Doamne, ai milă de noi!

mercyIsaia 33

Isaia 33:2a

„Doamne,

ai

milă

de

noi!”

*

 

Vai de vrăjmaşii lui Dumnezeu. Vai de cei ce jefuiesc. Vai de cei ce pustiesc.

Dumnezeu, Judecătorul, îi va pedepsi, iar pe cei credincioşi îi va apăra.

Întotdeauna când ne întoarcem la Dumnezeu, El are har pentru noi şi ne iartă (căci ştie din ce suntem făcuţi). Trebuie să ne temem de El cu o teamă sfântă. Cu reverenţă să-I dăm locul cel mai bun (inima) în fiecare zi. El poate păzi inima noastră. El niciodată nu ne părăseşte, nu ne uită şi nu ne lasă singuri. Orice am greşit, El nu ne părăseşte, ci aşteaptă să ne întoarcem la El cu pocăinţă. Te-ai depărtat de Domnul? Dumnezeu nu se schimbă. Eu şi tu, da, ne schimbăm.

El ne aşteaptă, ne iubeşte şi vrea restaurarea noastră.

Cine sunt vrăjmaşii tăi? Te temi de ei? Biruinţa noastră este câştigată atunci când Domnul e de partea noastră. Sau mai bine zis când noi suntem de partea Lui. Suntem noi de partea Lui? În care domeniu din viaţa ta te cercetează Domnul şi-ţi spune să te întorci la El? Strigi către Domnul după ajutor? Cum descrii strigarea ta?

Iată strigarea mea când sunt înconjurată de duşman:

Doamne, Tu eşti înălţat şi locuieşti în înălţime. Tu eşti drept şi nepărtinitor. Tu dai înţelepciune şi Tu dai pricepere. Tu eşti statornic. Tu eşti izvorul mântuirii. Ai milă de mine, căci nădăjduiesc în Tine. Fii ajutorul meu în fiecare dimineaţă. Fii izbăvirea mea la vreme de nevoie (v.5,6,2). Nu mă lăsa să mă plâng şi să umblu pe drumuri străine (v.8). Nu mă lăsa să tremur, să jelesc, să tânjesc, să fiu întristată, nici să fiu dată de ruşine, nici să cad ca o frunză (v.9), ci să mă tem de Tine, căci Tu eşti comoara, înţelepciunea, priceperea şi mântuirea mea (v.6). Ajută-mă să umblu în neprihănire, să vorbesc fără vicleşug, să nesocotesc un câştig scos prin stoarcere, să-mi trag mâinile înapoi ca să nu primesc mită, să-mi astup urechile ca să nu audă cuvinte setoase de sânge, să-mi leg ochii să nu vadă răul (v.15) pentru că vreau să locuiesc în locuri înalte, unde este siguranţă; în prezenţa Ta, căci Tu eşti o stâncă tare pentru mine. Tu eşti locul meu de scăpare. Tu ai grijă de nevoile mele (pâine şi apă) (v.16). Tu eşti Împăratul meu, şi ochii mei vor vedea strălucirea Ta (v.17). Ochii mei vor vedea judecata Ta asupra vrăjmaşilor (v.19). Ochii mei vor vedea Ierusalimul, cetatea sărbătorilor, ca o locuinţă liniştită şi în siguranţă (v.20).

Doamne, Tu eşti minunat, Tu eşti Judecătorul, Tu eşti Legiutorul, Tu eşti Împăratul, Tu eşti Mântuitorul (v.21-22)! Tu mă vindeci şi Tu mă ierţi (v.24).

 

Doamne, inima mea strigă către Tine,

mereu,

după ajutor!

 

Mă încred în Tine, Doamne!!!

23 maiIsaia 31

Isaia 31:6

„Întoarceţi-vă

la

Acela

de la care

v-aţi abătut mult,

copii

ai lui Israel.”

 

Vai de cei ce se încred în alţii şi nu în Dumnezeu.

Vai de cei ce se duc după ajutor la alţii în loc să ceară ajutor de sus. Vai de cei ce se bizuiesc pe puterea militară şi nu se bizuiesc pe puterea Domnului.

Pe cine te bazezi tu? La cine alergi prima dată după ajutor? De ce să alergăm prima dată la oameni dacă Îl avem pe Dumnezeu? Când ne bazăm pe oameni ne îndreptăm spre dezastru.

Când ne bazăm pe Dumnezeu suntem binecuvântaţi.

Crezi că încrederea în oameni este rebeliune cu Dumnezeu?

Pentru care lucruri te bazezi pe Dumnezeu şi pentru care lucruri te bazezi pe oameni? Crezi că trebuie să selectezi, să separi şi să organizezi lucrurile Domnului şi lucrurile omului? Crezi că putem trăi în două lumi? Crezi că putem avea două seturi de valori?

Dumnezeu este deasupra tuturor şi orice sub El este cădere, este jos. Orice depărtare de Dumnezeu duce la declin. Când mă uit în sus, la Dumnezeu, primesc putere. Când mă uit în jos, la oameni, sunt descurajată. De aceea îmi doresc să fiu mai aproape de cer, de Dumnezeu, decât de pământ.

Siguranţa mea nu vine de pe pământ, ci din cer.

Domnul oştirilor se va lupta pentru mine (31:4). El mă va apăra şi voi fi în siguranţă. Puterea lumii cade înaintea Lui.

Când te-ai bazat ultima dată pe Domnul şi ai experimentat binecuvântare? De mult? Astăzi? Dacă nu te-ai bazat pe Domnul pentru decizii, planuri, ajutor, hotărâre sau sfat necesar, ce schimbare eşti gata să faci în viaţa ta? Vei face o schimbare? Când?

Doamne, Te rog să mă ierţi că de multe ori alerg încoace şi încolo după ajutor de la oameni. Mulţumesc că mi-ai descoperit că pentru orice lucru, oricât de mic, trebuie să alerg întâi şi mai întâi la Tine. Tu poţi să-mi dai sfatul cel mai bun. Tu poţi să-mi dai ajutor. Tu poţi

să-mi dai lumină şi înţelepciune. Tu poţi să-mi dai pricepere şi descoperire. Tu poţi să-mi dai putere şi să mă aperi. Tu eşti siguranţa absolută.

Învaţă-mă încrederea în Tine în cele mai mărunte lucruri. Mă întorc la Tine mereu şi mereu după putere şi tărie în viaţa de credinţă.

Doamne, inima mea se încrede în Tine!

Cred

credIsaia 24:16b-23

*

Isaia 24:18b

„Se

clatină

temeliile

pământului.”

*

 

Ce nu se clatină niciodată? Adevărul lui Dumnezeu!

Învaţă pe copilul tău sau al altora cele cinci adevăruri fundamentale pe care ar trebui să le cunoască orice creştin. Aceste adevăruri sunt şi vor fi adevărate pentru totdeauna.

  1. Scriptura este singura autoritate pentru o viaţă trăită în ascultare de Domnul. Nici o altă carte oricât de bună ar fi nu se poate ridica deasupra Scripturii.
  2. Mântuirea este posibilă numai prin Cristos. Noi nu ne putem salva pe noi, nici alţii nu pot. Domnul Isus este unic prin naşterea, moartea, îngroparea, învierea şi înălţarea Lui. El este singurul care a trăit pe pământ ca om fără păcat. El este astăzi la dreapta lui Dumnezeu şi se va întoarce să domnească, pedepsind pe cel rău. Nimeni nu poate ajunge la Tatăl Dumnezeu, decât prin Domnul Isus Cristos.
  3. Mântuirea este posibilă numai prin credinţă. Credem că Isus Cristos a plătit pentru păcatele noastre la cruce. Nu o putem cumpăra. Nu o putem câştiga prin fapte bune.
  4. Mântuirea este harul lui Dumnezeu pentru noi. Nu noi L-am ales pe Dumnezeu. Nu noi L-am iubit pe Dumnezeu. El ne-a ales şi ne-a iubit.
  1. Viaţa noastră trebuie trăită pentru slava lui Dumnezeu. Viaţa nu este a noastră. Nu putem face ce vrem. Tot ce am şi sunt este de la Dumnezeu. Nu eu, ci Dumnezeu are toată puterea în cer şi pe pământ.

Seamănă adevărul. Încrede-te în Domnul. Roagă-te să te lumineze, să fii creativă, să-ţi dea înţelepciune, perseverenţă, consistenţă şi consecvenţă în ceea ce faci.

Doamne, mulţumesc pentru Cuvântul Tău. El este cea mai mare autoritate pentru mine.

Mulţumesc pentru mântuirea pe care mi-ai dat-o prin Cristos. Cred că El este Salvatorul meu. Cred că El a fost singurul fără păcat în întreaga omenire. Cred că El este singura cale către Tatăl. Cred că El a murit pe cruce pentru mine şi mi-a iertat toate păcatele.

Mulţumesc pentru iertare. Mulţumesc că mă iubeşti cu o iubire veşnică. Ajută-mă să rămân în voia Ta, să Te laud şi să recunosc că Tu ai toată puterea în cer şi pe pământ. Cred că Tu vei reveni ca să domneşti şi Împărăţia Ta o să fie perfectă pentru că o să distrugi pe cel rău.

Cred din toată inima că

Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu

care a murit pentru păcatele mele!

Misiunea de părinte

2aIsaia 14: 24-32

Isaia 14:24

„Domnul oştirilor a jurat şi a zis:

„Da, ce am hotărât

se va întâmpla,

ce am pus la cale

se va împlini”.”

 *

Domnul a hotărât familia ta, aşa cum este ea. El are un plan şi o hotărâre pentru familia ta.

Copiii sunt un dar de la Domnul. Este o mare binecuvântare să-i iubim, să-i îngrijim şi să-i învăţăm. Odată cu trecerea anilor, descoperim că Dumnezeu lucrează şi în viaţa noastră prin bucuriile şi necazurile vieţii. Ne formează caracterul nostru de părinţi în asemănare cu Părintele Ceresc. Dumnezeu foloseşte copiii să ne modeleze pe noi, părinţii. Misiunea de părinte ne îmbogăţeşte şi ne adânceşte relaţia noastră cu Tatăl Ceresc. Cere ajutor Domnului. Aşteaptă prezenţa Lui. Încrede-te şi bazează-te pe Tatăl în toate lucrurile. Nu uita că El este Perfect. Încrede-te în Domnul să-ţi modeleze copilul după planul Lui.

Ia în considerare rolul tău de părinte în fiecare zi. Domnul ţi-a dat această responsabilitate.

Cere mereu, chiar şi de multe ori pe zi lumină de la Domnul cu privire la copilul tău.

Foloseşte Biblia ca cea mai importantă resursă de pregătire pentru creşterea copilului tău.

Notează din când în când binecuvântările pe care le primeşti prin copilul tău.

Cei mai importanţi paşi în misiunea de părinte sunt recunoaşterea şi acceptarea cu mulţumire a locului pe care Dumnezeu ţi-l dă, acela de a creşte copii.

Valorile lumii sunt diferite. Familia nu mai este o valoare în societatea noastră. Dacă gândim ca cei din lume, va fi foarte uşor să neglijăm oportunităţile zilnice pe care ni le dă Dumnezeu.

Dar noi vrem să căutăm valorile Domnului. Fereşte-te de tentaţiile lumii de a căuta mulţumire şi fericire în afara casei tale. După Dumnezeu, cea mai mare valoare este familia. Este înţelepciune, încredere (confidenţă) cînd cineva poate mărturisi: „Sunt părinte, sunt responsabil pentru copiii mei. Este important să fiu lângă ei. Nici o altă responsabilitate  nu-i mai mare.” Nimic nu-i mai important decât să-i înveţi pe copii despre Dumnezeu.

Domnul să te ajute să fii mulţumită şi împlinită în locul în care El te-a aşezat pentru o vreme. Domnul să te ajute să-ţi împlineşti responsabilităţile tale cu înţelepciune, putere, bucurie şi bunătate.

Eşti mulţumită cu misiunea de părinte? Eşti mulţumită cu ce ţi-a dat Domnul?

Doamne, vreau să am în inima mea valorile Tale!

Odrasla lui Işai

22mIsaia 11:1-9

Isaia 11:1

„Apoi o Odraslă

va ieşi

din tulpina lui Işai

şi un Vlăstar

va da

din rădăcinile lui.”

Care sunt calităţile care Îl fac diferit pe Domnul Isus (Odrasla lui Işai), de toţi conducătorii lumii?

Înţelepciune, pricepere, duh de sfat şi de tărie, duh de cunoştinţă şi de frică de Domnul. Înţelepciunea şi priceperea sunt puteri ale minţii.

Înţelepciunea este puterea de a vedea lucrurile, priceperea este puterea de a vedea diferenţele şi a lua decizii bune.

Duh de sfat înseamnă puterea de a sfătui, de a trage concluzii drepte. Duh de tărie înseamnă puterea de a pune în practica concluziile bune.

Cunoştinţă înseamnă aici înţelegerea adevărului şi aplicarea lui în viaţă. Frica de Domnul este motivaţia corectă în purtare, care dovedeşte ascultarea de Tatăl, loialitate şi voia Lui. Plăcerea Domnului Isus a fost frica de Tatăl. Judecata Lui nu se va baza pe aparenţe nici pe erezii.

Noi credem că Mesia va stăpâni având aceste calităţi. Va fi plăcerea Tatălui, nu va lua ochii oamenilor ca să fie aprobat şi acceptat. Ca dreptatea (judecata) să fie absolută este nevoie de cunoaştere absolută pe care numai Mesia o poate avea. Nimic nu-L va lua prin surprindere.

 

Conducătorii lumii nu sunt în stare să apere pe cei săraci şi nevoiaşi.

„El (Domnul) va judeca pe cei săraci cu dreptate şi va hotărî cu nepărtinire asupra nenorociţilor ţării.” Pentru că lumea este ostilă faţă de Mesia şi-i apasă pe cei săraci, pământul va fi lovit. Puterea Lui este aşa de mare că prin Cuvântul gurii Lui şi prin suflarea gurii Lui va omorî pe cel rău. Neprihănirea şi credincioşia Domnului vor învinge în lupta cu cel rău. Pacea va triumfa.

Ţi-ai dori aceste calităţi? Sau care dintre aceste calităţi ţi le-ai dori?

Eu mi-aş dori înţelepciune, pricepere, duh de sfat şi de tărie, cunoştinţă şi frică de Domnul, judecată dreaptă, neprihănire şi credincioşie.

Domnul să te binecuvânteze cu aceste calităţi!

 

Doamne, dă-mi o inimă înţeleaptă, pricepută,

care Te cunoaşte şi are frica de Domnul!

 

Cum îţi disciplinezi copilul?

2 fatherIsaia 10:20-34

*

Isaia 10:20b

„Se vor sprijini

cu încredere

pe Domnul,

Sfântul lui Israel.”

*

De multe ori Dumnezeu foloseşte consecinţele alegerilor noastre ca să ne disciplineze. Lui Dumnezeu nu-i place neascultarea noastră. Dumnezeu ne învaţă ce este bine pentru că ne iubeşte. Aşa şi părinţii îi învaţă pe copii ce este bine, din dragoste pentru ei. Copiii trebuie să ştie că anumite fapte au consecinţe grave. Lucrurile mici pot aduce învăţături pentru o viaţă. De exemplu dacă a stricat o jucărie, să se joace cu ea stricată câteva zile. Fii pozitivă chiar când se întâmplă lucruri rele. Învăţăm şi din ele. Când îşi împlineşte micile responsabilităţi, răsplăteşte copilul cu o vorbă bună, o îmbrăţişare, o bonboană, o jucărie surpriză etc., lucruri mici, dar inima mare. Un alt lucru pe care poţi să-l faci, este o listă cu responsabilităţi pentru cel mic, potrivită cu vârsta lui: de exemplu să spună mulţumesc, să ude o floare, să pună jocul la loc. Pune lista la vedere. Apoi apreciază prin cuvinte lucrul făcut de el. Când copilul învaţă să se supună părinţilor, el învaţă să se supună autorităţii, şi mai târziu va accepta mai uşor supunerea faţă de Domnul. Când copilul nu ascultă, este nevoie de corecţie, disciplinare. Biblia ne spune că este speranţă pentru un copil care este pedepsit să se corecteze.

Evrei 12:6 „Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.”

Proverbe 19:18 „Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori.”

Încurajarea pentru o purtare bună aduce bucurie, dar pedeapsa pentru neascultare aduce corecţia dorită. Dumnezeu îşi pedepseşte copiii, şi părinţii trebuie să facă la fel. Pedeapsa pentru copil trebuie să fie pe măsura neascultării, şi cu dragoste. Nu îţi descărca nervii pe copil. Stăpâneşte-ţi nervii. Roagă-te Domnului pentru ajutor. El poate să-ţi dea înţelepciune. Părinţii înţelepţi vor învăţa ce este de făcut în fiecare situaţie. Pedeapsa trebuie să înveţe pe copil ce a greşit şi ce este bine. Dorinţa ta este ca, copilul tău să înveţe să asculte şi să se poarte cu responsabilitate, nu să sufere pedeapsa. Tu vrei ca el să recunoască, să înţeleagă, consecinţele care urmează faptele lui.

Proverbe 13:24 „Cine cruţă nuiaua urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte îl pedepseşte îndată.”

Proverbe 23:13-14 „Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua nu va muri. Lovindu-l cu nuiaua îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.”

Lasă-ţi gândurile călăuzite de Scriptură.

Tu ai nevoie de răbdare, de rugăciune şi de puterea lui Dumnezeu.

Sprijineşte-te pe Dumnezeu, cu încredere că El te va ajuta să-ţi creşti copilul în învăţătura şi mustrarea Domnului.

Inima ta plină de credincioşie şi diligenţă

va ajuta copilul tău

să înveţe ascultarea de autoritate.

Control şi Responsabilitate

11m

*

Isaia 10:5-19

*

Isaia 10:12b

„Voi

pedepsi,

zice

Domnul.”

*

Cum înţelegi judecata lui Dumnezeu?

Ai auzit vreodată această expresie: Nu ştim ce ne va aduce viitorul!?

Sau poate ai auzit expresia: Ştim cine ţine viitorul în mâna Lui!

Tu ce crezi? Crezi că viitorul este scăpat de sub control? Crezi că este determinat de alinierea planetelor şi a stelelor? Crezi că viitorul este determinat şi controlat de Dumnezeu?

Eu cred că Dumnezeu este suveran peste toate evenimentele, peste vieţile oamenilor şi peste întreaga istorie.

Dumnezeu ne-a promis pe Fiul Său ca Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor şi Prinţ al păcii.

Dumnezeu a promis mânia Lui pentru neascultare de adevărul Lui scris pentru noi. Dumnezeu va disciplina (pedepsi) pe cei ce sunt copiii Lui pentru că ei ştiu aşteptările Domnului, dar aleg să nu asculte.

Cei ce aparţin lui Dumnezeu sunt responsabili înaintea Lui pentru ascultarea sau neascultarea lor.

Dumnezeu este în controlul tuturor lucrurilor. El este Stăpânul. El este Dumnezeu, nu eu, nici tu. El determină sfârşitul oricărei situaţii. El plănuieşte toate evenimentele pentru gloria Lui şi binele nostru. El are un plan şi foloseşte pe cine vrea El să aleagă ca să-şi împlinească scopul Lui.

Asiria a vrut să distrugă poporul Domnului. Nu a avut nici o idee că este folosită de Domnul pentru disciplinarea poporului. Au crezut că este puterea lor, înţelepciunea lor. Metoda lor a fost brutală, de aceea nu şi-au asumat responsabilitatea pentru faptele lor.

Disciplinarea Lui, este pentru răscumpărarea omului, ca să-l aducă înapoi la El. De ce crezi că Dumnezeu a folosit Asiria ca să pedepsească Israelul?

Misiunea (scopul) lui Dumnezeu este disciplinarea. Metoda Lui nu este distrugerea.

Pune Doamne, pe inima mea,

dorinţa de a fi responsabilă pentru tot ceea ce fac şi spun!

Scrisoare … By Debi Pearl

mamaScrisoare

de

la

mama

către

fete

Autoare Debi Pearl

*

Viaţa este plină de alegeri. Sunt unele alegeri pe care le veţi face încă de la o vârstă fragedă, care vă vor ajuta să vă modelaţi atât viaţa voastră, cât şi pe cea a copiilor voştri. Scopul nostru a fost de a vă pregăti să luaţi hotărâri înţelepte.

Dumnezeu a spus lui Avraam: ”Căci Eu Îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcând ce este drept şi bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i-a făgăduit” (Gen. 18:19). Predicatorii s-au întrebat adeseori de ce l-a ales Dumnezeu pe Avraam să fie părintele naţiunii iudaice. Dumnezeu a ştiut că Avraam are să poruncească fiilor lui (să-i înveţe să umble drept).

Când va sosi vremea să vă căsătoriţi, gândiţi-vă la acest lucru. I se poate încredinţa acestui tânăr moştenirea lui Dumnezeu? El nu va influenţa numai viaţa voastră, ci şi viaţa copiilor voştri. Avraam, prin exemplul şi învăţătura date de el, l-a făcut pe fiul său Isaac să aibă o asemenea încredere în tatăl său, încât să se supună sacrificării. De asemenea, Isaac a avut încredere în judecata tatălui său atunci când Avraam a trimis un servitor la rudele lui pentru a-i alege o soţie. Avraam ştia că, pentru perpetuarea neamului, era nevoie de un bărbat şi de o femeie aleşi.

Aduceţi-vă aminte să fiţi nişte “femei ascunse”. Staţi în umbra bărbaţilor voştri cu rugăciune, îmbărbătare şi încredere. Cinstiţi-l, binecuvântaţi-l şi serviţi-l ca pe Domnul. El va prospera în cunoaşterea lui Dumnezeu într-un asemenea mediu. Pe măsură ce el creşte, şi copiii voştri vor creşte şi paharul vostru va fi aşa de plin, că se va revărsa în viaţa altora.

Când sunteţi supărate pe el din cauza unei jigniri prosteşti, aduceţi-vă aminte că prin aceasta întrerupeţi linia de rugăciune. Nu lăsaţi ca sentimentele rănite să vă macine şi să vă îmblonăvească. Fiţi vesele, mulţumitoare şi gata să iertaţi. Copiii voştri vă vor imita. Dacă manifestaţi faţă de soţul vostru desconsiderare, dezaprobare, mânie, iritare sau necinste, aceasta va deschide pentru ei uşa ca să procedeze la fel –nu numai faţă de tatăl lor, ci într-o măsură mai mare, faţă de voi. În Proverbe ni se vorbeşte exact de acest lucru: ”Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei” (Prov. 14:1).

Nu lăsaţi ca grijile familiei, ale bisericii şi ale lumii să vă răpească timpul necesar pentru a menţine o căsnicie sfântă. Timpul petrecut între soţ şi soţie este rădăcina adâncă ce hrăneşte întreaga plantă. Să aveţi un sanctuar unde nu este permis accesul copiilor. Există o vreme când a fi o mamă bună înseamnă a-i învăţa pe copii că “acesta este timpul nostru şi aţi face bine dacă aţi găsi ceva cu care să vă umpleţi timpul”.

Familia creştină constă din tata, mama şi copii, cu toţii trăind, râzând, iubind, muncind, jucându-se, luptându-se şi realizând lucruri împreună spre gloria lui Dumnezeu. Trebuie să aveţi o viziune mai largă decât numai pentru prezentul imediat. Nu vă pregătiţi copilul pentru timp, ci pentru eternitate.Adam a avut un fiu după chipul şi asemănarea lui. Şi voi veţi avea fii şi fiice după chipul şi asemănarea voastră. Toate îndeletnicire trebuiesc făcute cu un ochi spre cer.

Ceea ce este mai întâi este pământesc, carnal, temporar. Ceea ce este la urmă este ceresc, spiritual, etern. Aşa după cum copilul vostru poartă imaginea pământescului, trebuie să poarte şi imaginea cerescului. Născut după chipul vostru, el trebuie să se nască din nou după chipul lui Hristos. Aşteptarea şi speranţa voastră este de a fi făcuţi asemenea chipului Fiului lui Dumnezeu. Este o ţintă colosală, dar avem la dispoziţia noastră toate resursele cerului.

Înţelepciunea se dă la cerere. Dragostea este singura poruncă, eul-marele nostru duşman, Biblia-singura noastră sursă de învăţătură, Duhul Sfânt –singurul nostru Mângâietor, sângele lui Isus Hristos –singura noastră speranţă. Să alergăm în alergarea care ne stă înainte, “căci osteneala noastră în Domnul nu va fi zadarnică” (1Cor. 15:58).

Cum îţi linişteşti frica şi îngrijorarea?

27 fIsaia 8:1-18

Isaia 8:13

„Sfinţiţi însă pe

Domnul oştirilor.

De El să vă temeţi

şi

să vă înfricoşaţi.”

*

 

Care sunt temerile care tronează în societatea noastră? Nesiguranţa economică, lipsa banilor, viitorul, pierderea caselor şi slujbelor, boala, foamete, calamităţi naturale etc.?

Te temi şi tu de ce se teme lumea? Cum îţi linişteşti frica şi îngrijorarea?

Copiii Domnului trebuie să se teamă de Domnul nu de oameni şi nici de evenimente. Dumnezeu are mai multă putere şi înţelepciune decât orice om sau naţiune. Te rogi tu ca să te încrezi în puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu? Te rogi tu ca să vezi, să auzi şi să înţelegi Cuvântul Domnului?

Ce spune Cuvântul Domnului despre frică?

Cum te ajută Cuvântul Domnului când treci prin momente de teamă?

Ce ne spune Isaia despre frică? În comparaţie cu Ahaz, care se teme de oameni, Isaia alege să se teamă de Domnul. Isaia spune că nădejdea lui este în Domnul, Îl va aştepta pe Domnul, se va încrede în El. Isaia nu a urmat calea majorităţii, calea celor suspicioşi, calea făuritorilor de teorii conspiratoare care inspiră frică.

Frica de Domnul înseamnă încrederea în sfinţenia şi dreptatea lui Dumnezeu.

Frica de Domnul este respectul şi onoarea faţă de El care este sfânt, perfect, transcendent, suveran, foc mistuitor, drept, dragoste, plin de îndurare şi har, bogat în bunătate şi credincioşie.

Frica de Domnul este începutul înţelepciunii şi o viaţă de credinţă.

Ce înseamnă să te temi de Domnul? Ce este frica de Domnul?

Frica de Domnul este puterea de a sta în lumina sfinţeniei lui Dumnezeu cu o inimă zdrobită şi cu un duh mâhnit. Este plecăciunea înaintea lui Dumnezeu cu un duh blând şi liniştit. Este îngenuncherea la picioarele Domnului într-o închinare tăcută ca şi cum aş aparţine gloriei şi maiestăţii Sale. Este dorinţa ca să nu supăr cu nimic inima lui Dumnezeu, să fiu atentă la ceea ce gândeşte şi ce simte Dumnezeu când se uită la mine.

Doamne, pune în inima mea o teamă sfântă!

A sosit ceasul

Ioan 12:20-33

„Nişte Greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic, s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat şi au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.“  Filip s-a dus şi a spus lui Andrei, apoi Andrei şi Filip I-au spus lui Isus. Drept răspuns Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului. Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă. Cine îşi iubeşte viaţa, o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa veşnică. Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti. Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice?… Tată izbăveşte-Mă din ceasul acesta?… Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta. Tată proslăveşte Numele Tău!” Şi din cer s-a auzit un glas care zicea: „L-am proslăvit şi-L voi mai proslăvi!“  Norodul care stătea acolo şi care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alţii ziceau: „Un înger a vorbit cu El.“ Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi. Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Şi după ce voi fi înălţat de pe pământ voi atrage la Mine pe toţi oamenii.“ Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară.“

 

Sunt şi astăzi oameni care Îl caută pe Isus. Lor le spune Domnul că trebuie să moară faţă de firea pământească şi să învieze pentru viaţa cu Dumnezeu. Moartea faţă de sine este grea, dar moartea este necesară ca să răsară viaţa.

Ca să aduci roadă, trebuie să îngropi firea pământească. Adevărata slujire nu se face în firea pământească. Renunţarea de sine este o suferinţă. Înţelepciunea se câştigă în şcoala suferinţei. Acceptă suferinţa.

Cine slujeşte Domnului va fi cinstit de Tatăl.

A sosit ceasul să aducem roadă!!!

Domnul să te binecuvânteze ca să aduci multă roadă!