Credinţa

Ioan 11

Ioan 11:27

*

„Da, Doamne,“

a zis Marta,

„cred că Tu eşti Cristosul,

Fiul lui Dumnezeu

care trebuia să vină în lume.“

*

Marta ne dă un bun exemplu. În loc să continue cu negativismul se mută pe tărâmul credinţei. Marta cum a auzit că a venit Domnul Isus S-a dus să-L întâlnească. Marta s-a ridicat deasupra durerii şi a fost gata să primească de la Domnul tot ce El îi dădea. În contrast cu ea, se pare că Maria, sora ei suferea prea tare, că a trebuit să fie chemată să-L întâlnească pe Domnul. Şi când a venit, nu a putut face nimic, ci s-a prăbuşit la picioarele Lui în plâns. În Luca 10:42 şi Ioan 12:3-8 Maria este exemplul pe care să-l urmăm. Aici Marta ne impresionează cu credinţa ei. De multe ori vedem şi în poporul Domnului oameni cu slăbiciuni, ceea ce ne dovedeşte că trebuie să ne închinăm numai Domnului care este perfect şi numai El este modelul perfect.

Cum vrei tu să trăieşti atunci când un dezastru loveşte casa ta? Ca Maria sau ca Marta?

Domnul l-a înviat pe Lazăr. Cred că el nu a mai crezut că viaţa este a lui, ci i-a fost dăruită. Şi trebuie trăită spre gloria lui Dumnezeu pe care a văzut-o pe faţa lui Cristos. Aşa este şi o experienţă spirituală când o persoană fiind „moartă în fărădelegi şi păcate“ aude şi ascultă vocea Domnului Isus Cristos şi experimentează puterea dătătoare de viaţă a Duhului Sfânt. La început este de ajuns să primească viaţa veşnică, dar curând descoperă obiceiurile vechi care-i încurcă umblarea cu Cristos. Aude din nou vocea Domnului care eliberează din lanţurile păcatului, şi pas cu pas renunţă la obiceiurile vechi, ca să trăiască o viaţă nouă cu Cristos. Viaţa trebuie trăită prin credinţă.

Fii pozitivă! Primeşte tot ce îţi dă Domnul!

Trăieşte prin credinţă!

Domnul să te binecuvânteze cu o credinţă mare!

Binecuvântare în încercare

Ioan 11

*

Ioan 11:40

„Isus a zis:

Nu ţi-am spus că

dacă

vei crede

vei vedea

slava lui Dumnezeu?“

*

Credinţa este descrisă adesea în Scripturi ca o viziune a caracterului lui Dumnezeu şi ca o încredere completă în dragostea Lui aşa încât în orice lucru, bun sau rău, se vede o oportunitate a binecuvântării Domnului. Această credinţă nu va fi dată de ruşine.

Dacă vedem o criză financiară, o boală, o moarte, o nenorocire etc., venind de la Domnul ca o binecuvântare, El o să lucreze. Fără încercări nu sunt binecuvântări. Când nu ne uităm după o binecuvântare în încercare, (mergem fără credinţă) suferinţa este în zadar, fără nici o roadă.

Domnul nu S-a grăbit să rezolve problema, ci a aşteptat „timpul Tatălui.“  Numai când suntem în voia Tatălui vine binecuvântarea. Este important, când ne grăbim, să nu ignorăm voia Tatălui şi să mergem înainte de timp, ca să arătăm latura noastră umană sau să cedăm la presiunea umană. Domnul Isus nu a cedat niciodată la presiunea celor din jur, nu S-a grăbit, nu S-a îngrijorat, ci în fiecare zi, în fiecare împrejurare a făcut lucrarea pe care I-a dat-o Tatăl.

Să ne rugăm şi noi ca Domnul să ne călăuzească paşii, la noi reacţii şi atitudini, să nu urmăm deciziile şi acţiunile noastre. Graba strică treaba!

Eşti câteodată prea grăbită şi vrei să rezolvi o situaţie (în natura umană căzută) fără rugăciune? Roagă-te chiar şi pentru o decizie minoră!

 

Uită-te după o binecuvântare în orice încercare!

 

Legat si dezlegat

Ioan 11:38-45

„Isus S-a înfiorat din nou în Sine şi S-a dus la mormânt. Mormântul era o peşteră la intrarea căreia era aşezată o piatră. „Daţi piatra la o parte,“ a zis Isus. Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.“ Isus i-a zis: „Nu ţi-am spus că dacă vei crede vei vedea slava lui Dumnezeu?“ Au luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Isus a ridicat ochii în sus şi a zis: „Tată Îţi  mulţumesc că M-ai ascultat. Ştiam că totdeauna Mă asculţi, dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.“ După ce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: „Lazăre, vino afară!“ Şi mortul a ieşit cu mâinile şi picioarele legate cu fâşii de pânză şi cu faţa înfăşurată cu un ştergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă.“ Mulţi din Iudeii care veniseră la Maria, când au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.“

Moartea este un lucru care te înfioară. Chiar şi Domnul Isus S-a înfiorat. Nu este uşor să stai lângă un mort. Roagă-te pentru cei care au un mort în familie.

Domnul Isus S-a rugat ca oamenii să creadă.

Când tu faci o lucrare, te rogi pentru ca oamenii să creadă şi să crească în credinţă?

Lucrarea Domnului este să dezlege legăturile celui rău.

Ce legături trebuie să dezlege Domnul în viaţa ta? Dacă eşti legat nu poţi umbla.

Prin lucrarea pe care o facem noi trebuie să ajutăm oamenii să fie liberi de legăturile celui rău.

Cum vei ajuta pe cineva să fie dezlegat din legăturile celui rău?

1. Du-te la mormânt. Recunoaşte problema.

2. Dă piatra la o parte. Mărturiseşte-ţi păcatul.

3. Miroase greu. Păcatul este murdar.

4. Isus a ridicat ochii în sus. Roagă-te.

5. A zis cu glas tare. Proclamă puterea lui Isus şi eliberarea Lui.

6. Dezleagă şi umblă. Umblă prin credinţă.

Domnul să te dezlege de toate legăturile celui rău!

Iată cât de mult…

Iată cât îl iubea de mult!

Ioan 11:20-37

„Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieşit înainte; iar Maria şedea în casă. Marta I-a zis lui Isus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu! Dar şi acum ştiu că orice vei cere de la Dumnezeu îţi va da.“ Isus i-a zis: „Fratele tău va învia.“ „Ştiu,“ I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.“ Isus i-a zis: „Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?“ „Da Doamne,“ I-a zis ea, „cred că Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.“ După ce a spus aceste vorbe, s-a dus şi a chemat în taină pe soră-sa Maria şi i-a zis: „A venit Învăţătorul şi te cheamă.“ Maria cum a auzit s-a sculat iute şi s-a dus la El. Căci Isus nu intrase încă în sat ci era tot în locul unde Îl întâmpinase Marta. Iudeii care erau cu Maria în casă şi o mângâiau, când au văzut-o sculându-se iute şi ieşind afară, au mers după ea, căci ziceau: „Se duce la mormânt ca să plângă acolo.“ Maria când a ajuns unde era Isus şi L-a văzut, s-a aruncat la picioarele Lui şi I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu.“ Isus când a văzut-o plângând, pe ea şi pe Iudeii care veniseră cu ea, S-a înfiorat în duhul Lui şi S-a tulburat. Şi a zis: „Unde l-aţi pus?“ „Doamne“ I-au răspuns ei, „vino şi vezi.“ „ Isus plângea. Atunci Iudeii au zis: „Iată cât îl iubea de mult!“ Şi unii din ei au zis: „El, care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?“

 

Ai spus vreodată „dacă…?“  Dacă ar fi fost altfel, dacă aş fi făcut altfel, dacă aş fi zis altfel etc.

Acest mod de-a gândi nu ne ajută să rezolvăm problema. Avem o lucrare de făcut: „să credem”. Dacă nu credem, pierim; dar noi credem, aşa că avem viaţa.

Cine crede iubeşte pe Domnul şi este iubit de Domnul.

Crezi tu că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu care trebuia să vină în lume?

Cum vei trăi prin credinţă săptămâna aceasta?

Ştii tu cât de mult te iubeşte Domnul?

 

Iată, cât de mult te iubeşte Domnul!

 

Lazăr din Betania

Ioan 11:1-19

„Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav. Maria era aceeea care a uns pe Domnul cu mir şi I-a şters picioarele cu părul ei şi Lazăr cel bolnav era fratele ei. Surorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că acela pe care-l iubeşti, este bolnav.“ Dar Isus când a auzit vestea aceasta, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.“ Şi Isus iubea pe Marta, şi pe sora ei, şi pe Lazăr. Deci, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai zăbovit două zile în locul în care era; şi în urmă le-a zis ucenicilor: „haideţi să ne întoarcem în Iudea.“ „Învăţătorule,“ I-au zis ucenicii, „acum de curând căutau Iudeii să te ucidă cu pietre şi te întorci în Iudea?“ Isus a răspuns: „Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua nu se poticneşte, pentru că vede lumina lumii acesteia, dar dacă umblă noaptea, se poticneşte, pentru că nu are lumina în el.“ După aceste vorbe, le-a zis: „Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar mă duc să-l trezesc din somn.“ Ucenicii I-au zis: „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.“ Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn. Atunci Isus le-a spus pe faţă: „Lazăr a murit.“ „Şi mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum haideţi să mergem la el.“ Atunci Toma, zis Geamanul a zis celorlalţi ucenici: „Haideţi să mergem şi noi să murim cu El!“ Când  a venit Isus, a aflat că Lazăr era de patru zile în mormânt. Şi fiindcă Betania era aproape de Ierusalim cam la cincisprezece stadii, mulţi din Iudei veniseră la Marta şi Maria, ca să le mângăie pentru moartea fratelui lor.“

 

Este aşa de multă suferinţă şi boală în societatea noastră. Spitalele sunt pline de bolnavi. De multe ori nu ştim cum să ne raportăm la ei. Nu ştim ce să spunem. De multe ori suntem greşiţi în afirmaţiile noastre. Dacă ai ocazia să stai lângă un bolnav, cel mai bun lucru este să citeşti din Biblie sau să te rogi. Credinţa este esenţială. Crede până în ultima clipă că Domnul poate face o minune.

Este şi mai greu când cineva moare. Cuvintele noastre nu pot aduce mângâiere.

Roagă-te pentru cei bolnavi şi pentru cei ce au pierdut pe cineva drag.

Pregăteşte-te pentru vremuri grele. Boala şi moartea vin şi în viaţa ta. Este un lucru normal pe care Domnul l-a lăsat pe pământ.

Cum vei mângâia tu pe cei în suferinţă?

 

Fii o mângâiere pentru cei ce au pierdut pe cineva din familie.

 

Aruncăm cu pietre?

Ioan 10:32-42

,,Isus le-a zis: ,,V-am arătat multe lucrări bune, care vin de la Tatăl Meu, pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?“  Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă şi pentru că Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu.“  Isus le-a răspuns: „Nu este scris în legea voastră: „Eu am zis sunteţi dumnezei?“  Dacă legea a numit dumnezei pe aceia cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu, — şi Scriptura nu poate fi desfiinţată,­­– cum ziceţi voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M-a sfinţit şi M-a trimis în lume? Şi aceasta, pentru că am zis: ,,Sunt Fiul lui Dumnezeu! Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi. Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine şi Eu sunt în Tatăl. “ La auzul acestor vorbe, căutau iarăşi să-L prindă;  dar El a scăpat din mâinile lor. Isus S-a dus iarăşi dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început. Şi a rămas acolo. Mulţi veneau la El şi ziceau: „Ioan nu a făcut nici un semn, dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta era adevărat. Şi mulţi au crezut în El în locul acela.“

 

Aruncă cineva în tine cu pietre (vorbe grele) pentru că faci o lucrare?

Arunci tu cu pietre în alţii care fac o lucrare?

Cine hotărăşte dacă lucrarea e bună sau nu?

Lucrarea bună aduce credinţa în inima celor care Îl caută pe Domnul.

Cine crede, ajunge să cunoască că Tatăl este în Fiul şi Fiul este în Tatăl. Cei doi sunt una. Când noi lucrăm cu Tatăl şi cu Fiul, cei ce cred, ajung să cunoască adevărul.

Nu te teme de cei ce vor să te prindă sau să-ţi întindă curse. Domnul te va scăpa din mâinile lor. Mulţi vor vedea şi vor crede.

 

Alege credinţa în Dumnezeu în orice vreme!

 

Credincioasă Adevărului

Ioan 6:60-71

„Mulţi din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot, cine poate să o sufere?“ Isus, care ştia în Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis: „Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire? Dar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte? Duhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus Eu, sunt duh şi viaţă. Dar sunt unii din voi care nu cred.“ Căci Isus ştia de la început cine erau cei ce nu cred şi cine era cel ce avea să-L vândă. Şi a adăugat: „Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.“ Din clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s-au întors înapoi şi nu mai umblau cu El. Atunci Isus a zis celor doisprezece: „Voi nu vreţi să vă duceţi?“ „Doamne“ I-a răspuns Simon Petru „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice. Şi noi am crezut şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Cristosul, Sfântul lui Dumnezeu.“ Isus le-a răspuns: „Nu v-am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuşi unul din voi este un drac“, vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, căci el avea să-L vândă, el, unul din cei doisprezece.“

 

Ai fost vreodată dezamăgit de învăţătura Domnului? Ai spus vreodată „vorbirea aceasta este prea de tot”? Te-ai poticnit vreodată?

Noi suntem foarte slabi şi uneori nu înţelegem, ba chiar cădem. Să ne amintim că toate cuvintele lui Dumnezeu sunt duh şi viaţă. Cuvântul lui Dumnezeu are putere să ne ridice şi să ne restaureze. Trebuie să credem. Cine nu alege credinţa, alege trădarea. Unde să mergem dacă nu la Domnul? El are cuvintele vieţii veşnice!

Ai ajuns tu la cunoştinţa că Domnul Isus este Cristosul, Sfântul lui Dumnezeu?

Cât de credincioasă eşti Adevărului?

Domnul să te ajute să fii statornică pe cale

 şi credincioasă adevărului!

Frumuseţe

Ioan 6:22-40

*

Ioan 6:24b

*

„S-au dus

să-L caute pe

Isus.“

*

Cine este Dumnezeu pentru tine? De ce Îl cauţi? Pentru lucruri materiale?

Unde cauţi satisfacţie şi securitate? Care sunt ambiţiile tale?

Unde îţi cheltuieşti energiile, banii, timpul?

Domnul Isus, Pâinea Vieţii, este sursa vieţii veşnice.

Care este hrana ta de bază?

Ce anume te hrăneşte? Ce te satură?

Te satură pe tine prezenţa Domnului, Pâinea Vieţii?

După cine sau după ce însetezi tu?

Curg din tine izvoare de apă vie?

Minunile lui Dumnezeu arată spre Fiul Lui.

Lucrarea lui Dumnezeu este credinţa în Fiul.

Credinţa în Fiul dă satisfacţie şi siguranţă în viaţă.

Numai Cuvântul Domnului care este împlinit în viaţă, va dăinui veşnic.

Adevărata satisfacţie şi siguranţă vin din relaţia omului cu Dumnezeu.

Lucrurile materiale aduc o satisfacţie de scurtă durată.

Cunoşti pe cineva care este mulţumit, fară să fie în voia Domnului?

Care crezi că este astăzi voia Domnului pentru tine?

Voia Domnului este ca să mă hrănesc cu Pâinea Vieţii în fiecare zi.

Isus a zis: „Eu sunt Pâinea Vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată“. Fie acest lucru adevărat în viaţa ta în fiecare zi!

Cine se hrăneşte zilnic cu Pâinea Vieţii dezvoltă o frumuseţe interioară care se vede şi în exterior.

Podoaba ta să fie o inimă curată!

Lucrarea pe care o cere Dumnezeu

Ioan 6:28-40

„Ei I-au zis: „Ce să facem ca să săvârşim lucrările lui Dumnezeu?“ Isus le-a răspuns: „Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela pe care L-a trimis El.“„Ce semn faci Tu, deci, I-au zis ei, „ca să-l vedem şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu? Părinţii noştri au mâncat mană în pustie, după cum este scris: „Le-a dat să mănânce pâine din cer.“ Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Moise nu v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer. Căci Pâinea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer şi dă lumii viaţă.“ „Doamne“, I-au zis ei, „dă-ne totdeauna această pâine.“ Isus le-a zis: „Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine, nu va flamânzi niciodată şi cine crede în Mine, nu va înseta niciodată. Dar v-am spus că M-aţi şi văzut şi tot nu credeţi. Tot ce-mi dă Tatăl, va ajunge la Mine şi pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară, căci M-am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis. Şi voia Celui ce M-a trimis, este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l înviez în ziua de apoi. Voia Tatălui Meu este ca oricine vede pe Fiul şi crede în El, să aibă viaţa veşnică şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.“

 

Care crezi că este lucrarea pe care o aşteaptă Domnul de la tine? Cunoşti voia Domnului?

Voia Domnului este ca să cunosc lucrarea Lui, să cred şi să nu pierd nimic din ce mi-a dat El.

De la cine aştepţi tu hrană spirituală? Foamea şi setea după Domnul, după neprihănire, nu pot fi împlinite de nici o persoană de pe pământ. Unde alergi tu să umpli golul din inima ta?

Domnul nu izgoneşte pe nimeni ci primeşte pe toţi cei ce vin la El. Nicăieri pe paginile Scripturii nu găsim un om care a venit la Domnul şi nu a fost primit. Domnul nu are favoriţi! El iubeşte pe toată lumea, a murit pentru toţi. Problema nu este la El, ci la mine, dacă eu cred sau nu. Cine crede are viaţă veşnică. Crezi tu?

Domnul să te ajute să nu pierzi nimic din ce ţi-a dat El!

Slava este a lui Dumnezeu

Ioan 5

Ioan 5:41

„Eu nu umblu după

slava

care vine de la oameni.“

*

Doamne Isuse,

Tu eşti Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. Deşi eşti Dumnezeu, ai arătat spre Tatăl nu spre Tine. Nu ai mărturisit despre Tine Însuţi, ci a mărturisit Tatăl şi Scripturile, şi au mărturisit faptele Tale şi alţi oameni. Tu nu ai căutat slava Ta, ci slava Tatălui care Te-a trimis. Ai lucrat în dependenţă totală de Tatăl.

Fă-mă ca Tine. Ajută-mă să Te pun pe Tine pe primul loc în viaţa mea, Cuvântul Tău, lucrarea Ta. Vreau să Te onorez cu credinţa mea şi să mă străduiesc, cu tot ce pot, să fii slăvit Tu prin viaţa mea.

Vin la Tine ca să primesc viaţă. Cercetez Scriptura ca să Te găsesc.

Nu contează ce spun eu despre mine, contează numai ceea ce spui Tu despre mine, contează ce mărturisesc alţii despre mine şi lucrările mele.

Schimbă-mi punctul de vedere, schimbă-mi interesele, schimbă-mi perspectiva.

Ajută-mă să mă opresc din păcătuire. Vindecă-mă, Doamne, pentru că nu am pe nimeni care să mă ajute! Toată speranţa mea este în Tine.

Domnul să te ajute prin tot ceea ce faci,

să arăţi înspre Tatăl şi Fiul, nu spre tine!