Ce răspunzi tu celor care te întreabă despre credinţa ta?

Ioan 18:19-27

,,Marele preot L-a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui şi despre învăţătura Lui. Isus i-a răspuns: ,,Eu am vorbit lumii pe faţă. Totdeauna am învăţat norodul în sinagogă şi în Templu, unde se adună toţi Iudeii şi n-am spus nimic în ascuns. Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă-i pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit. Iată aceia ştiu ce am spus.“ La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii care stăteau acolo a dat o palmă lui Isus şi a zis: ,,Aşa răspunzi marelui preot?“ Isus i-a răspuns: ,,Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău, dar dacă am vorbit bine, de ce mă baţi?“ Ana L-a trimis legat la marele preot Caiafa. Simon Petru stătea acolo şi se încălzea. Ei i-au zis: ,,Nu cumva eşti şi tu unul din ucenicii Lui?“ El s-a lepădat şi a zis: ,,Nu sunt.“ Unul din robii marelui preot, rudă cu acela căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: ,,Nu te-am văzut eu cu El în grădină?“ Petru iar s-a lepădat. Şi îndată a cântat cocoşul.“

Mulţi dintre noi am trăit pe vremea comuniştilor. Parcă acest pasaj seamănă cu un interogatoriu comunist.
Ce răspunzi tu celor care te întreabă despre credinţa ta? Cum îţi prezinţi credinţa? Cum îţi aperi credinţa? Vrei să scrii o pagină despre credinţa ta?
Cum ai reacţiona dacă cineva ţi-ar da o palmă?
Domnul a întrebat: „De ce mă baţi?“ Care sunt întrebările tale când primeşti palme?

Noi primim multe palme acasă, la lucru, la biserică. Unele le merităm, altele nu. Important este ce fac eu când primesc palme.

Domnul să-ţi dea putere să răspunzi răului cu bine!

Ce faci când alţii spun lucruri rele despre tine?

Ioan 18:12-18

,,Ceata ostaşilor, căpitanul lor şi aprozii iudeilor L-au prins deci pe Isus şi L-au legat. L-au dus întâi la Ana, căci era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. Şi Caiafa era cel ce dăduse Iudeilor sfatul acesta: ,,Este de folos să moară un singur om pentru norod.“ Simon Petru mergea după Isus. Tot aşa a făcut şi un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot, şi a intrat cu Isus în curtea marelui preot. Petru însă a rămas afară la uşă. Celălalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a ieşit afară, a vorbit cu portăriţa şi l-a băgat pe Petru înăuntru. Atunci slujnica, portăriţa, i-a zis lui Petru: ,,Nu cumva şi tu eşti unul din ucenicii omului acestuia?“ ,,Nu sunt“, a răspuns el. Robii şi aprozii care erau acolo, făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig şi se încălzeau. Petru stătea şi el cu ei şi se încălzea.“

Domnul Isus S-a lăsat prins şi legat. Ce faci tu când alţii te prind şi te leagă (spun lucruri rele, adevărate sau neadevărate despre tine)?
Ai pe cineva care merge după tine (ca şi Petru şi Ioan după Domnul), cineva care vrea să te ajute prin rugăciunea lui? Ai pe cineva interesat de viaţa ta? Cine vrea să te  ajute să rămâi lângă Domnul? Pe cine ajuţi tu să rămână lângă Domnul prin toate greutăţile acestei vieţi?
Ai fost dus vreodată înaintea celor mari pentru judecată?
Ştii pe cineva care a fost dus la judecată pentru fapte bune? Dacă mai trăieşte şi ai putea să-l întâlneşti, ce l-ai întreba cu privire la suferinţa lui pentru Cristos?
Ştii pe cineva care acum este la judecată pentru credinţa lui (misionari în ţările unde este interzisă credinţa creştină)? Te rogi pentru misionari? Cum te rogi pentru misionari?
Cu cine semeni mai mult, cu Petru sau cu Ioan?

Domnul să te ajute în fiecare zi să-L urmezi pe El!

Cum reacţionezi la suferinţă?

Ioan 18:1-27

Ioan 18:11b

,,Nu voi bea

paharul

pe care Mi l-a dat

Tatăl

să-l beau?“

Cine iubeşte suferinţa? Cine iubeşte crucea?

Oamenii încearcă să evite suferinţa pe cât posibil.
Domnul Isus a suferit de bunăvoie, astfel planul divin a lui Dumnezeu a fost împlinit.
Domnul Isus a suferit pentru noi. În suferinţa Lui pentru noi se vede protecţia şi grija Lui faţă de noi. ,,Pe când eram noi încă păcătoşi, Cristos a murit pentru noi.“
Cum îi apărăm noi (spiritual şi mintal) pe cei pe care i-a pus Domnul lângă noi?

Petru a sărit şi a tăiat urechea robului marelui preot. Râvna fără înţelepciune face prostii. Nu sări repede să rezolvi tu problema. Cere ajutor Domnului. Cere înţelepciune. Cere discernământ. Cere lumină. Nu te grăbi.

Domnul Isus a vorbit frumos chiar când a primit o palmă. Cum reacţionezi tu la suferinţă? Cu stăpânire de sine şi demnitate? Cu mânie şi asprime?

Domnul Isus mă poate elibera din toate stările mele. Cum? În primul rând trebuie să recunosc că sunt legată (nestăpânită), apoi să cer să mă elibereze şi apoi să cred că El vrea şi poate să mă elibereze. Cooperarea mea este importantă pentru că eu trebuie să fac anumite lucruri pe care mi le spune Domnul în Cuvânt şi nu trebuie să fac anumite lucruri pe care mi le spune Domnul tot prin Cuvânt.
Oamenii sunt responsabili pentru cunoaşterea Cuvântului.

Cum vei coopera cu Domnul săptămâna aceasta ca să experimentezi o eliberare mare din anumite păcate sau legături care te apasă? Vei recunoaşte că ai nevoie de ajutor? Vei cere eliberarea de la Domnul?

Domnul să-ţi dea putere în suferinţă, ca să răspunzi cu  stăpânire şi demnitate!

Voi bea paharul?

Domnul Isus în grădină
Ioan 18:1-11

,,După ce a rostit aceste vorbe, Isus a plecat cu ucenicii Săi dincolo de pârâul Chedron, unde era o grădină în care a intrat El şi ucenicii Lui. Iuda, vânzătorul, ştia şi el locul acela, pentru că Isus de multe ori Se adunase acolo cu ucenicii lui. Iuda, deci, a luat ceata ostaşilor şi pe aprozii trimişi de preoţii cei mai de seamă şi de farisei şi a venit acolo cu felinare, cu făclii şi cu arme. Isus, care ştia tot ce avea să I se întâmple, a mers spre ei şi le-a zis: ,,Pe cine căutaţi?“ Ei I-au răspuns: ,,Pe Isus din Nazaret!“ Isus le-a zis: ,,Eu sunt!“  Iuda, vânzătorul, era şi el cu ei. Când le-a zis Isus: ,,Eu sunt“, ei s-au dat înapoi şi au căzut jos la pământ. El i-a întrebat din nou: ,,Pe cine căutaţi?“ Pe Isus din Nazaret, i-au zis ei. Isus a răspuns: ,,V-am spus că Eu sunt.  Dacă mă căutaţi pe Mine, lăsaţi-i pe aceştia să se ducă.“ A zis lucrul acesta ca să se împlinească vorba pe care o spusese: ,,N-am pierdut pe nici unul din aceia pe care Mi i-ai dat.“  Simon Petru care avea o sabie, a scos-o, l-a lovit pe robul marelui preot şi i-a tăiat urechea dreaptă. Robul acela se numea Malhu. Isus i-a zis lui Petru: ,,Bagă-ţi sabia în teacă. Nu voi bea paharul pe care Mi l-a dat Tatăl să-l beau?“

Domnul Isus avea un loc special, în grădină, unde petrecea timp cu ucenicii Lui pe care îi iubea. Ai tu un loc special, unde împreună cu ucenicii Domnului (credincioşii) vă adunaţi la închinare? Cum arde inima ta pentru închinare împreună cu aleşii Domnului?
Oare de ce soldaţii s-au dat înapoi şi au căzut jos la pământ înaintea Domnului Isus? Ce faci tu în prezenţa Domnului? Îţi permiţi să stai, să arăţi, să te porţi, oricum? Ce spune închinarea ta despre Dumnezeul tău?
Dacă tu ai fi fost în grădină cu Domnul Isus, ce ai fi făcut? L-ai fi apărat pe Domnul Isus ca şi Petru?
Domnul Isus s-a rugat înainte de a merge în grădină unde a fost prins de soldaţi şi dus la judecată.
Ce faci tu înainte de a te duce undeva (oriunde poţi fi prins şi dus la judecată)? Cum te pregăteşti? Nu ştii de unde sare vânzătorul, trădătorul, ispititorul.
Domnul Isus nu a pierdut nimic din ce i-a dat Tatăl. Ai tu grijă de ce ai primit?

Care este paharul pe care tu trebuie să-l bei?

Domnul să te ajute să nu pierzi nimic din ce ţi-a dat El!

Cum trăieşti rugăciunea ,,Tatăl nostru”?

Câtă importanţă are pentru tine  rugăciunea Domnului Isus?
Ioan 17

Ioan 17:20a   

,,Şi mă rog…“

Învaţă pe copilul tău sau al altora rugăciunea Domnului Isus.

,,Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău.
Vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.
Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi;
şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum iertăm şi noi greşiţilor noştri;
şi nu ne duce pe noi în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău.
Căci a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!“ Matei 6:9b-13
Ce simte inima ta când rosteşti această rugăciune? Te gândeşti adânc la cuvintele pe care le rosteşti? Spui această rugăciune în grabă? Cunoşti înţelesul ei? Te cercetează Duhul Sfânt prin această rugăciune?
Tatăl nostru cel veşnic, care este în ceruri, are o Împărăţie unde se face voia Lui. Noi învăţăm aici pe pământ să cunoaştem şi să recunoaştem voia Lui.
El poartă de grijă nevoilor noastre zilnice, ştiind că avem nevoie de pâine. Trebuie să cerem pâine (şi aici se includ toate nevoile materiale cum sunt putere de lucru, fie că este plătit, fie că este neplătit (de exemplu: grădinărit, curăţenie, îngrijirea animalelor, etc.), înţelepciune, sănătate, hărnicie, oportunităţi, etc.).
Trebuie să cerem şi să dăm iertare.
Dumnezeu este Izbăvitorul nostru. Numai El ne poate scăpa de cel rău, numai El ne poate ierta păcatele căci are toată puterea în cer şi pe pământ.
Te-ai gândit vreodată să te rogi rugăciunea Domnului Isus (Tatăl nostru) în fiecare zi? Crezi că rugăciunea Tatăl nostru este numai pentru cei ce nu ştiu alte rugăciuni?
Te-ai gândit vreodată să te rogi rugăciuni din Psalmi, în fiecare zi? Simţi bucuria sau durerea din inima lui David, atunci când citeşti psalmii lui?
Te-ai gândit vreodată să te rogi rugăciuni cum simte inima ta, în fiecare zi? Spui Domnului zilnic bucuriile, mulţumirile şi durerile tale?
Ceri Domnului ca ucenicii: Doamne, învaţă-mă să mă rog!?

Domnul este Izbăvitorul tău!

Psalmul 91

Ioan 17

Ioan 17:20a   

,,Şi mă rog…“

Doamne,
mă bucur să stau sub ocrotirea Celui Prea Înalt şi să mă odihnesc la umbra Celui Atotputernic. Zic despre Domnul: ,,El este locul meu de scăpare şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!“

Da, El mă scapă de laţul vânătorului, de ciumă şi de pustiirile ei. El mă va acoperi cu penele Lui şi mă va ascunde sub aripile Lui. Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui.

Nu trebuie să mă tem nici de groaza din timpul nopţii, nici de săgeata care zboară ziua, nici de ciuma care umblă în întuneric, nici de molima care bântuie ziua-n amiaza mare, pentru că mă tem de Tine, Apărătorul meu. O mie să cadă alături de mine, şi zece mii la dreapta mea, eu sunt în grija Ta. Voi privi cu ochii şi voi vedea răsplătirea celor răi.

Vreau să zic: ,,Domnul este locul meu de adăpost!“ şi fac din Cel Prea Înalt turnul meu de scăpare. De aceea, nu vreau să mă tem că o nenorocire mă va ajunge, că o urgie se va apropia de cortul meu.

Doamne, Te iubesc şi-Ţi mulţumesc că mă vei izbăvi, mă vei ocroti, mă vei ajuta să cunosc Numele Tău. Când Te voi chema, îmi vei răspunde. Vei fi cu mine în strâmtorare. Mă vei izbăvi şi eu Te voi proslăvi. Mă vei sătura cu viaţă lungă şi-mi vei arăta mântuirea Ta (Psalmul 91).

Domnul este Izbăvitorul tău!

Obicei

Ai obiceiul să citeşti cu voce tare din cartea Psalmilor?

Ioan 17:21a   

,,Mă rog…“

Doamne,
Voi cânta totdeauna îndurările Tale. Voi spune cu gura mea despre credincioşia Ta.
Voi spune că îndurarea are temelii veşnice. Tare ca cerurile este credincioşia Ta.

Doamne, Tu eşti un Dumnezeu înfricoşat în adunarea cea mare a sfinţilor şi de temut pentru toţi cei ce stau în jurul Tău, căci cine se poate asemăna cu Tine? Cine este puternic ca Tine?

Tu, Doamne, îmblânzeşti mândria mării. Când se ridică valurile ei, Tu le potoleşti. Ale Tale sunt cerurile şi pământul. Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.
Tu ai făcut miazănoaptea şi miazăziua.

Braţul Tău este puternic, dreapta Ta este înălţată.

Dreptatea şi judecata sunt temelia scaunului Tău de domnie.

Bunătatea şi credincioşia sunt înaintea feţei Tale.

Doamne vreau să Te cunosc! Vreau să fiu fericită că pot umbla în lumina feţei Tale!
Mă plec în faţa Ta, Doamne şi Te laud din toată inima. (Psalmul 89)

Domnul să te păzească cu braţul Lui atotputernic!

Staţie de salvare sau club?

Matei 28:19

,,Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului  şi al Duhului Sfânt.”

Pe o coastă foarte periculoasă, unde adesea vapoarele eşuau, se afla o mică staţie de salvare. Clădirea nu era mai mare decât o colibă, iar cei ce lucrau acolo aveau doar o barcă, dar erau dedicaţi muncii lor şi supravegheau constant marea. Fără să se gândeascâ la ei înşişi, aceştia ieşeau în larg zi de zi, noapte de noapte, căutându-i pe cei pierduţi. Unii dintre cei salvaţi şi mulţi alţii dintre cei ce locuiau în împrejurimi au dorit să participe la munca de salvare, dăruind din timpul lor, din banii lor şi chiar participând efectiv la muncă. Astfel au fost cumpărate bărci noi, şi noi echipe au fost pregătite. Staţia de salvare se dezvolta.
Unii dintre aceşti noi membrii ai staţiei de salvare au ajuns să fie nemultumiţi de echiparea clădirii. Aşa că au considerat că locul trebuie să fie mai comfortabil pentru cei salvaţi. Au înlocuit vechile paturi cu unele noi, mai bune, au adus mobilă nouă şi au echipat noua clădire. Acum staţia de salvare a ajuns un loc agreabil pentru membrii ei, au decorat-o frumos şi o foloseau ca pe un club. Tot mai puţini membri erau interesaţi de munca de salvare pe mare, aşa ca au angajat echipe care să facă treaba. Decoraţiunile interioare erau toate tipice pentru o staţie de salvare iar în mijloc au păstrat o barcă veche unde avea loc iniţierea noilor membri ai clubului.
Cam în acest timp s-a întâmplat o mare catastrofă pe mare. Un vas mare a naufragiat, iar echipele angajate au adus la staţie o mulţime de oameni uzi, îngheţaţi, pe jumătate înecaţi. Erau murdari, bolnavi, iar unii erau străini. Frumosul club era acum un haos. Imediat comitetul proprietarilor a angajat pe cineva să construiască nişte duşuri afară, unde victimele naufragiilor să fie spălate înainte să fie aduse în club.
La următoare întâlnire a apărut o sciziune între membrii clubului. Majoritatea membrilor doreau să oprească activităţile de salvare ale clubului deoarece erau neplăcute pentru viaţa socială normală a clubului. Un mic număr de membri au insistat asupra scopului iniţial de salvare a clubului şi a faptului că datoria lor era de a salva oameni de la înec. Totuşi, aceştia din urmă au fost învinşi la vot, de aceea li s-a spus să-şi construiască o altă staţie de salvare , dacă vor să salveze vieţi.
Asta au şi făcut.
Pe masură ce au trecut anii, noua staţie a experimentat aceleaşi schimbări ca şi prima staţie. A evoluat şi s-a transformat într-un club, dar totuşi s-a format o altă staţie de salvare, mică de tot.  Istoria a continuat să se repete de la sine, iar dacă vizitezi astăzi acea coastă vei găsi o mulţime de cluburi pe plaja mării.
Naufragiile sunt foarte frecvente în acea zonă, dar majoritatea celor ce naufragiază mor înecaţi.

APLICA ŢIE:
Ca şi ucenici ai lui Cristos, sarcina noastră primară este de a merge să facem alţi ucenici (vezi Matei 28:19).
Cu alte cuvinte, trebuie să mergem şi să salvăm vieţi. Din nefericire, uneori uităm scopul nostru.
De aceea trebuie să ne revizuim atitudinea faţă de salvarea de vieţi. Trebuie să fim împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători (vezi Iacov 1:22)

(anonim?)

Cum te mângâie Psalmii când îi citeşti?

Ioan 17


Ioan 17: 21 ,,Mă rog…“

 

Roagă-te prin psalmi.

 

În Tine, Doamne, îmi caut scăparea ca să nu rămân de ruşine niciodată. Scapă-mă în dreptatea Ta, şi izbăveşte-mă. Pleacă-ţi urechea spre mine şi ajută-mi. Fii o stâncă de adăpost pentru mine unde să pot fugi totdeauna.

Mulţumesc că Tu ai hotărât să mă scapi, căci Tu eşti stânca şi cetăţuia mea.

Izbăveşte-mă din mâna celui rău, din mâna omului nelegiuit şi asupritor. Căci Tu eşti nădejdea mea, în Tine mă încred din tinereţea mea.

Tu eşti binefăcătorul meu.

Nu mă lepăda la vremea bătrâneţii. Când mi se duc puterile nu mă părăsi.

Ajută-mă să vestesc cu gura mea, zi de zi, dreptatea şi mântuirea Ta, şi să spun despre  lucrările Tale cele puternice, căci Tu m-ai învăţat să vestesc minunile Tale.

Te voi lăuda şi voi cânta credincioşia Ta cu bucurie pe buze, cu bucurie în sufletul pe care Tu l-ai izbăvit. (Psalmul 71)

 

Domnul să fie o stâncă de scăpare pentru tine!

 

Pustia sau victoria?

Iosua 3: 14

,,Poporul a ieşit din corturi,

ca să treacă Iordanul

şi preoţii care duceau

chivotul legământului

au pornit

înaintea poporului.”

 

Este timpul să mergem mai departe.

Unii dintre noi au stat prea mult în pustie.

Trebuie să trecem Iordanul.

Ca să trecem Iordanul trebuie să căutam sfnţirea.

Să nu fugim de probleme. Noi suntem copiii lui Dumnezeu. Cu credinţă şi încredere să înfruntăm tot ce vine în viaţa noastră.

Vino cu îndrazneală la tronul harului.

Vrăjmaşul pândeşte. El ştie ce poate să facă Dumnezeu.

Ştii tu ce poate să facă Dumnezeu în viaţa ta?

Tu du-te pe cealaltă parte a Iordanului căci acolo este victoria. Nu sta în pustie în faţa Iordanului. Construieşte un monument pentru cei ce vor veni după tine ca să vadă minunile Domnului.

Ce-i înveţi pe copiii tăi? Ce spui altora? Minunile Domnului?

Vorbeşti despre Domnul sau despre politică, mâncare, modă, economie, etc.?

Să ne oprim să hrănim plăcerile trupeşti căci carnea (plăcerile ei) ucide spiritul (Luca 8:23).

Domnul ne cheamă să fim credincioşi nu plini de succese. Cauţi îmbunătăţirea naturii omeneşti? Ce citeşti? Ce cauţi? Cauţi sfinţirea?

Tu du-te mai departe ca să ajungi la victorie!