by

Oportunitate

Ioan 12 

Ioan 12:8

„Pe

săraci

îi aveţi

totdeauna

cu voi.“

*

Ce este oportunitatea?

Cel mai valoros lucru pe care Domnul îl trimite în viaţa ta este „oportunitatea.“ Dacă ai o vedere clară şi o minte liniştită, o apuci cu amandouă mâinile şi picioarele îţi aleargă până nu se sfârşeşte ziua, ca să nu pierzi ocazia pe care poate mâine nu o mai ai.

„Maria din Betania a făcut un lucru frumos pentru Mine“ spune Domnul. Toţi avem ocazia să facem lucruri frumoase pentru Domnul şi pentru alţii.

Noi toţi suntem săraci spiritual. Avem mare nevoie unii de alţii. Nu putem trăi izolaţi. Pe cine vrei să binecuvântezi astăzi? Pentru cine vrei să faci un lucru frumos astăzi? Bucuria ta se va dubla şi povara celui binecuvântat de tine se va înjumătăţi.

Cum ai grijă de săracii Domnului?

Câte oportunităţi trec pe lângă tine zilnic?

Te rogi tu ca să vezi cum poţi să faci un lucru frumos pentru Domnul sau pentru alţii?

Când ai o problemă, poti să vezi în ea o oportunitate de a schimba ceva în bine, de a ajuta pe cineva, de a gândi mai profund, de a acţiona altfel?

Care este diferenţa între problemă şi oportunitate?

Doamne, aş vrea să fac astăzi un lucru frumos pentru tine! Mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-o vei da. Mă bucur la gândul că voi experimenta astăzi călăuzirea Ta în binele pe care Tu l-ai pregătit pentru mine. Vreau să văd săracii pe care Tu îi pui în jurul meu. Luminează-mă să ştiu cum să-i ajut.

Astăzi am oportunitatea să te binecuvântez pe tine cu o rugăciune:

 „Domnul să facă să lumineze Faţa Lui peste tine

şi să-ţi dea pacea Lui!“

by

Dacă ne-adunăm în Domnul

Dacã ne-adunãm în Domnul, dacã-avem al Lui Duh sfânt,
Dacã inimile noastre una-n pãrtãsie sunt,
Dacã-avem a Lui iubire, dacã-avem al Lui sfânt tel,
Orisicând în adunare, e prezent cu noi si El.

*
Astfel, Tatãl ne ascultã dorul nostru ne-mplinit,
Astfel, Fiul ne vorbeste prin Cuvântul Lui sfintit,
Astfel, Duhul ne îndrumã în tot lucrul Sãu deplin,
Si-ntre noi se vede rodul mult, si dulce, si divin.

*
Dar când fãrã unitate si iubire ne-adunãm,
Când nici dor, nici pãrtãsie nu avem si nu cãutãm,
Când trãim pãcate-ascunse, când ni-e gândul mânios,
În zadar atunci ne strângem: ne-adunãm fãrã Hristos.

*
Dumnezeule, ai milã, nu lãsa-ntre noi nicicând
Lipsa Ta si nelucrarea Duhului ceresc si sfânt,
Nu lãsa-ntâlnirea noastrã fãrã dragoste si har,
Ca sã nu ne fie lupta si-alergarea în zadar!

Nicolae Moldoveanu

by

Cât de măreţ e Dumnezeu

Cât de măret e Dumnezeu!
*
Cât de măreţ e Dumnezeu!
Văd marea cu talazuri grele,
mă-nalţ pe munţii de bazalt
şi-mi zboară gândul printre stele,
tot mai înalt.
*
Ce împărat îşi duce-oştirea
spre un gigantic apogeu?
Acel ce-a pus în goluri firea,
Acel ce-a scris oricui menirea
mai mult decât nemărginirea
e Tatăl meu!
*
Cât de temut e Dumnezeu!
Vuiau de pe Sinai ecouri
când glasul Domnului vorbea.
Iar Moise-nainta prin nouri
şi tremura…
*
La Tronul Alb se strâng sfielnic
voievozi de foc din Empireu.
Şi heruvimii vin cucernic,
slăvind Eternul Vistiernic.
Şi-acest Stăpân Atotputernic
e Tatăl meu!
*
Şi cât de bun e Dumnezeu!
Chiar dacă stelele bătrâne
tot au o vreme când se-aştern,
dar cine în Isus rămâne
e-un fiu etern!
*
Şi-n faţa slavei sclipitoare,
în ceasul lumii cel mai greu,
când cei ce-au dat pe sfinţi la fiare
vedea-vor Forţa Creatoare
eu voi şopti cu adorare:
E Tatăl meu…
by

Aşa ai vrut Tu

Dacă-ntr-o tainică vreme
din lut Cineva mă făcu,
şi dacă sunt om, şi nu vierme,
o, Doamne, aşa ai vrut Tu…Dacă am grai şi nu muget
să spun ce iubesc şi ce nu,
dacă am harul să cuget,
o, Doamne, aşa ai vrut Tu.

Dacă întâia zidire
deplin în păcat se pierdu,
când totuşi mi-ai dat izbăvire,
o, Doamne, aşa ai vrut Tu.

Dacă m-ai scos din neghină,
nu viaţa-mi urâtă-Ţi plăcu.
Nu eu am vrut iarăşi lumină,
o, Doamne, ci Tu, numai Tu.

Iar dacă voi merge odată
la Cel ce din Duh mă născu,
voi spune de-a pururea: Tată
Te laud c-aşa ai vrut Tu!

Costache Ioanid
by

Crucea

Ioan 12

*

Ioan 12:33

*

„Vorbind astfel

arăta

cu ce moarte

avea să moară.“

*

Domnul Isus a murit pe cruce.

Pentru necredincioşi crucea este un simbol al umilinţei, degradării, căderii.

Pentru Dumnezeu şi pentru creştini, crucea este „lucrul făcut până la capăt de Domnul Isus“. Nimic nu atrage aşa de mulţi oameni la Cristos ca şi crucea, unde mulţi scapă de povara păcatelor. (Mulţi oameni nu recunosc vinovăţia lor, deşi în conştiinţa lor ştiu că sunt vinovaţi — de aceea sunt atâtea boli pshihice). Pavel spune: ,,Nu vreau să ştiu nimic altceva între voi decât pe Cristos, şi pe El răstignit”, sau, ,,Noi predicăm pe Cristos cel răstignit… pentru că El este puterea lui Dumnezeu”.

Când Domnul Isus le-a vorbit despre „înălţare“, oamenii au fost într-o mare confuzie. Ce au auzit nu se potrivea cu cunoştinta şi credinţa lor despre Mesia.

Cum Îl cunoşti tu pe Mesia, şi ce crezi despre El? Se potriveşte ceea ce auzi de la alţii cu ceea ce scrie în Scripturi?

Doamne, vreau să cred în Tine, să cred tot ce scrie în Scripturi, să nu-mi fie frică de nimeni, de nici o autoritate sau conducere omenească care este împotriva Ta, şi să iubesc mai mult slava Ta decât slava oamenilor. Mulţumesc că ai venit ca o lumină, ca să mă scoţi din întuneric şi să mă ajuţi să văd unde merg. Vreau să păzesc cuvintele Tale ca să nu cad sub judecată.

Tată, Te rog ajută-mă să am ochii deschişi şi inima curată. Păzeşte-mă de necredinţă, căci Tu eşti Sprijinitorul vieţii mele.

Domnul este Sprijinitorul tău!

Să nu te temi de nimic!

 

Tu poartă Crucea cu demnitate!!!

by

Fără frică

Ioan 12:42-50

„Totuşi chiar dintre fruntaşi, mulţi au crezut în El, dar, de frica Fariseilor, nu-L mărturiseau pe faţă, ca să nu fie daţi afară din sinagogă. Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu. Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. Şi cine mă vede pe Mine Îl vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Eu am venit ca să fiu o lumină în lume pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. Dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec, căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cine Mă nesocoteşte şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine-l osândi: „Cuvântul“  pe care l-am vestit Eu.  Acela îl va osândi în ziua de apoi. Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl care M-a trimis, El Însuşi Mi-a poruncit ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc, şi ştiu că porunca Lui este viaţa veşnică. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun aşa cum Mi le-a spus Tatăl.“

Sunt şi astăzi oameni care cred, dar de frica altora nu-L mărturisesc pe Domnul. Dacă Domnul este cu tine, nu are de ce să-ţi fie frică. Încrede-te în El.

Cum Îl mărturiseşti tu pe Domnul? Prin vorba ta? Prin tăcerea ta? Prin răbdarea ta? Prin faptele tale bune?

Domnul este gata să ne elibereze din tot întunericul acestei lumi. Auzirea şi păzirea cuvintelor Lui ne mută din întuneric la lumină.

În ziua de apoi va fi o judecată a celor ce nesocotesc cuvintele Domnului. Ce crezi tu despre ziua judecăţii?

Credinţa în Domnul Isus ne dă victorie şi putere să-L mărturisim

Domnul să pună cuvintele Lui în gura ta ca să-L mărturiseşti fără frică!

by

Credinţa dă victorie

Ioan 12

*

Ioan 12:37 

*

„Măcar că făcuse

atătea semne

înaintea lor,

tot nu credeau în El.“

*

Natura umană căzută nu s-a schimbat. Chiar şi astăzi bărbaţi şi femei spun: noi nu vrem ca acest om (Cristos) să stăpânească peste noi. Şi astăzi sunt oamenii care Îl batjocoresc şi Îl persecută pe Domnul şi pe aleşii Lui. Necredincioşii fiecărei generaţii cad sub judecata Domnului.

Crucea reprezintă eliberarea de sub vinovăţia păcatului. Păcatele credincioşilor nu mai apasă pe umărul lor.

Când Domnul Isus a murit pe cruce, păcatele lumii au fost aruncate asupra Lui.

Tot acolo la cruce s-a mai întâmplat ceva: „stăpânitorul lumii acesteia“ a fost aruncat afară, adică a pierdut puterea asupra celor ce cred în lucrarea lui Isus la cruce. De la Adam şi Eva încoace, cel rău a avut putere asupra omenirii căzute. Chiar şi Pavel spune: „Vreau să fac binele şi nu pot.“  Cum să scap de această putere a răului? Satan este numit „stăpânitorul lumii acesteia“ pentru că lumea preferă să trăiască după dorinţele ei şi-L ignoră pe Dumnezeu ca Stăpânitor. Sistemul lumii este împotriva principiilor lui Dumnezeu.

Când Domnul a înviat, a frânt puterea celui rău. Credincioşii sunt chemaţi nu numai la cruce, pentru iertarea păcatelor, ci şi la înviere pentru eliberarea de sub puterea celui rău pe care o are prin păcat, frică… Credinţa în moartea şi învierea Domnului Isus aduce eliberare şi dă victorie asupra celui rău.

Crezi tu că toate păcatele tale au fost iertate? Crezi tu că învierea lui Isus înseamnă eliberarea ta de sub puterea păcatului?

Fii victorioasă prin credinţa în Domnul!

by

Lumina

Ioan 12:34-41

„Norodul I-a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Cristosul rămâne în veac. Cum dar zici Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălţat? Cine este acest Fiu al omului?“ Isus le-a zis: „Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi ca unii care aveţi lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul. Cine umblă în întunneric nu ştie unde merge. Câtă vreme aveţi lumina printre voi, credeţi în lumină, ca să fiţi fii ai luminii.“ Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat şi S-a ascuns de ei. Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, ca să se împlinească vorba pe care o spusese proorocul Isaia: „Doamne cine a dat crezare propovăduirii noastre? Şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?“ De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: „Le-a orbit ochii şi le-a împietrit inima ca să nu vadă cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec.“ Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui şi a vorbit despre El.“

 

Domnul a ştiut că noi nu umblam în lumină, de aceea ne porunceşte: „Umblaţi ca unii care aveţi lumina!“ Umbli tu în lumina pe care o ai sau numai vorbeşti despre ea? Eşti tu o fiică a luminii?

Care sunt lucrurile din viaţa ta care nu au fost aduse la lumina lui Cristos?

Ce faci când te cuprinde întunericul?

De ce crezi că Domnul a plecat de la ei şi S-a ascuns de ei?

Cum ţi s-a descoperit braţul Domnului în săptămâna aceasta? Ce ai înţeles şi ce ai crezut din Cuvânt? Cum vei umbla în lumina nouă pe care o ai?

Cine are ochii deschişi, cine înţelege cu inima, se întoarce la Domnul şi este vindecat.

 

Domnul să te ajute să umbli în lumină!

 

by

Lepădare de sine

Ioan 12:12-33

*

Ioan 12:24b

*

„Dar

dacă

moare

aduce

multă

roadă.“

*

Ce este lepădarea de sine?

Lepădarea de sine este cheia trăirii unei vieţi pline de putere şi roadă.

Devotamentul costisitor este preţios înaintea Domnului. La care valori materiale ai putea renunţa, dându-le lui Isus? Cât sunt de scumpe?

A trăi pentru Cristos este mult mai mult decât un angajament emoţional.

A urî viaţa înseamnă a renunţa la voia mea şi a accepta voia Lui. Renunţarea se petrece în cel mai ascuns loc unde nimeni nu are acces. Domnul face o schimbare acolo în ascuns, dă naştere la „o persoană nouă în Cristos.“

Ca să-L înţelegi pe Dumnezeu, trebuie să mori şi să înviezi. Cum mori tu? Accepţi circumstanţele pe care Domnul le trimite în viaţa ta? Te supui voinţei Lui?

Prin cine sau prin ce lucrează Domnul cel mai mult în viaţa ta? Soţ, copii, şef, boală, lipsuri materiale etc?

Ce anume în viaţa ta trebuie omorât? Negativismul, egoismul, teama, minciuna, mândria, vorbirea de rău, amărăciunea, îngrijorarea, depresia, supărarea etc.?

Cum vei arăta astăzi celor de lângă tine că-L iubeşti pe Domnul? La ce vei renunţa?

Domnul Isus a murit pe cruce de bunăvoie. Vei muri tu de bunăvoie?

Hotărârea de a nu crede întăreşte necredinţa. Alegi tu să crezi că moartea faţă de sine aduce viaţă?

Isus a zis: Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă. Ioan 8:24

Poţi tu spune „vreau să aduc roadă, cu orice preţ?“

Domnul să-ţi dea putere să aduci roadă!

Tu renunţă la voia ta şi acceptă voia Lui!!!

by

A sosit ceasul

Ioan 12:20-33

„Nişte Greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.“  Filip s-a dus şi a spus lui Andrei, apoi Andrei şi Filip I-au spus lui Isus. Drept răspuns Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului. Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă. Cine îşi iubeşte viaţa, o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa veşnică. Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti. Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice?… Tată izbăveşte-Mă din ceasul acesta?… Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta. Tată proslăveşte Numele Tău!” Şi din cer s-a auzit un glas care zicea: „L-am proslăvit şi-L voi mai proslăvi!“  Norodul care stătea acolo şi care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alţii ziceau: „Un înger a vorbit cu El.“ Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi. Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Şi după ce voi fi înălţat de pe pământ voi atrage la Mine pe toţi oamenii.“ Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară.“

 

Sunt şi astăzi oameni care Îl caută pe Isus. Lor le spune Domnul că trebuie să moară faţă de firea pământească şi să învieze pentru viaţa cu Dumnezeu. Moartea faţă de sine este grea, dar moartea este necesară ca să răsară viaţa.

Ca să aduci roadă, trebuie să îngropi firea pământească. Adevărata slujire nu se face în firea pământească. Renunţarea de sine este o suferinţă. Înţelepciunea se câştigă în şcoala suferinţei. Acceptă suferinţa.

Cine slujeşte Domnului va fi cinstit de Tatăl.

A sosit ceasul să aducem roadă!!!

Domnul să te binecuvânteze ca să aduci multă roadă!