Sfânt, Sfânt, Sfânt!!!

Isaia 6

Isaia 6:3b

„Sfânt,

sfânt,

sfânt

este Domnul oştirilor!”

 *

Auzi vorbindu-se des despre sfinţenia lui Dumnezeu?

Crezi că dragostea lui Dumnezeu este mai importantă decât sfinţenia Lui?

Care sunt trăirile tale când auzi vorbindu-se despre sfinţenia lui Dumnezeu?

Care sunt trăirile tale când auzi cântări despre sfinţenia lui Dumnezeu?

Cum citeşti, cum înţelegi, cum trăieşti Psalmul 99?

Psalmul 99:1-9 „Domnul împărăţeşte, popoarele tremură. El şade pe heruvimi. Pământul se clatină. Domnul este mare în Sion şi înălţat peste toate popoarele.

Să laude oamenii Numele Tău cel mare şi înfricoşat, căci este sfânt!

Să laude oamenii tăria Împăratului, căci iubeşte dreptatea!

Tu întăreşti dreptatea, Tu faci dreptate şi judecată în Iacov.

Înălţaţi pe Domnul, Dumnezeul nostru, şi închinaţi-vă înaintea aşternutului picioarelor Lui, căci este sfânt!

Moise şi Aron, dintre preoţii Lui şi Samuel, dintre cei ce cheamă Numele Lui, au chemat pe Domnul şi El i-a ascultat. El le-a vorbit din stâlpul de nor. Ei au păzit poruncile Lui şi Legea pe care le-a dat-o El.

Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai ascultat, ai fost pentru ei un Dumnezeu iertător, dar i-ai pedepsit pentru greşelile lor.

Înălţaţi pe Domnul, Dumnezeul nostru şi închinaţi-vă pe muntele Lui cel sfânt! Căci Domnul, Dumnezeul nostru este sfânt!”

Doamne, Tu eşti sfânt!

Doamne, Tu eşti sfânt!

Doamne, Tu eşti sfânt!

Doamne, inima mea Te laudă că Tu eşti sfânt!

Am văzut pe Domnul

Isaia 6:1-4

„În anul morţii împăratului Ozia, am văzut pe Domnul şezând pe un scaun de domnie foarte înalt şi poalele mantiei Lui umpleau Templu. Serafimii stăteau deasupra Lui şi fiecare avea şase aripi. Cu două îşi acopereau faţa, cu două îşi acopereau picioarele şi cu două zburau. Strigau unul la altul şi ziceau: „Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul oştirilor! Tot pământul este plin de mărirea Lui!” Şi se zguduiau uşiorii uşii de glasul care răsuna şi Casa s-a umplut de fum.”

 

Oare de ce profetul Isaia consideră timpul împăratului Ozia ca fiind un timp de referinţă?

Cine crezi că împărăţeşte? Împăratul pământesc sau Împăratul veşnic?

Împăratul Ozia a fost unul din împăraţii buni, numai că la sfârşitul vieţii s-a dus la Templu să ardă tămâie, deşi nu era preot, şi din această pricină a fost pedepsit de Dumnezeu cu lepră. Mândria l-a împins la ruină. În comparaţie cu împăratul Ozia care a murit, ne este prezentat Împăratul vieţii care nu moare niciodată. El este pe tronul de domnie, aşa cum Îl vede Isaia.

Oare a fost moartea împăratului Ozia o tragedie?

Nimic nu pregăteşte mai bine pe o persoană să înfrunte tragediile vieţii (problemele ameninţătoare ale fiecărei zile) ca şi viziunea clară despre Dumnezeu şi lucrarea Lui.

Imaginează-ţi că eşti în Templu alături de Isaia şi-L vezi pe Domnul.

Apoi auzi serafimii care strigă: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul oştirilor!

Cum ai explica tu ce a văzut Isaia? Ce înseamnă pentru tine că Domnul este sfânt? Ce este sfinţenia?

Noi nu suntem ca şi Domnul (sfinţi)! Nimeni nu îşi acoperă ochii şi urechile când apărem noi şi nimeni nu se pleacă la picioarele noastre să se închine. Numai Domnul este Sfânt! Poporul Domnului trebuie să fie cunoscut ca „popor sfânt” nu în baza meritelor lui, ci, pentru că a fost ales şi separat de celelalte popoare ca să fie al Domnului. Trăirea zilnică trebuie să reflecte sfinţenia lui Dumnezeu. Sfinţenia lui Dumnezeu este deasupra capacităţii noastre de înţelegere şi imaginaţie. Cum am putea noi să pricepem sfinţenia lui Dumnezeu?

 

Doamne, inima mea caută sfinţenia Ta!

Învăţaţi copiii

 

Poezia scrisă de Alina Stochici. 

Învățați copiii
cum să stea pe genunchi,
cînd întunericul nopții se strînge.
Se vor ridica de acolo
ca o pădure tînără,
pe care nimic nu o frînge.

*

Învățați copiii
semnele cerului și ale timpului,
frumusețea Cuvîntului,
Atunci nu se vor mai teme
De puterea adîncului.

*

Nu-i duceți la marginea prăpăstiei,
să le arătați cît de adîncă e ura,
Așezați-i la marginea cerului,
Să vadă cît de necuprinsă-I Iubirea.

*

Dacă cerul li se pare pare sus,
povestitiți-le mereu despre Isus.
Dacă sînt triști că se vestejesc florile,
Desenați-le curcubeul cu toate culorile.

*
Arătați-le cuvintele de iubire
către oameni cum curg
Învățați-i cîntecul
cum se cîntă pe rug.

Sădiți în ei tăria Cuvîntului.
Învățați-i semnele cerului
și ale pămîntului.

Voi înălţa pe Domnul

Isaia 5

*

Isaia 5:16

„Dar Domnul oştirilor

va fi înălţat

prin judecată şi

Dumnezeul cel Sfânt

va fi sfinţit

prin dreptate.”

 

Doamne, vreau să-Ţi cânt o cântare. Tu eşti Preaiubitul sufletului meu pentru că mă consideri o mlădiţă aleasă şi curăţită ca să aduc roadă. Mulţumesc pentru protecţia Ta căci mă înconjuri cu mâna Ta cea puternică şi mă aperi. Tu ai făcut totul pentru mine ca să pot aduce roadă, de aceea, Te rog să nu mă laşi să aduc roadă sălbatică (în firea mea pământească) ci roada Duhului Sfânt, viaţă care curge din Viţă (Domnul Isus). Nu vreau să ajung să fiu călcată în picioare din pricina mea, nici pustiită, ci, curăţită de spini şi mărăcini (roada firii pământeşti), udată cu ploaia de sus. Nu mă lăsa sub apăsarea celor răi. Fereşte-mă de lăcomie, de beţie spirituală (să cred că sunt bine când nu sunt), de petreceri şi plăcerile lumii, de ospeţele şi muzica lumii, căci nu vreau să ajung la foamete, sete, robie şi moarte.

Mă îndrept spre smerenie căci Tu dobori privirile trufaşe.

Tu eşti Cel Sfânt! Tu eşti Cel înălţat! Tu faci dreptate!

Imi păzesc gura de minciună, mă depărtez de batjocură, caut să deosebesc binele de rău, întunericul de lumină, amărăciunea de dulceaţă.

Nu mă lăsa să mă cred înţeleaptă în ochii mei, nici să mă socotesc pricepută, ci, să caut să fiu cu faţa curată şi să respect pe cei nevinovaţi.

Doamne, ajută-mă să-mi păzesc gura pentru ca nici un cuvânt să nu ardă pe nimeni, ci, să aducă vindecare şi mângâiere tuturor din jurul meu. Aminteşte-mi să nu nesocotesc Legea Ta şi să nu dispreţuiesc Cuvântul Tău.

Tu eşti Steagul meu! Tu eşti Biruitorul! Tu vii în ajutorul meu!

Vreau să fiu unul din cei iubiţi de Tine care nu obosesc nici nu şovăiesc, nu dorm şi nici nu dormitează, ci, împlinesc Cuvântul Tău, luptând lupta cea bună a credinţei.

Tu mă aperi când sunt în furtună! Nu voi vedea întunericul nici strâmtorarea, căci Lumina va alunga norii întunecaţi.

Cântarea de laudă din inima mea este pentru Împăratul!

Domnul oştirilor va fi înălţat

Isaia 5

Isaia 5:16 „Dar Domnul oştirilor va fi înălţat prin judecată şi Dumnezeul cel Sfânt va fi sfinţit prin dreptate.”

 

Cum este înălţat Domnul oştirilor în viaţa ta?

Când păcatul este judecat în viaţa mea, prin Cuvântul Domnului, Domnul este înălţat. Când Dumnezeu mă eliberează de sub puterea păcatelor (lăcomie, pofte, plăceri, uşurătate în vorbire, stricăciune morală, înşelăciune, nesocotirea adevărului scris, neîmplinirea adevărului Lui), El este înălţat. Cuvântul Domnului eliberează!

„Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri, pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii.” Evrei 4:12

Cum este sfinţit Dumnezeul cel Sfânt în viaţa ta?

Păcatul din viaţa mea cere pedeapsa lui Dumnezeu.

Cum este rugăciunea ta când pedeapsa Domnului este peste tine?

Poţi să te rogi ca şi David prin Psalmul 6:1-9?

„Doamne, nu mă pedepsi în mânia Ta şi nu mă mustra cu urgia Ta. Ai milă de mine, Doamne, căci mă ofilesc! Vindecă-mă, Doamne, căci îmi tremură oasele. Sufletul mi-e îngrozit de tot şi Tu, Doamne, până când vei zăbovi să Te înduri de mine? Întoarce-Te, Doamne, izbăveşte-mi sufletul! Mântuieşte-mă, pentru îndurarea Ta! Căci cel ce moare nu-şi mai aduce aminte de Tine şi cine Te va lăuda în locuinţa morţilor? Nu mai pot gemând! În fiecare noapte îmi stropesc aşternutul şi-mi scald patul în lacrimi. Mi s-a supt faţa de întristare şi a îmbătrânit din pricina tuturor celor ce mă prigonesc. Depărtaţi-vă de la mine, toţi cei ce faceţi răul! Căci Domnul a auzit glasul plângerii mele! Domnul îmi ascultă cererile şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!”

 

Doamne, fie Cuvântul Tău viu şi lucrător în inima mea!

 

Roada aşteptată

Isaia 5

*

Isaia 5: 4b

*

„Eu

mă aşteptam

să facă

roadă.”

 

Isaia a prezentat situaţia poporului într-un mod foarte clar . Poporul lui Dumnezeu (aşa de binecuvântat) nu a adus roada aşteptată de Domnul; cu toate avertizările nu a vrut să se pocăiască. De aceea Domnul a trimis pedeapsa asupra lui.

Crezi că generaţia noastră împlineşte cerinţele lui Dumnezeu?

Crezi că Dumnezeu este dezamăgit de purtarea şi nepocăinţa noastră?

Care ar fi motivele pentru care Domnul ar judeca şi pedepsi generaţia noastră?

Care din aceste „vaiuri” din capitolul cinci crezi că sunt adevărate în generaţia noastră?

Crezi că avem mai multe „vaiuri” decât poporul Domnului?

Despre care îţi vorbeşte ţie Domnul? Pentru care te avertizează?

Pentru care vrei să te pocăieşti?

Crezi că Legea lui Dumnezeu este desconsiderată în bisericile noastre, în societatea noastră?

Cum crezi că pedeapsa care a venit peste poporul Domnului s-ar potrivi cu judecata finală a lui Dumnezeu din ziua de apoi?

Ce ţi-a dat ţie Dumnezeu ca să poţi să aduci multă roadă pentru Împărăţia Lui?

Ţi-a dat El o familie? Sau prieteni, biserică, sănătate, cunoştinţă, Cuvântul, Duhul Sfânt, dragoste, pace, linişte, protecţie etc.?

Cum vei folosi învăţătura primită de la El?

Doamne, vin la Tine căci Tu poţi să mă păzeşti de lăcomie (poftă după lucruri), de beţie (plăceri), de  batjocorirea Numelui tău (uşurătate în vorbirea mea), de stricăciune (confuzie) morală (trup şi suflet murdar, binele nu este rău şi răul nu este bine), de înşelăciune (mă cred învăţată şi înţeleaptă) şi de dispreţ faţă de Cuvântul Tău (nesocotesc citirea şi împlinirea Cuvântului). Am nevoie de ajutorul Tău căci vreau să aduc roadă.

Doamne, pune dorinţa de pocăinţă pe inima mea!

Cine aduce roadă?

Isaia 5

*

Isaia 5: 4b

„Eu

mă aşteptam

să facă

roadă.”

*

 

Domnul ne-a spus cerinţele, aşteptările Lui. El ne-a dat tot ce avem nevoie ca să împlinim cerinţele Lui.

Cum împlineşti tu cerinţele Lui?

Cum foloseşti ceea ce ai primit?

Ce ai învăţat despre aşteptările lui Dumnezeu pentru viaţa ta şi cum vrei să începi să le pui în practică?

Doamne, dă-mi o minte atentă, o inimă liniştită şi dă la o parte orice distrage atenţia mea, pentru că vreau să fiu numai eu cu Tine. Vreau să iau decizii în prezenţa Ta.

Mulţumesc că mai ai har pentru mine şi îmi vorbeşti. Vreau să împlinesc cerinţele Tale. Ajută-mă să ştiu cum să fac dreptate, cum să iubesc mila şi cum să trăiesc smerită cu Dumnezeul meu.

Crezi că Dumnezeu are ceva avertizări pentru tine?

Cum poţi să arăţi tu respect pentru Legea Domnului?

Cum poţi arăta tu valoarea Cuvântului lui Dumnezeu în viaţa ta?

Cum dovedeşti că iei în serios avertizările Domnului?

Doamne, mulţumesc pentru avertizările Tale pentru mine.

„Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne nu mă lăsa de ruşine!” Psalmul 119:31

„Fă-mă să pricep calea poruncilor ( şi avertizărilor) Tale şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate. Îmi plânge sufletul de durere. Ridică-mă după Cuvântul Tău.” Psalmul 119:27-28

Doamne,

dorinţa inimii mele

este ca să găseşti roadă în viaţa mea!

Crezi că dragostea exclude dreptatea?

Isaia 5:8-30

Isaia 5:25a

„De aceea

Se şi aprinde

Domnul

de mânie.”

 

Înţelegi mânia şi harul lui Dumnezeu?

Mânia şi harul lui Dumnezeu sunt subiecte greu de înţeles.

Pe vremea lui Isaia poporul Israel nu era interesat de Dumnezeu. Eu cred că Domnul a vrut să-i salveze de la distrugere totală (ei erau porniţi la beţie şi petreceri – lucruri care duc la distrugere).

Poate a vrut să-i înveţe dependenţa totală de El.

Când au pierdut totul, atenţia lor putea fi doar la Domnul. Au putut să vadă o altă închinare la popoarele din jur (închinare la idoli) şi să facă diferenţa între Dumnezeul lor şi alţi dumnezei. Puteau să examineze situaţia lor, păcatul lor şi să se întoarcă la Domnul.

Când te gândeşti la harul lui Dumnezeu şi la judecata lui Dumnezeu, cum te rogi?

Cum vezi echilibru între harul şi judecata (mânia) lui Dumnezeu?

Cum înţelegi dragostea şi dreptatea lui Dumnezeu?

Cum te-a ajutat acest text biblic să te gândeşti la harul şi judecata lui Dumnezeu?

Cum primim noi harul lui Dumnezeu şi cum ne pocăim pentru a scăpa de mânia lui Dumnezeu?

Ceea ce credem despre Dumnezeu determină ceea ce credem despre toate celelalte lucruri.

Doamne, mulţumesc că mai ai har pentru mine, ca să mă pocăiesc şi să scap de mânia Ta. Mulţumesc că doreşti să mă scapi de la distrugerea pe care o aduce păcatul şi mă înveţi să trăiesc în dependenţă totală faţă de Tine.

Cred că Tu mă iubeşti şi ai har pentru mine. Mulţumesc că mă iubeşti şi mă ierţi.

Doresc să am o viziune clară despre Tine şi lucrarea Ta, ca apoi să văd clar viaţa şi lucrarea la care m-ai chemat.

 

Doamne, mulţumesc pentru harul Tău

şi Te rog  umple inima mea de credinţă!

Cine tolerează păcatul?

Isaia 5:1-30

Isaia 5:25a

„De aceea

Se şi aprinde Domnul

de mânie.”

 

Noi alegem să fim credincioşi Domnului sau să nu Îl ascultăm.

Dacă alegem să-L ascultăm, nu vom trăi plini de frica mâniei lui Dumnezeu. Frica ne ţine robi. Romani 8:15 ne spune: „Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm „Ava” adică „Tată”.

Te urmăreşte frica uneori? Aminteşte-ţi acest verset.

Dumnezeu va judeca pe cei ce au luat decizii să nu asculte de El şi L-au ignorat pe Dumnezeu.

Mânia lui Dumnezeu trebuie satisfăcută. El este Conducătorul şi foloseşte duşmanii Lui şi ai noştri ca să ne pedepsească.

Respingerea (ignorarea) lui Dumnezeu atrage judecata asupra omului.

Dumnezeu este sfânt şi nu poate să tolereze păcatul. El judecă astăzi păcatul din viaţa mea. Mă disciplinează ca să nu fiu pedepsită odată cu cei necredincioşi.

Păcatele celor credincioşi au fost judecate la cruce, de aceea nu simţim întreaga mânie a lui Dumnezeu asupra noastră.

Avertizările lui Dumnezeu sunt har pentru mine astăzi. Mâine? Nu se ştie.

Ce ştii despre ziua judecăţii finale?

Unde vei fi tu în ziua judecăţii? Între cei credincioşi? Dacă nu, de ce nu?

Vrei să scapi de judecata din urmă?

Astăzi este ziua mântuirii. Primeşte-L pe Isus Cristos în inima ta. Crede astăzi tu şi toată casa ta. Apoi aşteaptă venirea Domnului umblând în lumina Lui.

Doamne, umple inima mea

de credincioşie şi ascultare de Tine!

Legea şi Cuvântul

Isaia 5:24-30

*

Isaia 5:24b

„Au nesocotit

Legea Domnului oştirilor

şi au dispreţuit

Cuvântul Sfântului lui Israel.”

Cum ai explica tu cuiva ce este mânia lui Dumnezeu?

Dumnezeu ne pedepseşte pentru că ne iubeşte. Un părinte îl pedepseşte pe copil pentru a-l disciplina, pentru a-l învăţa ce e bine şi ce e rău.

Mânia lui Dumnezeu este reală.

Care oameni crezi că ar trebui să se teamă de mânia lui Dumnezeu? Eu cred că cei ce nu-L ascultă, Îl nesocotesc, Îl dispreţuiesc şi Îl ignoră.

Ce crezi că trebuia să ştie poporul Israel despre mânia lui Dumnezeu?

Îţi aminteşti de potop?

Îţi aminteşti de Sodoma şi Gomora?

Îţi aminteşti de şarpele de aramă?

Îţi aminteşti de Core, Datan şi Abiram?

Îţi aminteşti de blestemele scrise în cartea lui Moise, Deuteronom? Crezi că judecata (mânia) lui Dumnezeu a fost dreaptă? De ce crezi sau de ce nu crezi?

Te mângâie sau te tulbură judecata lui Dumnezeu?

Ce crezi despre faptul că Dumnezeu l-a lăsat pe popor să fie dus în robie (asiriană şi mai târziu în robia babiloniană)? Crezi că a fost un lucru bun?

Ce crezi că a vrut să-i înveţe Domnul prin robie?

Doamne, mulţumesc pentru Legea Ta şi pentru Cuvântul Tău. Ajută-mă să nu nesocotesc Legea Domnului oştirilor şi să nu dispreţuiesc Cuvântul Sfântului lui Israel. Mă uit în cuvântul scris în Scripturi şi văd ce li s-a întâmplat celor care au nesocotit şi au dispreţuit Cuvântul şi mă tem de mânia Domnului în viaţa mea, căci sunt o păcătoasă. De aceea vin să-mi cer iertare mereu şi mereu, ca să nu cad sub judecată. Ai milă de mine.

 

Doamne, pune Cuvântul Tău şi Legea Ta în inima mea!