La Domnul este Salvarea!!!

Isaia 1:10a

*

„Ascultaţi

*

Cuvântul

*

Domnului.”

*

La Domnul este salvarea!

Puterea şi acurateţea Cuvântului lui Dumnezeu este ilustrată în istoria poporului. Ei au refuzat toate avertizările. Bogăţia şi prosperitatea sunt daruri de la Dumnezeu, dar oamenii nu recunosc cu umilinţă pe Dătătorul care dă cu mână largă din bogăţia Lui. Dacă nu suntem buni administratori ai bogăţiei, ea poate aduce multe necazuri. Sunt momente strategice în viaţă când un conducător sau o naţiune ia decizii care în viitor se dovedesc a fi un dezastru. Când Cuvântul lui Dumnezeu şi legile Lui sunt călcate în picioare şi moralitatea o ia pe drumul cel rău, atunci este timpul să ne aşteptăm la o trezire, sau la o revoluţie sub puterea răului, moarte şi disperare sub judecata lui Dumnezeu. Totuşi este o lumină în întuneric. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al harului şi în dragostea Lui are un plan de răscumpărare. El vrea să-şi formeze un popor al Lui.

Cine este Dumnezeu?

Ceea ce cred despre Dumnezeu determină ceea ce cred despre mine, despre lume şi despre scopul Lui cu noi toţi.

Dacă am o credinţă corectă despre Dumnezeu, toate lucrurile se aranjează la locul lor. Cum credem, aşa trăim. Câteodată gândurile noastre nu sunt după Biblie. Isaia 55:8-9 ne spune: „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre şi căile voastre nu sunt căile Mele”, zice Domnul. „Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre.”

Noi avem multe alegeri de făcut. Îl voi crede pe Dumnezeu şi îmi voi schimba gândirea? Mă voi ruga Domnului să mi se descopere prin profetul Isaia?

Doamne, fie inima mea dornică după descoperirea Ta,

şi plină de recunoştinţă faţă de Tine!

 

Mesajul Domnului

Isaia 1:10a

*

„Ascultaţi

*

Cuvântul

Domnului.”

*

*

La Domnul este salvarea!

Isaia, prin puterea lui Dumnezeu, a rămas în picioare în toate situaţiile. El s-a întâlnit cu adevărat cu Dumnezeu, şi a vrut să spună poporului cât de sfânt e Dumnezeu. Poporul era aşa de departe de Domnul că nici nu putea să audă sau să asculte pe Dumnezeu. Dacă nu se vor pocăi, Dumnezeu îi va pedepsi. Poporul a primit o avertizare că Domnul va pedepsi idolatria şi aroganţa lor. În orice mesaj de avertizare este şi un mesaj de speranţă. Va fi totuşi o rămăşiţă care va fi salvată de Domnul. Cu cât Domnul îi chema mai aproape de El, cu atât ei se depărtau mai mult. Nu a fost nici un regret din partea lor, ci numai mândrie. Acest popor nici nu a realizat că este bolnav. Erau aproape de moarte din lipsă de cunoştinţă. Totuşi, Dumnezeu continuă să le vorbească despre pocăinţă şi întoarcere spre El. Dumnezeu vrea ca poporul să ajungă din nou la închinarea adevărată, iar cei cu inima zdrobită şi cu sufletul întristat să vină la El.

Îţi doreşti să rămâi în picioare în orice situaţie prin care treci?

Care este mesajul Domnului pentru tine?

Recunoşti mândria în viaţa ta?

Cum arată adevărata închinare?

Doamne, numai puterea Ta mă ajută să rămân în picioare în fiecare zi. Mulţumesc pentru toţi oamenii credincioşi din jurul meu care mă încurajează să rămân pe calea Ta. Nu mă pedepsi pentru idolatria şi mândria din viaţa mea, ci ajută-mă să văd clar cum să mă depărtez de ele şi să ajung la o închinare adevărată. Inima mi-e zdrobită şi sufletul mi-e întristat de multe ori pentru că sunt departe de Tine. Caut pocăinţa.

Doamne, păzeşte-mi inima de idolatrie şi mândrie!

Priveşte-mi prietenii

Priveste-mi prietenii
*
*
Priveşte-mi prietenii-n ani grei
Privirea-Ţi odihneşte-n ei
Şi stai în ei sau ia-i la Tine
Respiră-n ei suflări divine
Zâmbeşte chipul Tău în ei
Şi lacrimi grele să le iei,
Să Te cunoască, să Te ştie
Şi Doamne-n moarte Tu-i învie!
*
Hai, priveşte-mi prietenii.
Când luna sus va răsări
Arată-Te in nopţi târzii
Şi-n visul lor trudit să stai.
Iar ziua-n umbra lor păşeşte
Şi-adu-le adieri din rai
Formează-le structuri de nea
Formează-i in lumina Ta.
In ochii Tăi care nu pier
Albaştri de atâta cer
Şi-n sufletele incordate
Coboară din inaltul bolţii
Iubirile-Ţi inaripate.
*
Priveşte-mi prietenii şi-mi spune
“Atât cât lumea o să fie
Prietenii imi sunt, sub curcubeu,
Prietenii Prietenului Meu!”
*
Şi-atât cât lumea o să fie
Tu fă-mă mai aproape Ţie!

Când inima…

Când inima…

*

Autor: Costache Ioanid

*

Când inima odată de cer îmi va fi plină,
în ceasu-acela mare şi binecuvântat,
să vie peste mine o rază de lumină
şi sufletul la Tatăl să urce împăcat.

*

*

De mi-ar săpa o groapă şi mi-ar înfinge-o cruce,
de m-ar svârli în flăcări ori sub un dâmb stingher,
cenuşă rece-n urnă, ori ţărnă sub uluce,
tot una-mi vor fi toate când voi privi din cer.

*

Peste câmpii şi codri va trece iarăşi luna.
Veţi asculta izvorul şi aripa de vânt.
Iar eu, în zări de taină, voi fi întotdeauna
cu Cel ce-a pus pe-orbite şi stele şi pământ.

*

Uitarea nu mi-i dragă, dar nici nu mă-nspăimântă.
Că nu visez cunună în lumea de păcat.
Dar voi primi-n vecie prietenia sfântă
a celor ce din lume spre cer i-am îndemnat.

*

Aducerile-aminte pe mine nu m-or cerne,
ci va lupta dispreţul să şteargă tot ce-am spus.
Dar slava lumii trece, ca frunza-n lut se-aşterne
şi va rămâne veşnic iubirea lui Isus.

Ascultaţi Cuvântul!

Isaia 1:10a

*

„Ascultaţi

*

Cuvântul

*

Domnului.”

*

*

 

La Domnul este salvarea!

Prosperitatea are şi ea un sfârşit. Poporul Israel continua să se închine, dar nu şi cu inima. Când inima lipseşte în închinare, începe decăderea morală. Istoria a dovedit că un individ sau o naţiune ajunge la momente tragice. Societatea vorbeşte (acum ca şi atunci) despre prosperitate, bogăţie şi arată multă superficialitate în lucrurile spirituale.

Profeţii nu au fost de acord cu „alianţele poporului cu unii dintre vecinii mai puternici”, pentru că ei credeau că puterea este a lui Dumnezeu şi El hotărăşte destinul unei naţiuni.

Când accepţi ca aliat un străin, trebuie să accepţi şi dumnezeii lui. Supunerea este un alt lucru pe care aliaţii pot să-l ceară, şi asta poate implica alte lupte cu care tu nu ai fi de acord.

 

Cât timp dai pentru căutarea prosperităţii?

Ce înseamnă pentru tine să te închini şi cu inima şi cu mintea şi cu trupul?

Te duci cu cei mulţi sau eşti preocupată de lucrurile spirituale?

Cine sunt aliaţii pe care te bazezi? De unde ai putere?

Ai ajuns în bătălii pe care nu le poţi duce?

 

Doamne, ajută-mă să văd când paşii mei o iau în direcţie greşită. Dezlipeşte-mi inima de bogăţie şi lăcomie. Schimbă-mi inima după inima Ta. Pune în mine valorile Tale. Caut supunerea faţă de Tine ca să nu mă lupt degeaba în viaţă.

 

Doamne, schimbă-mi inima după voia Ta!

 

Ascultaţi!

Isaia 1:10

*

*

„Ascultaţi

Cuvântul

Domnului.”

*

*

 

La Domnul este salvarea!

Lumea din jurul nostru este într-o continuă şi rapidă mişcare. Oamenii aleargă spre prosperitate sau spre ruină. Este o adevărată ameninţare din toate părţile. Unii oameni sunt cuprinşi de frică şi nesiguranţă. Alţii par a o duce bine. Aşa a fost şi pe vremea lui Isaia.

Lucrurile erau într-o schimbare spre o nouă eră. Isaia a trăit cam la mijlocul perioadei dintre Moise şi Domnul Isus.

Poporul Israel avea duşmani înlăuntru şi înafară. Vecinii erau gata de război împotriva lor.

Într-o aşa vreme, Dumnezeu l-a chemat pe Isaia şi i-a dat un mesaj pentru popor. Mesajul lui cuprindea trei părţi: unul de avertizare, unul de mângâiere şi unul de salvare. Toată suflarea va pieri dacă omenirea se va baza pe altceva sau altcineva înafară de Dumnezeu. Mesajul lui Isaia este relevant şi necesar astăzi, ca şi pe vremea lui.

 

Ţi se pare că ziua este scurtă?

Care sunt lucrurile după care alergi?

Vezi schimbări mari în lume?

Care crezi că este mesajul Domnului pentru tine?

Pe cine sau pe ce te bazezi tu astăzi?

 

Doamne, ziua mea trece aşa de repede şi aş vrea să nu uit mesajul Tău pe care mi l-ai dat. Mulţumesc pentru toate avertizările pe care mi le dai prin Cuvântul Tău. Nu vreau să mă uit la duşmanii din jurul meu nici la temerile mele, ci caut să mă bazez pe Tine şi ajutorul Tău. În toate frământările zilei caut să mă bucur de mângâierea şi salvarea pe care o am de la Tine. Tu eşti Salvatorul şi Mângâietorul meu!

 

Cuvântul Domnului este astăzi mesajul Lui pentru mine, pentru inima mea!

Datori

Ioan 13

Ioan 13:14

„Deci, dacă Eu,

Domnul şi Învăţătorul vostru,

v-am spălat picioarele

şi voi sunteţi datori

să vă spălaţi picioarele unii altora.“

*

Doamne Isuse,

Tu i-ai iubit pe ucenicii Tăi până la capăt. Din iubire pentru ei Te-ai plecat să-i slujeşti. Le-ai spălat picioarele.

Doamne, vreau şi eu din dragoste pentru alţii să-i slujesc. Cum aş putea să-i ajut pe alţii să fie mai curaţi? Învaţă-mă pentru că nu ştiu.

Te rog să mă ierţi că de multe ori motivaţia mea nu este corectă în slujire şi uneori chiar vreau ca alţii să mă slujească pe mine.

Vreau să am bucurie şi dragoste în slujire, pentru ca cei slujiţi să nu fie o povară nici pentru mine nici pentru ei.

Mă gândesc cum ar putea slujirea mea să aducă o curăţire fizică sau spirituală în viaţa altora. Dă-mi, Te rog, ochi să văd, urechi să aud, inimă să simt ce se poate face.

Doamne, şi eu am nevoie de curăţire. Te rog să nu mă laşi să-mi ascund păcatul sau să nu îl recunosc. Mustră-mă şi ceartă-mă căci vreau să rămân pe calea cea dreaptă. Mai bine în mâna Ta decât în mâna duşmanilor.

 

Fie inima ta plină de bucurie şi dragoste în slujire!

 

Niciodată?

Ioan 13:1-17

*

Ioan 13:8a

„Petru I-a zis:

Niciodată

nu-mi vei spăla

picioarele.“

*

Uneori când oamenii ajung în poziţii de conducere şi conduc bine, pentru că au pregătire şi talent, cred că munca de jos nu este pentru ei. Nu se pot coborî. Nu pot sluji altora. Pentru Domnul Isus nu a fost greu să spele picioarele ucenicilor.

Spălarea picioarelor înainte de masă era un obicei şi era făcută de către un sclav. Ucenicii nu s-au coborât la statura de sclav, aşa că au rămas cu picioarele nespălate. Fiecare a fost mândru şi nu a spălat picioarele altora.

Încearcă să-ţi imaginezi scena cu ucenicii şi Domnul lângă un lighean. Cred că le-a fost ruşine la toţi dar numai Petru a refuzat. Petru ne aminteşte că şi astăzi unii oameni refuză să fie curaţi, chiar ajung să spună că nu au păcate. Nu se pot pleca să-şi recunoască păcatul.

Cum aş putea să-i ajut pe alţii să fie curaţi?

Trebuie să ne smerim şi să le slujim altora, împlinind nevoile lor.

Doamne, mulţumesc că Te-ai coborât aşa de jos pentru mine ca să mă curăţeşti. Vreau să fiu curată, smerită şi o slujitoare care este datoare să împlinească poruncile Tale. Te rog să mă ajuţi să văd cum aş putea să ajut pe alţii să fie curaţi.

 

Domnul să te păzească de mândrie!

 

Slujeşti cu bucurie?

Ioan 13

Ioan 13:5

„Isus a turnat apă într-un

lighean şi a început să spele

picioarele ucenicilor

şi să le şteargă

cu ştergarul cu care S-a încins.“

*

Domnul Isus a spălat picioarele ucenicilor cu bucurie.

Domnul a dat acest privilegiu părinţilor: să ajute copiii să experimenteze bucurie în slujirea, servirea altora cu o atitudine de umilinţă şi respect. Nu este un impuls natural pentru un copil ca să-i ajute pe alţii. Dă-i ocazii să ajute pe alţii cât poţi de repede. Creşte-i treptat responsabilităţile în casă.

Învaţă-l cum se fac lucrurile, deoarece el nu ştie. Nu uita că vrei să-l înveţi să slujească cu bucurie, nu vrei să pui poveri pe umerii lui. Copilul observă o atitudine egoistă la părinţi şi începe să se plângă, să fie dezinteresat şi nu mai cooperează cu tine. Păzeşte-te de pornirea ta de a face din nou lucrurile făcute de copil. Nu trebuie să fie perfecte sau cum faci tu. Mai degrabă laudă-l că este un ajutor bun.

Fiind blândă cu observaţiile vei încuraja eforturile copilului. Prin practicare îşi va dezvolta aptitudinile.

Cântă cu copilul tău când lucraţi împreună şi vorbeşte cu el despre anumite nevoi. Lucraţi cu bucurie. Roagă-te ca el să observe nevoile altora. Laudă-l când are o iniţiativă bună.

Un copil care învaţă să vadă nevoile altora şi îşi foloseşte responsabil calităţile, deprinderile şi ştiinţa lui, este o plăcere pentru Dumnezeu, pentru părinţi, pentru alţii şi pentru el.

Domnul să te binecuvânteze cu bucurie în slujirea ta!

O pildă

Ioan 13:1-17

Ioan 13:15a

„Pentru că

Eu v-am dat o pildă

ca şi voi

să faceţi

cum am făcut Eu.“

*

Cum înţelegi slujirea?

Domnul Isus are putere să curăţească şi să ierte păcatele.

Sunt două feluri de curăţiri: una trupească  (spălat cu apă) şi una spirituală (spălat de păcat).

Domnul nu are favoriţi, ci El îi iubeşte şi-i iartă pe toţi. El le dă ocazie tuturor să se pocăiască. Unii oameni nu recunosc păcatul pentru că nu cunosc Cuvântul.

Domnul întotdeauna cunoaşte pe cei ce sunt curaţi şi pe cei ce nu sunt curaţi.

Care sunt cele două curăţiri şi care e importanţa lor?

Ce este pocăinţa? Este un eveniment unic, o singură dată în viaţă? Este ceva ce trebuie să faci zilnic?

Crezi tu că Domnul iartă orice păcat?

Crezi tu cu adevărat că Domnul te iartă dacă Îi ceri? Mulţumeşti tu pentru iertare?

Îi condamni tu pe alţii că au greşit şi nu pot fi iertaţi?

Îţi este uşor să ierţi pe alţii? Crezi că Domnul te iartă pe tine, dar nu şi pe alţii?

Au greşit alţii mai mult faţă de tine decât ai greşit tu faţă de Domnul?

*

Iertarea este o slujire. Cei ce urmează pe Domnul trebuie să slujească altora. Numai în umilinţă pot fi împlinite nevoile altora. În Împărăţia Domnului cine se înalţă va fi smerit şi cine se smereşte va fi înălţat de Cristos. Noi putem să-i păcălim pe alţii, dar nu pe Domnul.

*

Îţi aminteşti de o ocazie recentă când de dragul lui Cristos, te-ai coborât jos de tot în slujire faţă de cineva în nevoie şi ai văzut o eliberare din păcat în viaţa acelei persoane?

Domnul să te binecuvânteze cu o inimă smerită, gata de slujire!