile pământului să-Şi împlinească planul şi să-Şi descope adevărurile Lui. Uneori Dumnezeu cere lucruri şocante ca să-Şi prezinte mesajul. Dumnezeu i-a cerut lui Isaia să umble gol şi desculţ trei ani de zile ca semn şi înştiinţare pentru Egipt şi Etiopia. Isaia a fost umilit. Egiptul şi Etiopia vor fi umilite când va veni Asiria şi le va distruge. Vor fi pedepsite pentru mândria lor.

Poporul Domnului trebuia să înţeleagă că Egiptul şi Etiopia nu pot fi aliaţi împotriva Asiriei, ci numai Domnul poate fi refugiul lor. Tot aşa, şi copiii Domnului când trec prin crize, trebuie să gândească altfel decât ceilalţi oameni necredincioşi.

Dumnezeu este refugiul nostru şi cu umilinţă să ne încredem în El.

Edomul este Iordania de azi. Este noapte şi va fi noapte în Edom. Aceasta înseamnă că Edomul va înceta ca naţiune. Nu este speranţă pentru Edom.

Confuzia întunericului în orice domeniu sau experienţă a vieţii este alungată numai de Lumina adevărată.

Cuvântul Domnului trebuie auzit şi trăit. Pentru anumiţi oameni este noapte şi va fi noapte pentru totdeauna. Ei nu vor să vină la Lumină.

Ierusalimul este prezentat alături de popoarele care Îl resping pe Domnul. De obicei, Ierusalimul este descris ca fiind deasupra altor popoare. Isaia vede oraşul cu oameni plini de învăţătură care ar fi trebuit să ducă la pocăinţă. În loc să se întoarcă la Dumnezeu ei vor să petreacă. În aroganţa lor au refuzat să ceară ajutor de la Dumnezeu, să se supună voiei Lui şi să se încreadă în protecţia Lui. Dumnezeu va pedepsi păcatul lor.

Ai tu multă învăţătură despre Domnul? Ce faci cu ea? Te duce la pocăinţă sau la mândrie? Când ţi-e greu, începi să te revolţi sau te umileşti sub pedeapsa Domnului?

Doamne, îmi doresc să am o învăţătură care duce la smerenie şi pocăinţă, ca să nu mă revolt când este greu, ci, să cer ajutorul Tău.

Doamne, păzeşte inima mea de mândrie!

Inima Lui şi inima mea

4 lacrimiareIsaia 15-18

Isaia 18:4 „Căci aşa mi-a vorbit Domnul: „Eu privesc liniştit din locuinţa Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui şi pe aburul de rouă, în vipia secerişului”.”

Dumnezeu este imparţial. Nu are favoriţi şi judecă nedreptatea şi cruzimea. Înaintea Lui nu contează cine comite păcatul: individul sau poporul.

Te temi că cineva te va trata cu cruzime? Te temi că cineva va fi nedrept cu tine?

Este cineva în viaţa ta pe care-l tratezi cu cruzime şi crezi că o să scapi nepedepsită?

Unde a căutat Moabul refugiu? Isaia le-a spus unde să caute refugiu, unde să caute sfat şi protecţie, dar ei l-au ignorat. Mândria şi înşelăciunea le-au orbit ochii. Isaia le-a spus mesajul Domnului.

Cum te încurajează exemplul lui Isaia în prezentarea mesajului lui Dumnezeu către cei pierduţi?

Noi trebuie să fim credincioşi Domnului ducând vestea bună fără să ne gândim dacă oamenii ascultă sau nu de Domnul. Care crezi că este bariera între oameni şi Dumnezeu? De ce crezi că unii oameni nu primesc şi nu cer ajutorul Domnului? De cele mai multe ori este mândria, aroganţa, inima şi mintea murdară.

Care este bariera ta? Ce vei face cu ea? Poţi să vezi sau să înţelegi starea ta reală înaintea Domnului?

Recunoşti că ai nevoie de ajutor? Ceri ajutor? Domnul priveşte liniştit din locuinţa Lui. Vrea să te ajute. Vrei să-ţi vorbească? Vei accepta vorbirea Lui?

Isaia suferă pentru Moab când este pedepsit pentru refuzul de a se întoarce la Dumnezeu. Cum îşi exprimă el gândurile şi simţămintele faţă de distrugerea Moabului? „Îmi plânge inima pentru Moab” (15-5), „plâng pentru via din Sibna, … ud cu lacrimile mele” (16:9), „îmi plânge sufletul ca o harfă şi inima” (16:11).

Care sunt gândurile şi simţămintele tale când cineva suferă consecinţele păcatelor? Pentru cine îţi plânge inima? Pentru cine curg lacrimi din ochii tăi? Pentru cine îţi plânge sufletul?

Doamne, Tu priveşti liniştit la mine din locuinţa Ta. Tu mă vezi căci eu sunt în atenţia Ta. Inima Ta plânge pentru mine ori de câte ori sunt neascultătoare. Îmi plâng şi eu păcatul meu şi refuzul meu de a trăi în ascultare de Tine. Mă-ntorc la Tine în fiecare zi să-Ţi cer iertare şi ajutor.

Doamne, plâng şi mă rog pentru cei pierduţi din familia mea. Te rog păzeşte inima lor de înşelăciunea păcatului. Mă rog ca ei să audă vorbirea Ta şi să Te asculte.

Doamne, păzeşte inima mea de înşelăciune!

 

Dumnezeu conduce istoria!

6aIsaia 14: 24-32

Isaia 14:24

„Domnul oştirilor a jurat

şi a zis:

„Da, ce am hotărât

se va întâmpla,

ce am pus la cale

se va împlini”.”

*

Victoria este a lui Dumnezeu. El conduce istoria.

Dumnezeu este mângâierea mea, refugiul meu când sunt ameninţată de cel rău. El mă va apăra. Nu trebuie să mă îngrijorez de nimic pentru că El va domni.

Este un singur Dumnezeu, şi El domneşte din ceruri.

Dumnezeu îşi descoperă dragostea faţă de poporul Lui.

Îl caut pe El ca să primesc direcţii clare pe calea credinţei.

Îţi aduce mângâiere faptul că ştii că Dumnezeu are putere să transforme suferinţa în speranţă?

Tăria noastră vine din încrederea noastră în planurile şi scopul pe care-l are Dumnezeu pentru fiecare din noi.

Planurile lui Dumnezeu pentru noi sunt să ne dea un viitor şi o nădejde. El are milă de noi şi nu ne lasă sub asuprirea celui rău la nesfârşit. El hotărăşte marginile, limitele pentru orice lucru în viaţa noastră. Nimeni nu poate face mai mult decât îi permite Domnul.

Cum te încurajează faptul că ştii că planurile lui Dumnezeu nu pot fi oprite de nimeni?

Dacă El vrea să te păzească, nimeni nu-L poate opri. Crezi tu? Eşti sub protecţia Lui?

Nu mă rog ca Dumnezeu să fie de partea mea, ci mă rog ca eu să fiu de partea Lui. Mă rog să am discernământ pe calea credinţei să aleg voia Lui în fiecare zi.

Cum te rogi tu? Care sunt lucrurile pentru care ai încetat să te mai rogi?

Care promisiuni crezi că nu le-a împlinit Domnul în viaţa ta?

Crezi că te-a uitat Dumnezeu? Crezi că cineva Îi încurcă planurile?

Cu cine vei împărtăşi gândurile tale?

Cui vei spune aceste adevăruri? Cui vei cere ajutor?

Ce ai învăţat despre Dumnezeu şi relaţia Lui cu istoria? Cum aplici această cunoştinţă la viaţa ta astăzi?

Doamne, mă rog ca inima mea să stea lângă inima Ta!

Pedeapsa cu măsură şi scop

15mIsaia 10:5-19

*

Isaia 10:12b

*

„Voi pedepsi,

zice

Domnul.”

*

 

Cum vezi tu disciplinarea făcută de Domnul în societatea noastră?

Cum vezi nenorocirile, bolile, necazurile, calamităţile naturale, războiul, etc.?

Care crezi că ar trebui să fie reacţia corectă a credincioşilor la pedeapsa Domnului?

Este o diferenţă între credincioşi şi necredincioşi?

Cum ai vrea să te rogi pentru naţiunea ta?

Speranţa pentru istoria omenirii nu se bazează pe puterea omenească care conduce omenirea spre distrugere, ci pe scopul şi planul lui Dumnezeu. Nu contează cât de întunecată pare istoria, Dumnezeu este la lucru. El poate folosi conducătorii lumii pentru că El va avea ultimul cuvânt la tot ce se întâmplă pe planeta noastră, cât şi în cosmosul întreg.

Te încrezi tu în Domnul când eşti pedepsită?

Recunoşti tu că El are dreptate în tot ce trimite în viaţa ta? Crezi tu că El este în control, cunoscând fiecare detaliu din viaţa ta?

Te întorci tu la Domnul cu toată smerenia şi ceri ajutor când ţi-e greu?

Poate chiar acum treci printr-o situaţie foarte grea. Nu te teme! Nu dispera! Dumnezeu ştie tot şi te va ajuta. Pedeapsa Lui este cu măsură şi cu scop. Unele lucruri le vom înţelege doar când Îl vom vedea faţă în faţă. Fii curajoasă! El niciodată nu te va părăsi. Eşti copilul Lui pentru totdeauna.

Evrei 12:1b „Dumnezeu ne pedepseşte pentru binele nostru.”

 

Doamne, dă-mi o inimă smerită

care primeşte disciplinarea Ta!

 

Unde duc neascultarea şi necredinţa?

23 fIsaia 7:10-25

*

Isaia 7:10a

*

„Domnul

a vorbit.”

*

 

Ahaz a respins oferta lui Dumnezeu şi a apelat după ajutor la împăratul Asiriei. Nu s-a supus Domnului, nu s-a încrezut în harul Lui, nu a acceptat eliberarea Domnului, ci cu falsă pietate şi înşelăciune s-a scuzat că nu vrea să ispitească pe Domnul. Neascultarea şi necredinţa i-au adus pieirea.

Ce înseamnă să ispitim pe Domnul? Ce înseamnă să punem la îndoială vorbirea şi puterea Lui? Ce înseamnă să cerem sfatul omului? Oare de ce astăzi oamenii nu cred că Domnul Isus este semnul trimis de Dumnezeu? Oare de ce oamenii (credincioşii) nu văd păcatul lor?

Ce anume cauţi tu să eviţi prin neascultarea şi necredinţa ta?

Te justifici tu cu versete biblice ca să faci ce vrei tu?

Cum îţi ascunzi tu neascultarea de Domnul?

Îţi aminteşti de o perioadă din viaţa ta când necredinţa şi neascultarea au adus distrugere în familia ta sau în relaţiile tale? Refuzul de a crede în Dumnezeu este o alegere care aduce distrugere totală. Care este alegerea ta?

Pentru că Ahaz nu a ascultat de Domnul, a ajuns să fie distrus chiar de omul în care s-a încrezut. A fost umilit, şi ţara lui distrusă. A fost terorizat de aliatul lui, şi a urmat robia. Ceea ce putea deveni o binecuvântare, a ajuns o robie.

Dumnezeu nu se bucură când copiii Lui se încred în oameni şi nu în El, dar niciodată nu îi abandonează. Care ar fi situaţiile în care eşti tentată să te încrezi în om şi nu în Dumnezeu? Crezi că Dumnezeu este onorat?

Când noi credem promisiunile lui Dumnezeu, El ne va apăra şi va avea grijă de nevoile noastre. Ne va judeca, dar nu va lăsa pe vrăjmaşi să ne ducă în robie. Dumnezeu ne-a promis că va fi cu noi. Dumnezeu salvează şi astăzi pe cei credincioşi din pericole fizice sau pericole spirituale ca: lumea, diavolul, păcatul şi moartea. Nimeni nu poate lupta şi învinge aceste pericole prin puterea proprie. Speranţa noastră este Salvatorul „Emanuel” care aduce biruinţă. Emanuel „Dumnezeu cu noi” este nădejdea care ne ajută să înfruntăm crizele vieţii şi moartea.

Cei ce au credinţă în Dumnezeu în crizele lor, sunt diferiţi de cei ce nu au credinţă.

Doamne, umple inima mea de credinţă

şi ascultare!

Veniţi

Isaia 1:10-18

*

Isaia 1:18a

„Veniţi totuşi

să ne judecăm,

zice Domnul.”

*

 

Care sunt cerinţele lui Dumnezeu de la mine?

Oare spune Domnul despre mine ce a spus despre poporul Israel?

1:11 „Ce-mi trebuie Mie mulţimea jertfelor voastre?”

1:12 „Cine vă cere astfel de lucruri?”

1:13 „Nu mai aduceţi…mi-e scârbă…nu vreau nelegiuirea unită cu sărbătoarea!”

1:14 „Urăsc…mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi.”

1:15 „Oricât v-aţi ruga, nu ascult.”

 

Cum ţi-ar fi inima dacă Domnul ţi-ar spune aceste lucruri?

Păcatul este întoarcerea spatelui către Dumnezeu şi trăirea după dorinţa omului.

 

Ai întors tu spatele lui Dumnezeu? Cum? Care sunt domeniile din viaţa ta unde ai fost rebelă? Poate ai un spirit critic, aduci multă nemulţumire în jurul tău. Poate bârfa este în gura ta, distrugi reputaţia, bunul nume al altora. Poate iei în deşert Numele Domnului prin nerăbdarea ta etc.

Ce vei face tu? Vei striga la Domnul după ajutor? Vei asculta Cuvântul? Vei recunoaşte păcatul tău? Vei renunţa la el? Ce vei alege: rebeliunea (răzvrătirea) sau pocăinţa?

Domnul este bun şi are compasiune pentru mine şi pentru tine. Ne iartă. De ce nu aş avea şi eu compasiune pentru cei ce mi-au greşit? Când iertăm pe alţii suntem liberi.

Noi ca şi poporul Domnului suntem un popor ales prin har. Nu tot poporul (întregul) va fi salvat ci numai o rămăşiţă (o parte din întreg), cei care aleg să nu se asemene cu Sodoma şi Gomora, cei care nu merg pe drumul care duce la distrugere. Suntem în pericol când activităţile sunt (devin) mai importante decât scopul. Dacă nu suntem curaţi, El nu ne ascultă.

 

Doamne, dă-mi harul să-mi văd inima şi să mă schimb!

 

Roagă-te pentru cei bolnavi

Ioan 4:43-54

*

Ioan 4:47b

„L-a rugat pe Isus

să vină

şi să tămăduiască

pe fiul lui.“

*

O vindecare fizică are şi un înţeles spiritual.

Cum înţelegi tu vindecările fizice?

Se întâmplă adesea că un om ajunge în boală şi Îl caută pe Dumnezeu şi-I cere ajutor. Când copiii lui sunt bolnavi, atunci strigă şi mai tare către Domnul.

Cunoşti tu pe cineva bolnav din familia ta sau din biserică, poate vecini sau prieteni care au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu? Poţi să te rogi cu ei? Rugăciunea ta poate să fie simplă. Rugăciunea acestui slujbaş a fost simplă: „Doamne, vino până nu moare micuţul meu“. El a crezut cuvântul Domnului.

Credinţa este importantă. Noi trebuie să ne rugăm pentru vindecări fizice şi să credem că Dumnezeu este în stare să vindece orice boală fizică. Totuşi, Dumnezeu are planurile Lui cu fiecare om, şi noi nu le cunoaştem, de aceea, dacă Dumnezeu alege să nu vindece o persoană, din motivele pe care doar El le ştie, trebuie să acceptăm voia Lui.

Când Domnul Isus a fost pe pământ a făcut mult bine tuturor şi a vindecat bolnavii care au venit la El. Vino la Domnul cu toate problemele tale de sănătate şi adu-i şi pe alţii în rugăciune înaintea Domnului.

„Îmi pusesem nădejdea în Domnul şi El S-a plecat spre mine şi mi-a ascultat strigătele.“ Psalmul 40:1

„Eu am căutat pe Domnul şi mi-a răspuns, m-a izbăvit din toate temerile mele.“ Psalmul 34:4

„Vindecă-mă Tu, Doamne, şi voi fi vindecat, mântuieşte-mă Tu, şi voi fi mântuit; căci Tu eşti slava mea.“ Ieremia 17:14

Domnul să te asculte când te rogi pentru cei bolnavi!