De ce merg la biserică? (3)

De ce merg la BISERICĂ???

*

Prin această întrebare vreau să se deschidă o posibilitate de comunicare între toţi cei interesaţi şi eu voi posta mesajele primite. M-aş bucura să participaţi cât mai mulţi. Vor fi mai multe întrebări şi mă rog ca toţi să fim edificaţi şi încurajaţi.

*

Iată ce spune cineva:

,,Merg la biserica pentru un cumul de motive, pe care le asez mai degraba in ordine cronologica, decat in ordinea prioritatilor:

          Asa am fost educat

          Am dobandit convingeri proprii privind necesitatea inchinarii, a partasiei, a hranirii din Cuvant si a slujirii.

          Imi place. Asta nu inseamna ca nu am luptele mele cu comoditatea, asezarea corecta de prioritati etc. Dar imi produce bucurie.

          Face parte din mine, din ce sunt. A fost o perioada de aproximativ un an cand parcurgeam in fiecare dumineca 2×275 km pana la adunare.

          Un simt al datoriei: ma simt oarecum dator. Nu ma judecati prea aspru pentru ca nu stiu sa explic lucrul acesta. Probabil unii mai maturi spiritual decat mine nu simt la fel. Eu am un sentiment de apasare de cate ori lipsesc de la biserica. Sentimentul ca nu am implinit ceva ce eram dator sa fac.

Daca nu reusiti sa le armonizati, nu va bateti capul. Nici eu nu reusesc intotdeauna. Evident din vina mea pentru ca las, uneori, ca lucruri marunte, “inclusiv starea digestiei “(tot din crestinismul redus la esente) sa ma influenteze mai mult decat ar fi voie.

Si am incetat sa ma simt vinovat ca nu pot relationa direct cu 6-700 de oameni in adunare.  

Asta nu inseamna ca nu am partasie si nu ma impiedeca sa am relatii cu o parte din ei.” 

*

Iată ce spunea cineva:

,,Pentru ca este biblic. Ma zidesc prin rugaciuni, prin cantare  si glorific pe Domnul cu rascumparatii Lui. Ma zidesc prin cuvant, sunt incurajat si incurajez. Am satisfactia ca ma inchin  impreuna cu o colectivitate curatita in jertfa Domnului,  care  lupta sa traiasca in voia Lui. Prezenta la biserica este un castig pentru suflet  si ori de cate ori am lipsit a fost o pierdere si un timp irosit.”

 

 DE CE MERG LA BISERICA??

 

De ce merg la biserică? (2)

DE CE MERG LA BISERICA??

*

De ce merg la BISERICĂ???

*

Prin această întrebare vreau să se deschidă o posibilitate de comunicare între toţi cei interesaţi şi eu voi posta mesajele primite. M-aş bucura să participaţi cât mai mulţi. Vor fi mai multe întrebări şi mă rog ca toţi să fim edificaţi şi încurajaţi.

*

Atentie mare!!! nu este o intrebare generala, de principiu, este o intrebare pe care imi doresc sa vi-o insusiti si sa raspundeti PERSONAL, fiecare in dreptul lui.

*

Iată ce spune cineva:

,,Partasie, egal legatura frateasca. Restul, adica, frangerea painii, invatatura apostolilor si rugaciuni se petrec in completarea serviciului din adunari. In care nu este exclusa, partasia. Sunt de acord ca aici pot fi discutii..
Deja e filozofie…

Iată ce spune cineva:

,,Mersul la biserică este o imagine care nu face dreptate adevărului că biserica este trupul lui Cristos și noi suntem mădulare unii altora. Viața în trup este permanentă, nu doar la început de săptămână.

Cu toate acestea întrebarea rămâne. De ce ne adunăm împreună la început de săptămână? Ne adunăm pentru auzirea Cuvântului, pentru cântare, și pentru rugăciune. Comuniunea noastră constantă, ca parte din viața în trup, se manifestă și în adunările noastre publice. Slujirea reciprocă potrivit cu darurile primite de fiecare se vede și în ceea ce se întâmplă în adunările noastre la început de săptămână, așa cum trebuie să se întâmple în mod constant în fiecare zi.”

 

DE CE MERG LA BISERICA??

De ce merg la biserică? (1)

DE CE MERG LA BISERICA??

 *

De ce merg la BISERICĂ???

 *

Prin această întrebare vreau să se deschidă o posibilitate de comunicare între toţi cei interesaţi şi eu voi posta mesajele primite. M-aş bucura să participaţi cât mai mulţi. Vor fi mai multe întrebări şi mă rog ca toţi să fim edificaţi şi încurajaţi.

*

Iată ce spunea cineva: ,,Eu merg la biserica sa ma inchin in partasie cu fratii si surorile, sa-I aduc cererile insotite de multumiri Domnului Isus.

Bisericile din America la fel sint foarte diferite deoarece chiar sint din mai multe culturi, mai multe generatii, si moduri diferite de inchinare prin cintari comune,grupuri de inchinare, cor..? fanfara..? etc.

Dar ne inchinam aceluias Dumnezeu.”

Iată ce spunea cineva: ,,Merg la biserica pentru: partasie cu fratii si surorile mele prin inchinare, lauda, rugaciune si pentru a primi mesaj din partea Domnului.”

Iată ce spunea cineva: ,,Ce partasie cu fratii reusiti sa aveti in doua-trei ore dintre care:

– aprox.o ora este timp de rugaciune

– aprox. o ora studiu biblic( unde se mai tine asa ceva!)

– aprox. 30-60 minute de predica (in acest interval de timp mai cita corul, fanfara., grupuri, poezii etc.)?

Partasia in adevaratul sens cind are loc? La sfirsit in curte?

Pentru mine ramin ”intrebari” la ”intrebarea” pusa!

Doamne ai mila!

PS efectiv nu vreau sa supar pe nimeni, pun si eu, asa,… o intrebare!

Iată ce spunea cineva: ,,Prin partasie eu inteleg “a fi partas” la ceva. Si eu cred ca am partasie cu fratii si surorile mele cand spun AMIN  la rugaciunile fratilor mei pentru ca sunt partasa la cererile sau multumirile sau laudele lor. Am partasie cu fratii si surorile mele cand laud acelasi Domn cantand cu toata inima aceeasi cantare. Si suntem partasi la acelas mesaj pe care ni-L transmite Domnul, chiar daca fiecare il recepteaza prin propriul filtru. E adevarat ca nu am timp sa discut cu fiecare frate sau sora in parte pentru a-i cunoaste durerile si bucuriile, dar aici depinde ce inteleg prin partasie.

Fara suparare eu asta inteleg prin partasie. Sigur ca putem filozofa, dar …

DE CE MERG LA BISERICA??

 

Nu-i loc mai sfânt

Nu-i loc mai sfânt

Nu-i loc mai sfânt decât acela
unde-i Hristos şi-unde-s ai Săi,
acolo-i Duhul Sfânt putere,
acolo-i dragostea văpăi.
Cuvântul Sfânt acolo-i soare,
credinţa-i umblet fericit,
iar părtăşia sfinţitoare
e-avutul cel mai strălucit.

*

Nu-s stări mai sfinte ca acelea
de pe Taborul luminos,
când e Hristos în toţi ce cântă
şi toţi ce cântă-s în Hristos;
când de Hristos e plin cuvântul
şi-n rugăciune-i plin de El,
atunci şi-afară şi-nlăuntru
Hristos străluce-n orice fel.

*

Nu-i ceas mai sfânt decât acela
în care-s fraţii adunaţi
şi inimi lângă inimi una
în duh se roagă-ngenuncheaţi;
când rugăciunea lor se-nalţă
scăldată-n lacrimi prin Hristos,
îngerii-s fraţi, iar fraţii-s îngeri,
pământu-i sus, iar ceru-i jos.

*

Nu-i har mai sfânt decât acela
să fii cu Domnul şi cu-ai Săi
în rugăciune, şi-n cântare,
şi-n lacrimi lângă fraţii tăi.
Oriunde-s ei, fă tot şi du-te,
oricâţi sunt ei, fă tot şi stai,
oricum sunt ei, fă tot şi-i caută,
că unde-s ei e-un colţ de rai.

( Traian Dorz )

Vai de mine!!!

Isaia 6:5-7

„Atunci am zis: „Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate şi am văzut cu ochii mei pe Împăratul, Domnul oştirilor!” Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleştele de pe altar. Mi-a atins gura cu el şi mi-a zis: „Iată, atingându-se cărbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este îndepărtată şi păcatul tău este ispăşit!”

Ai spus vreodată: „Vai de mine, sunt pierdută!”? Sau: „Vai de mine, sunt cu buze necurate!”?

Ai spus vreodată: „Vai de închinarea mea!”? sau „Vai de încrederea mea (în om în loc de încrederea mea în Dumnezeu)!”?

Ai spus de multe ori: „Vai de …alţii!”?

Ce spui tu în prezenţa Domnului? Poţi să păstrezi tăcerea?

Când ţi S-a descoperit ţie Domnul într-un fel pe care nu poţi să-l uiţi niciodată? Ai o zi specifică sau un an (proces lung) în amintire? Cum ţi S-a descoperit? Ai văzut tu sfinţenia Lui?

Să vedem sfinţenia lui Dumnezeu înseamnă să vedem că Dumnezeu este total diferit decât noi.

Când vedem sfinţenia lui Dumnezeu, ne recunoaştem păcatul.

Cum stau eu în prezenţa Dumnezeului celui Sfânt?

Când Isaia a stat în prezenţa Domnului a văzut păcatul lui şi păcatul poporului. Felul cum vorbim în prezenţa Domnului arată inima noastră (din prisosul inimii vorbeşte gura).

Ce spui cu gura ta? Cum sunt buzele tale? Fierbinţi? Arde vorba ta? Taie vorba ta pe alţii? Care crezi că este relaţia dintre inimă şi gură? Ce spun vorbele tale despre inima ta? Cuvintele sunt oglinda inimii.

Doamne, curăţeşte-mi inima şi vorbirea! Ajută-mă să mă lupt pentru sfinţenie!

Isaia nu a cerut iertare şi totuşi Domnul i-a dat iertare. Dumnezeu în harul Lui are iniţiativa (să ierte) şi vede inima recunoscătoare. Domnul este îndelung răbdător, bogat în bunătate, încet la mânie etc.

Doamne, ajută-mă să-mi păzesc inima mai mult decât orice

căci din ea ies izvoarele vieţii!

Sfinţenia lui Dumnezeu

Isaia 6

*

Isaia 6:3b

„Sfânt, sfânt, sfânt

este

Domnul oştirilor!”

*

 

Care ar trebui să fie reacţia noastră faţă de sfinţenia lui Dumnezeu? Isaia ne spune experienţa lui. El L-a văzut pe Cel ce este Sfânt (v.1), a strigat în nenorocirea lui (v.5), a fost atins (v.7), a auzit (v.8), şi a vorbit (v.9,11).

Ţi s-a întâmplat vreodată să vezi prezenţa Domnului în Casa Lui şi să te cutremuri?

Ce înseamnă pentru tine această strigare: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul oştirilor?

Pe cine crezi că a văzut Isaia?

Ioan 12:21 ne spune că Isaia L-a văzut pe Domnul Isus. Nimeni nu poate vedea pe Dumnezeu.

Ţi-ai dorit vreodată un mare moment în viaţa ta care să aducă o mare transformare?

O căsătorie? Un loc de muncă pe care l-ai visat? Un eveniment important?

Ai avut un moment greu în viaţă care a adus o mare transformare în viaţa ta? Moartea unei fiinţe dragi? O relaţie ruptă? O boală? Viaţa este plină de evenimente care transformă omul.

Recunoaşterea sfinţeniei lui Dumnezeu este un moment care transformă viaţa.

Ce înseamnă să recunoşti sfinţenia lui Dumnezeu?

Cum Îl vezi tu pe Domnul? Înţelegi tu sfinţenia lui Dumnezeu ca şi Isaia?

Dacă nu, crezi că ai putea să o recunoşti?

Copiii Domnului au nevoie de o perspectivă nouă (proaspătă) în fiecare zi, asupra sfinţeniei lui Dumnezeu.

Doamne, ajută-mă să recunosc sfinţenia Ta, care îmi transformă viaţa în asemănarea Ta.

 

Doamne, dă-mi o inimă care caută sfinţenia Ta!

Sfânt, Sfânt, Sfânt!!!

Isaia 6

Isaia 6:3b

„Sfânt,

sfânt,

sfânt

este Domnul oştirilor!”

 *

Auzi vorbindu-se des despre sfinţenia lui Dumnezeu?

Crezi că dragostea lui Dumnezeu este mai importantă decât sfinţenia Lui?

Care sunt trăirile tale când auzi vorbindu-se despre sfinţenia lui Dumnezeu?

Care sunt trăirile tale când auzi cântări despre sfinţenia lui Dumnezeu?

Cum citeşti, cum înţelegi, cum trăieşti Psalmul 99?

Psalmul 99:1-9 „Domnul împărăţeşte, popoarele tremură. El şade pe heruvimi. Pământul se clatină. Domnul este mare în Sion şi înălţat peste toate popoarele.

Să laude oamenii Numele Tău cel mare şi înfricoşat, căci este sfânt!

Să laude oamenii tăria Împăratului, căci iubeşte dreptatea!

Tu întăreşti dreptatea, Tu faci dreptate şi judecată în Iacov.

Înălţaţi pe Domnul, Dumnezeul nostru, şi închinaţi-vă înaintea aşternutului picioarelor Lui, căci este sfânt!

Moise şi Aron, dintre preoţii Lui şi Samuel, dintre cei ce cheamă Numele Lui, au chemat pe Domnul şi El i-a ascultat. El le-a vorbit din stâlpul de nor. Ei au păzit poruncile Lui şi Legea pe care le-a dat-o El.

Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai ascultat, ai fost pentru ei un Dumnezeu iertător, dar i-ai pedepsit pentru greşelile lor.

Înălţaţi pe Domnul, Dumnezeul nostru şi închinaţi-vă pe muntele Lui cel sfânt! Căci Domnul, Dumnezeul nostru este sfânt!”

Doamne, Tu eşti sfânt!

Doamne, Tu eşti sfânt!

Doamne, Tu eşti sfânt!

Doamne, inima mea Te laudă că Tu eşti sfânt!

Am văzut pe Domnul

Isaia 6:1-4

„În anul morţii împăratului Ozia, am văzut pe Domnul şezând pe un scaun de domnie foarte înalt şi poalele mantiei Lui umpleau Templu. Serafimii stăteau deasupra Lui şi fiecare avea şase aripi. Cu două îşi acopereau faţa, cu două îşi acopereau picioarele şi cu două zburau. Strigau unul la altul şi ziceau: „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui!” Şi se zguduiau uşiorii uşii de glasul care răsuna şi Casa s-a umplut de fum.”

 

Oare de ce profetul Isaia consideră timpul împăratului Ozia ca fiind un timp de referinţă?

Cine crezi că împărăţeşte? Împăratul pământesc sau Împăratul veşnic?

Împăratul Ozia a fost unul din împăraţii buni, numai că la sfârşitul vieţii s-a dus la Templu să ardă tămâie, deşi nu era preot, şi din această pricină a fost pedepsit de Dumnezeu cu lepră. Mândria l-a împins la ruină. În comparaţie cu împăratul Ozia care a murit, ne este prezentat Împăratul vieţii care nu moare niciodată. El este pe tronul de domnie, aşa cum Îl vede Isaia.

Oare a fost moartea împăratului Ozia o tragedie?

Nimic nu pregăteşte mai bine pe o persoană să înfrunte tragediile vieţii (problemele ameninţătoare ale fiecărei zile) ca şi viziunea clară despre Dumnezeu şi lucrarea Lui.

Imaginează-ţi că eşti în Templu alături de Isaia şi-L vezi pe Domnul.

Apoi auzi serafimii care strigă: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul oştirilor!

Cum ai explica tu ce a văzut Isaia? Ce înseamnă pentru tine că Domnul este sfânt? Ce este sfinţenia?

Noi nu suntem ca şi Domnul (sfinţi)! Nimeni nu îşi acoperă ochii şi urechile când apărem noi şi nimeni nu se pleacă la picioarele noastre să se închine. Numai Domnul este Sfânt! Poporul Domnului trebuie să fie cunoscut ca „popor sfânt” nu în baza meritelor lui, ci, pentru că a fost ales şi separat de celelalte popoare ca să fie al Domnului. Trăirea zilnică trebuie să reflecte sfinţenia lui Dumnezeu. Sfinţenia lui Dumnezeu este deasupra capacităţii noastre de înţelegere şi imaginaţie. Cum am putea noi să pricepem sfinţenia lui Dumnezeu?

 

Doamne, inima mea caută sfinţenia Ta!

Învăţaţi copiii

 

Poezia scrisă de Alina Stochici. 

Învățați copiii
cum să stea pe genunchi,
cînd întunericul nopții se strînge.
Se vor ridica de acolo
ca o pădure tînără,
pe care nimic nu o frînge.

*

Învățați copiii
semnele cerului și ale timpului,
frumusețea Cuvîntului,
Atunci nu se vor mai teme
De puterea adîncului.

*

Nu-i duceți la marginea prăpăstiei,
să le arătați cît de adîncă e ura,
Așezați-i la marginea cerului,
Să vadă cît de necuprinsă-I Iubirea.

*

Dacă cerul li se pare pare sus,
povestitiți-le mereu despre Isus.
Dacă sînt triști că se vestejesc florile,
Desenați-le curcubeul cu toate culorile.

*
Arătați-le cuvintele de iubire
către oameni cum curg
Învățați-i cîntecul
cum se cîntă pe rug.

Sădiți în ei tăria Cuvîntului.
Învățați-i semnele cerului
și ale pămîntului.

Voi înălţa pe Domnul

Isaia 5

*

Isaia 5:16

„Dar Domnul oştirilor

va fi înălţat

prin judecată şi

Dumnezeul cel Sfânt

va fi sfinţit

prin dreptate.”

 

Doamne, vreau să-Ţi cânt o cântare. Tu eşti Preaiubitul sufletului meu pentru că mă consideri o mlădiţă aleasă şi curăţită ca să aduc roadă. Mulţumesc pentru protecţia Ta căci mă înconjuri cu mâna Ta cea puternică şi mă aperi. Tu ai făcut totul pentru mine ca să pot aduce roadă, de aceea, Te rog să nu mă laşi să aduc roadă sălbatică (în firea mea pământească) ci roada Duhului Sfânt, viaţă care curge din Viţă (Domnul Isus). Nu vreau să ajung să fiu călcată în picioare din pricina mea, nici pustiită, ci, curăţită de spini şi mărăcini (roada firii pământeşti), udată cu ploaia de sus. Nu mă lăsa sub apăsarea celor răi. Fereşte-mă de lăcomie, de beţie spirituală (să cred că sunt bine când nu sunt), de petreceri şi plăcerile lumii, de ospeţele şi muzica lumii, căci nu vreau să ajung la foamete, sete, robie şi moarte.

Mă îndrept spre smerenie căci Tu dobori privirile trufaşe.

Tu eşti Cel Sfânt! Tu eşti Cel înălţat! Tu faci dreptate!

Imi păzesc gura de minciună, mă depărtez de batjocură, caut să deosebesc binele de rău, întunericul de lumină, amărăciunea de dulceaţă.

Nu mă lăsa să mă cred înţeleaptă în ochii mei, nici să mă socotesc pricepută, ci, să caut să fiu cu faţa curată şi să respect pe cei nevinovaţi.

Doamne, ajută-mă să-mi păzesc gura pentru ca nici un cuvânt să nu ardă pe nimeni, ci, să aducă vindecare şi mângâiere tuturor din jurul meu. Aminteşte-mi să nu nesocotesc Legea Ta şi să nu dispreţuiesc Cuvântul Tău.

Tu eşti Steagul meu! Tu eşti Biruitorul! Tu vii în ajutorul meu!

Vreau să fiu unul din cei iubiţi de Tine care nu obosesc nici nu şovăiesc, nu dorm şi nici nu dormitează, ci, împlinesc Cuvântul Tău, luptând lupta cea bună a credinţei.

Tu mă aperi când sunt în furtună! Nu voi vedea întunericul nici strâmtorarea, căci Lumina va alunga norii întunecaţi.

Cântarea de laudă din inima mea este pentru Împăratul!