Crucea

Ioan 12

*

Ioan 12:33

*

„Vorbind astfel

arăta

cu ce moarte

avea să moară.“

*

Domnul Isus a murit pe cruce.

Pentru necredincioşi crucea este un simbol al umilinţei, degradării, căderii.

Pentru Dumnezeu şi pentru creştini, crucea este „lucrul făcut până la capăt de Domnul Isus“. Nimic nu atrage aşa de mulţi oameni la Cristos ca şi crucea, unde mulţi scapă de povara păcatelor. (Mulţi oameni nu recunosc vinovăţia lor, deşi în conştiinţa lor ştiu că sunt vinovaţi — de aceea sunt atâtea boli pshihice). Pavel spune: ,,Nu vreau să ştiu nimic altceva între voi decât pe Cristos, şi pe El răstignit”, sau, ,,Noi predicăm pe Cristos cel răstignit… pentru că El este puterea lui Dumnezeu”.

Când Domnul Isus le-a vorbit despre „înălţare“, oamenii au fost într-o mare confuzie. Ce au auzit nu se potrivea cu cunoştinta şi credinţa lor despre Mesia.

Cum Îl cunoşti tu pe Mesia, şi ce crezi despre El? Se potriveşte ceea ce auzi de la alţii cu ceea ce scrie în Scripturi?

Doamne, vreau să cred în Tine, să cred tot ce scrie în Scripturi, să nu-mi fie frică de nimeni, de nici o autoritate sau conducere omenească care este împotriva Ta, şi să iubesc mai mult slava Ta decât slava oamenilor. Mulţumesc că ai venit ca o lumină, ca să mă scoţi din întuneric şi să mă ajuţi să văd unde merg. Vreau să păzesc cuvintele Tale ca să nu cad sub judecată.

Tată, Te rog ajută-mă să am ochii deschişi şi inima curată. Păzeşte-mă de necredinţă, căci Tu eşti Sprijinitorul vieţii mele.

Domnul este Sprijinitorul tău!

Să nu te temi de nimic!

 

Tu poartă Crucea cu demnitate!!!

Fără frică

Ioan 12:42-50

„Totuşi chiar dintre fruntaşi, mulţi au crezut în El, dar, de frica Fariseilor, nu-L mărturiseau pe faţă, ca să nu fie daţi afară din sinagogă. Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu. Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. Şi cine mă vede pe Mine Îl vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Eu am venit ca să fiu o lumină în lume pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. Dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec, căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cine Mă nesocoteşte şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine-l osândi: „Cuvântul“  pe care l-am vestit Eu.  Acela îl va osândi în ziua de apoi. Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl care M-a trimis, El Însuşi Mi-a poruncit ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc, şi ştiu că porunca Lui este viaţa veşnică. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun aşa cum Mi le-a spus Tatăl.“

Sunt şi astăzi oameni care cred, dar de frica altora nu-L mărturisesc pe Domnul. Dacă Domnul este cu tine, nu are de ce să-ţi fie frică. Încrede-te în El.

Cum Îl mărturiseşti tu pe Domnul? Prin vorba ta? Prin tăcerea ta? Prin răbdarea ta? Prin faptele tale bune?

Domnul este gata să ne elibereze din tot întunericul acestei lumi. Auzirea şi păzirea cuvintelor Lui ne mută din întuneric la lumină.

În ziua de apoi va fi o judecată a celor ce nesocotesc cuvintele Domnului. Ce crezi tu despre ziua judecăţii?

Credinţa în Domnul Isus ne dă victorie şi putere să-L mărturisim

Domnul să pună cuvintele Lui în gura ta ca să-L mărturiseşti fără frică!

Lumina

Ioan 12:34-41

„Norodul I-a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Cristosul rămâne în veac. Cum dar zici Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălţat? Cine este acest Fiu al omului?“ Isus le-a zis: „Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi ca unii care aveţi lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul. Cine umblă în întunneric nu ştie unde merge. Câtă vreme aveţi lumina printre voi, credeţi în lumină, ca să fiţi fii ai luminii.“ Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat şi S-a ascuns de ei. Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, ca să se împlinească vorba pe care o spusese proorocul Isaia: „Doamne cine a dat crezare propovăduirii noastre? Şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?“ De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: „Le-a orbit ochii şi le-a împietrit inima ca să nu vadă cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec.“ Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui şi a vorbit despre El.“

 

Domnul a ştiut că noi nu umblam în lumină, de aceea ne porunceşte: „Umblaţi ca unii care aveţi lumina!“ Umbli tu în lumina pe care o ai sau numai vorbeşti despre ea? Eşti tu o fiică a luminii?

Care sunt lucrurile din viaţa ta care nu au fost aduse la lumina lui Cristos?

Ce faci când te cuprinde întunericul?

De ce crezi că Domnul a plecat de la ei şi S-a ascuns de ei?

Cum ţi s-a descoperit braţul Domnului în săptămâna aceasta? Ce ai înţeles şi ce ai crezut din Cuvânt? Cum vei umbla în lumina nouă pe care o ai?

Cine are ochii deschişi, cine înţelege cu inima, se întoarce la Domnul şi este vindecat.

 

Domnul să te ajute să umbli în lumină!

 

Credinţa şi încrederea

Ioan 11:20-37

*

Ioan 11:26

„Şi oricine

trăieşte şi crede în Mine,

nu va muri niciodată.

Crezi lucrul acesta?“

*

Credinţa trece de la cunoştinţă la încredere în El. Unde este Domnul, este lumină.

Crizele în viaţă sunt oportunităţi care mută credinţa noastră de la teorie la practică.

 

Când eu sufăr şi Domnul suferă împreună cu mine.

Maria şi Marta plângeau după fratele lor, şi Domnul Isus plângea şi El.

 

Credinţa cere acţiune.

Când credinţa mea creşte, Domnul este glorificat.

 

Care este relaţia între credinţă şi gloria lui Dumnezeu?

Cum creşte credinţa ta?

Cum vezi crizele din viaţa ta?

Când Îi spui Domnului problema ta, o laşi la picioarele Lui? Îi spui tu ce să facă?

Ce este mort în viaţa ta şi trebuie adus la Domnul ca să primească viaţă?

Isus a zis: „Nu ţi-am spus că dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?“

Doamne, dă-mi o credinţă care Îţi aduce Ţie glorie!

 

Doamne, arată-mi astăzi gloria Ta!

 

 

Lazăr din Betania

Ioan 11:1-19

„Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav. Maria era aceeea care a uns pe Domnul cu mir şi I-a şters picioarele cu părul ei şi Lazăr cel bolnav era fratele ei. Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că acela pe care-l iubeşti, este bolnav.“ Dar Isus când a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.“ Şi Isus iubea pe Marta, şi pe sora ei, şi pe Lazăr. Deci, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era; şi în urmă le-a zis ucenicilor: „haideţi să ne întoarcem în Iudea.“ „Învăţătorule,“ I-au zis ucenicii, „acum de curând căutau Iudeii să te ucidă cu pietre şi te întorci în Iudea?“ Isus a răspuns: „Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua nu se poticneşte, pentru că vede lumina lumii acesteia, dar dacă umblă noaptea, se poticneşte, pentru că nu are lumina în el.“ După aceste vorbe, le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar mă duc să-l trezesc din somn.“ Ucenicii I-au zis: „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.“ Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn. Atunci Isus le-a spus pe faţă: „Lazăr a murit.“ „Şi mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum haideţi să mergem la el.“ Atunci Toma, zis Geamanul a zis celorlalţi ucenici: „Haideţi să mergem şi noi să murim cu El!“ Când  a venit Isus, a aflat că Lazăr era de patru zile în mormânt. Şi fiindcă Betania era aproape de Ierusalim cam la cincisprezece stadii, mulţi din Iudei veniseră la Marta şi Maria, ca să le mângăie pentru moartea fratelui lor.“

 

Este aşa de multă suferinţă şi boală în societatea noastră. Spitalele sunt pline de bolnavi. De multe ori nu ştim cum să ne raportăm la ei. Nu ştim ce să spunem. De multe ori suntem greşiţi în afirmaţiile noastre. Dacă ai ocazia să stai lângă un bolnav, cel mai bun lucru este să citeşti din Biblie sau să te rogi. Credinţa este esenţială. Crede până în ultima clipă că Domnul poate face o minune.

Este şi mai greu când cineva moare. Cuvintele noastre nu pot aduce mângâiere.

Roagă-te pentru cei bolnavi şi pentru cei ce au pierdut pe cineva drag.

Pregăteşte-te pentru vremuri grele. Boala şi moartea vin şi în viaţa ta. Este un lucru normal pe care Domnul l-a lăsat pe pământ.

Cum vei mângâia tu pe cei în suferinţă?

 

Fii o mângâiere pentru cei ce au pierdut pe cineva din familie.

 

Mărturia şi mărturisirea

Ioan 5:31-38

„Dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, mărturia Mea nu este adevărată. Este un Altul, care mărturiseşte despre Mine şi ştiu că mărturisirea pe care o face El despre Mine este adevărată. Voi aţi trimis la Ioan şi el a mărturisit pentru adevăr. Nu că mărturia pe care o primesc Eu vine de la un om, dar spun lucrurile acestea ca să fiţi mântuiţi. Ioan era lumina care este aprinsă şi luminează, şi voi aţi vrut să vă veseliţi câtăva vreme la lumina lui. Dar Eu am o mărturie mai mare decât a lui Ioan, căci lucrările pe care Mi le-a dat Tatăl să le săvârşesc, tocmai lucrările acestea pe care le fac Eu, mărturisesc despre mine că Tatăl M-a trimis. Şi Tatăl care M-a trimis, a mărturisit El Însuşi despre Mine. Voi nu I-aţi auzit niciodată glasul, nu I-aţi văzut deloc faţa. Şi Cuvântul Lui nu rămâne în voi, pentru că nu credeţi în Acela pe care L-a trimis El.“

Domnul Isus a vorbit despre autoritatea Lui să dea viaţă şi să judece. Oamenii nu au crezut în autoritatea Domnului pentru că au căutat slava lor mai mult decât slava lui Dumnezeu. Unii oameni refuză să vină la Domnul şi nu vor să aibă viaţă.

Moise a scris despre Domnul, dar oamenii nu au vrut să cerceteze Scripturile. Ioan Botezătorul a mărturisit despre Domnul Isus, dar oamenii nu au primit mărturia Lui.

Cercetezi tu Scripturile? Crezi tu ce citeşti? Eşti mulţumită să ştii adevărul sau vii la Domnul după ajutor ca să trăieşti ceea ce citeşti şi să trăieşti în dependenţă de El?

Doamne, vin la Tine, ca să Te caut. Îmi însetează sufletul după Tine. Vreau să-Ţi văd puterea şi slava. Vreau să Te binecuvântez toată viaţa mea şi în Numele Tău să îmi  ridic mâinile pentru că Tu eşti ajutorul meu. Eu sunt plină de veselie la umbra aripilor Tale. Vreau să vestesc bunătatea şi mântuirea Ta. Ajută-mă să trăiesc adevărul pe care îl citesc în Sfintele Scripturi.

Tu eşti nădejdea mea, în Tine mă încred.

 

Domnul să te ajute să depui mărturie pentru adevăr!

Lucrează după adevăr

Ioan 3:21

„Dar cine lucrează după adevăr,

vine la lumină,

ca să i se arate faptele,

fiindcă sunt făcute

în Dumnezeu.“

*

 

Care sunt faptele făcute în Dumnezeu?

Învaţă Psalmul 1, căci acest psalm ne prezintă câteva dintre faptele plăcute Domnului:

„Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori!

Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!

El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştezesc. Tot ce începe duce la bun sfârşit.

Nu tot aşa este cu cei răi, ci ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.

De aceea cei răi nu pot ţine capul sus în ziua judecăţii nici păcătoşii în adunarea celor neprihăniţi.

Căci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi dar calea păcătoşilor duce la pieire.“

Cine este fericit? Ce trebuie să faci ca să fii fericit?

Iubeşti tu Legea Domnului? Cât de mult cugeţi la adevărul Domnului?

Duci tu la bun sfârşit ce ai început?

Domnul să te ajute să duci la bun sfârşit lucrul bun pe care l-ai început!

 

Alege să trăieşti după adevăr!

 

Dătătorul vieţii

 1 Ioan 5:11

*

,,Dumnezeu

*

ne-a

*

dat

*

viaţă.“

*

Cuvântul lui Dumnezeu este un izvor de viaţă!

,,Doamne,

învăţăturile Tale din Cuvântul Tău, sunt minunate! De aceea le păzeşte sufletul meu, pentru că vreau să am viaţă.

Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.

Deschid gura şi oftez, căci sunt lacom după poruncile Tale.

Întoarce-Ţi faţa spre mine şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de cei ce iubesc Numele Tău.

Întăreşte-mi paşii în Cuvântul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpânească peste mine.

Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor ca să păzesc poruncile Tale.

Fă să strălucească faţa Ta peste mine şi învaţă-mă orânduirile Tale.

Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.

Temelia Cuvântului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sunt veşnice.

Să cânte limba mea Cuvântul Tău, şi să se bucure inima mea.

Mă bucur de Domnul!” (Versete din Psalmul 119)

 

Fie Cuvîntul Domnului dătăror de viaţă pentru tine!

 

Păcatul omoară sufletul omului

1 Ioan 2

*

1 Ioan 2:2a 

,,El este

jertfa de ispăşire

pentru

păcatele noastre.“

*

Păcatele mici sunt ca buruienile care cresc şi distrug orice plantă bună. Dacă ele nu sunt smulse cu toată rădăcina, dau lăstari iar şi cresc chiar mai puternice. Buruienile sunt foarte dăunătoare pentru că omoară planta bună.

Aşa este şi păcatul. Omoară sufletul omului.

Avem nevoie de rugăciune ca şi de aer. Viaţa spirituală nu este posibilă fără rugăciune, din cauza păcatului care omoară.

Doamne,

mulţumesc că mă sfătuieşti să nu păcătuiesc şi dacă am greşit, să vin la Tine pentru iertare. Mulţumesc pentru Domnul Isus Cristos care este jertfa de ispăşire pentru păcatele mele.

Vreau să păzesc Cuvântul Tău pentru ca dragostea Ta să rămână în mine şi să mă înveţe cum să trăiesc. Vreau să păzesc poruncile Tale şi adevărul Tău să fie în adâncul meu. Vreau să-i iubesc pe fraţii mei aşa cum ceri Tu ca să rămân în lumină şi să nu fiu o pricină de poticnire.

Ajută-mă să înving ura prin dragoste pentru că vreau să am lumină, să ştiu unde merg. Nu vreau să rătăcesc prin întuneric şi nici ochii mei să ajungă orbi, ci vreau să am lumina Ta.

Mulţumesc că mi-ai iertat păcatele în numele lui Cristos.

Mulţumesc că L-am cunoscut pe Cel ce este de la început. Mulţumesc că Tu mă ajuţi să biruiesc pe cel rău.

Mulţumesc că Tu mă întăreşti şi Cuvântul Tău rămâne în mine.

 

Domnul să te ajute să biruieşti răul prin bine!

 

 

Lumina sau întunericul?

1 Ioan 2:1-17

,,Copilaşilor vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva a păcătuit avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Cristos, cel neprihănit. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi. Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui. Cine zice: ,,Îl cunosc“, şi nu păzeşte poruncile Lui este un mincinos, şi adevărul nu este în el. Dar cine păzeşte Cuvântul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârşită. Prin aceasta ştim că suntem în El. Cine zice că rămâne în El, trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus. Preaiubiţilor, nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche pe care aţi avut-o de la început. Porunca aceasta veche este Cuvântul pe care l-aţi auzit. Totuşi vă scriu o poruncă nouă, lucru care este adevărat atât cu privire la El cât şi cu privire la voi; căci întunericul se împrăştie şi lumina adevărată şi răsare chiar. Cine zice că este în lumină şi urăşte pe fratele său, este încă în întuneric până acum. Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi în el nu este nici un prilej de poticnire. Dar cine urăşte pe fratele său este în întuneric, umblă în întuneric şi nu ştie încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii. Vă scriu copilaşilor, fiindcă păcatele vă sunt iertate pentru Numele lui. Vă scriu părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. Vă scriu tinerilor, fiindcă aţi biruit pe cel rău. V-am scris părinţilor fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris tinerilor, fiindcă sunteţi tari şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi şi aţi biruit pe cel rău.“

Este cu neputinţă să nu păcătuim. Cristos este singurul fără păcat.

Bucuria noastră este că avem un Mijlocitor la Tatăl, pe Isus Cristos, Cel neprihănit, care a murit pentru păcatele noastre. Odată cu creşterea noastră în cunoaşterea Lui, creşte înţelegerea noastră cu privire la poruncile Lui şi dorinţa de a le păzi. Umblarea noastră în adevărurile pe care le ştim este dovada că Îl iubim pe Domnul.

Cum mulţumeşti tu Domnului pentru iertarea zilnică pe care o primeşti?

Cum dovedeşti că îi iubeşti pe alţii? Asculţi porunca Lui?

Ce înseamnă să urăşti pe alţii? Cum biruieşti tu pe cel rău?

 

Domnul să te păzească de întuneric în relaţii

şi să te ajute să biruieşti pe cel rău!