binecuvantare

by

Binecuvântare sau povară? (7)

next churchEvrei 13:7, 17 ,,Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa! Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.”

*

Cum pot să fiu o binecuvântare pentru păstorul meu?

Ar fi bine să anunţ pe păstorul meu dacă nu pot să merg la biserică?

Ai avea curajul să nu te duci la slujbă o zi, fără să anunţi pe şeful tău? Sau dacă ai face aşa, ai avea curajul să te duci la lucru după o zi lipsă, şi să te porţi ca şi cum nu s-a întâmplat nimic? O asemenea purtare nu va fi tolerată. Totuşi unii credincioşi merg când vor ei la Casa Domnului, lipsesc fără să anunţe pe nimeni şi cred că nu-i treaba nimănui ce fac ei.

Biblia ne spune că păstorul este conducătorul spiritual al poporului Domnului.

1 Tesaloniceni 5:12 ne îndeamnă: ,,Vă rugăm, fraţilor, să priviţi bine pe cei ce se ostenesc între voi, care vă cârmuiesc în Domnul şi care vă sfătuiesc. Să-i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor. Trăiţi în pace între voi.”

Dacă noi credem Biblia, trebuie să credem că păstorul este autoritate pentru biserică. Cinstim noi mai mult vorbirea oamenilor decât vorbirea lui Dumnezeu? Cum este purtarea mea? Este păstorul meu un străin neimportant? Depinde sănătatea mea spirituală de el şi de relaţia mea cu el?

Dacă toţi credincioşii din biserica mea ar lipsi de la Casa Domnului aşa cum eu lipsesc, cum ar arăta biserica mea în următorii cinci ani?

*

Doamne, ajută-mă să dau socoteală păstorului meu

pentru absenţele mele de la Casa Domnului!

 

by

Binecuvântare sau povară? (4)

11 churchEvrei 13:7, 17 ,,Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa! Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.”

Cum pot să fiu o binecuvântare pentru păstorul meu şi pentru biserica mea?

Trebuie să mă înţeleg bine cu membri bisericii?

Efeseni 4:1-3 ne spune: ,,Vă sfătuiesc, deci, eu, cel întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi într-un chip vrednic de chemarea pe care aţi primit-o, cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste, şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului, prin legătura păcii.”

Toţi conducătorii vor să vadă unitate în popor. Păstorul se bucură atunci când vede că lucrăm fără ceartă, fără amărăciune şi fără neînţelegere.

Dacă toţi credincioşii din biserica mea s-ar înţelege bine, ar căuta smerenia, blândeţea, îndelunga răbdare, pacea şi unitatea aşa cum fac eu, cum ar arăta biserica mea în următorii cinci ani?

*

Doamne, ajută-mă să nu fiu parte a problemelor din biserică,

ci

parte a soluţiilor în toate problemele care sunt în biserică.

by

Binecuvântare sau povară? (3)

1 churchEvrei 13:7, 17 ,,Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa! Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.”

*

Cum pot să fiu o binecuvântare pentru păstorul meu?

Este bine să mă duc la el cu problemele mele?

Efeseni 4:12  ne prezintă trei motive pentru care Domnul ne dă conducători spirituali: ,,pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos”.

Păstorul nu doar predică, ci este darul dat de Dumnezeu în folosul meu. Dacă eu aş putea să-mi rezolv toate problemele spirituale, atunci Dumnezeu nu mi-ar fi dat păstor. Îi cer eu ajutor în rugăciune şi sfaturi când ajung în probleme?

Când păstorul îmi dă ajutor şi sfaturi, învăţ să-l respect. Multe probleme s-ar rezolva dacă nu am povesti unii cu alţii, ci ne-am duce la păstor după sfaturi şi ajutor.

Dacă toţi credincioşii din biserica mea ar cere sfat şi ajutor de la  păstorul meu aşa cum fac eu, cum ar arăta biserica mea în următorii cinci ani?

*

Doamne, ajută-mă să cer sfaturi şi ajutor de la păstorul meu!

by

Binecuvântare sau povară? (1)

 

Sunt eu o binecuvântare sau o povară pentru păstorul meu?

11 pray 

Evrei 13:7, 17 ,,Aduceţi-vă aminte de

mai marii voştri,

care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa! Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.”

Sunt eu o binecuvântare sau o povară pentru păstorul meu?

Îmi doresc eu, ca să fiu mai mult decât un membru înscris în registrul bisericii?

Realizez eu că Dumnezeu se uită la fiecare lucrare, cuvânt, gând, atitudine etc., din viaţa mea?

Mă gândesc eu că voi da socoteală înaintea scaunului de judecată al lui Cristos pentru purtarea mea (2 Corinteni 5:10; Romani 14:10; 1 Corinteni 3:11-15)?

Trebuie să îmi pun viaţa în rânduială şi să am relaţii de respect faţă de conducătorii pe care i-a pus Domnul în viaţa mea?

Dacă cineva ar spune: ,,Un copil trebuie să-şi cinstească părinţii şi să-i asculte”, cei mai mulţi creştini ar spune: ,,Amin!”

Dacă cineva ar spune: ,,Un angajat trebuie să-şi cinstească şi să-şi asculte stăpânul”, cei mai mulţi creştini ar spune: ,,Amin!”

Dacă cineva ar spune: ,,Un cetăţean trebuie să respecte legile statului şi să se supună autorităţilor”, cei mai mulţi creştini ar spune: ,,Amin!”

Şi dacă cineva ar spune: ,,Credincioşii bisericii trebuie să-şi onoreze păstorul şi să asculte de el”, cei mai mulţi creştini ar spune că nu-i aşa. Oare de ce? Este Dumnezeu autorul acestui gând? Oare de ce există acest spirit de rebeliune în biserică? De ce credincioşii nu vor să asculte de conducătorul lor? De ce nu este onorat şi ascultat păstorul?

Scriptura este foarte clară în ceea ce priveşte relaţiile din biserică.

Evrei 13:7 ne spune: ,,Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa!”

Evrei 13:17 ne spune: ,,Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.” Nu ne este de folos să refuzăm supunerea faţă de păstorul nostru.

1 Tesaloniceni 5:12-13 ne spune: ,,Vă rugăm, fraţilor, să priviţi bine pe cei ce se ostenesc între voi, care vă cârmuiesc în Domnul şi care vă sfătuiesc. Să-i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor. Trăiţi în pace între voi.”

Dumnezeu ne-a dat conducători spirituali ca să fie onoraţi, iubiţi şi ascultaţi. Asta nu înseamnă că păstorul are întotdeauna dreptate. El este om ca şi mine, ca şi tine, şi va face greşeli. Totuşi păstorul meu este un dar al lui Dumnezeu pentru mine (Efeseni 4:11), pentru binele meu. Domnul aşteaptă ca eu să-i arăt aprecierea mea şi să fiu o binecuvântare pentru el, nu o povară, căci aşa voi fi plăcută Domnului.

Dacă nu sunt de acord cu păstorul meu întotdeauna (aşa cum se întâmplă la locul de muncă sau în familie când nu sunt de acord cu ceilalţi), totuşi voi menţine o relaţie bună cu el. De ce relaţia mea cu păstorul să fie mai puţin importantă decât cea cu alţii?

Doamne, nu mă lăsa să fiu o rebelă şi o povară,

ci

o binecuvântare pentru păstorul meu!

 

by

O altă perspectivă asupra Psalmului 23

psalm23-72Domnul este Păstorul meu

– Aceasta înseamnă Relaţie!

Nu voi duce lipsă de nimic

– Aceasta însemnă Provizie!

El mă paşte în păşuni verzi

– Aceasta înseamnă Odihnă!

El mă duce la ape de odihnă

– Aceasta însemnă Refacere, Prospeţime!

El îmi înviorează sufletul

– Aceasta înseamnă Vindecare!

Ei mă povăţuieşte pe cărări drepte,

– Aceasta este Călăuzire!

din pricina Numelui Său.

– Acesta este Scop!

 Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii,

– Acesta este Test!

 nu mă tem de nici un rău,

– Aceasta este Protecţie!

căci Tu eşti cu mine.

– Aceata este Credincioşie!

Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie.

– Aceasta este Disciplină!

 Tu îmi întinzi masa în faţa potrivnicilor mei;

– Aceasta este Speranţa!

 îmi ungi capul cu untdelemn

– Aceasta este Consacrare!

 şi paharul meu este plin de dă peste el.

– Aceasta este Abundenţă!

 Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele

– Aceasta este Binecuvântare!

 şi voi locui în Casa Domnului

– Aceasta este Securitate, Siguranţă!

 până la sfârşitul zilelor mele.

– Aceasta este Eternitate!

by

Ţine minte!

111 vestescIsaia 42:1-44:23

Isaia 44:21a „Ţine minte aceste lucruri.”

*

Care este lucrul pe care-l ţii minte în ce priveşte viaţa ta de credinţă?

A deveni slujitor este singurul drum spre adevărata libertate.

Oamenii răscumpăraţi de Domnul, Îl glorifică printr-o slujire cu credincioşie şi printr-o închinare cu bucurie.

În contrast marcant cu împăratul Cir, Domnul Isus este blând. Oamenii nu se tem de El. Chiar şi fariseii sunt trataţi cu respect. Cei slabi sunt ajutaţi cu milă şi compasiune. Niciodată Domnul Isus nu stinge mucul care mai fumegă. El reaprinde credinţa celor ce este gata să se stingă.

Dumnezeu ne dă putere să biruim păcatul (temperamentul-mânia şi mândria). Nu ne lasă în întuneric. Ne duce pe un teren nou şi ne ţine de mână. Vrea să înţelegem că El este singura noastră speranţă, că El este singurul nostru Mântuitor.

Dumnezeu a vrut ca poporul Israel să fie o binecuvântare pentru toate naţiunile pământului. El vrea ca noi astăzi să fim o binecuvântare pentru cei din jurul nostru. Ce zic cei din jurul tău despre tine? Se bucură să stea lângă tine sau fug de tine? Ce spun oamenii despre Dumnezeul tău?

Dumnezeu a dat Legea poporului Israel, dar ei nu au ascultat de ea. Dumnezeu ne-a dat şi nouă Cuvântul Lui. Ce facem cu el? Faţă de care adevăr din Scriptură ai un ochi orb şi o ureche surdă? Totuşi, Dumnezeu este bun, chiar când noi nu ne pocăim. Ne trimite suferinţa ca să ne atragă atenţia, să ne amintească cui aparţinem.

Credinţa creşte mai mult prin suferinţă decât prin absenţa ei.

Uneori aducem mai multă glorie lui Dumnezeu prin suferinţă, pentru că ne încredem în El. Este o oportunitate mare ca alţii să vadă o mărturie vie şi să se întărească în credinţă. Noi experimentăm prezenţa lui Dumnezeu prin greutăţile vieţii care pot să mărească credinţa noastră. Gloria lui Dumnezeu se vede prin ceea ce suntem şi facem. Când Îl glorificăm pe Dumnezeu, îndreptăm atenţia altora spre atributele Lui. Către cine arată vorbele şi faptele mele? Către Dumnezeu sau departe de Dumnezeu?

Duhul Sfânt dă înviorare sufletului nostru. Idolatria cere mereu ceva de la noi, niciodată nu ne împlineşte, niciodată nu ne înviorează.

În faţa cui mă plec? În faţa idolatriei sau în prezenţa Duhului Sfânt?

Doamne, vreau să ţin minte că Tu eşti Răscumpărătorul meu. În fiecare zi mă întorc la Tine ca să primesc putere şi să mă bucur. Sunt fericită să stau de vorbă cu Tine şi să citesc Cuvântul Tău. Mulţumesc pentru Duhul Sfânt care aduce adevărata închinare şi adevărata libertate în viaţa mea.

 

Doamne, mulţumesc pentru înviorarea pe care o dă Duhul Sfânt inimii mele!

 

by

La crucea Lui

19 juneIsaia 36-39

Isaia 37:20

„Acum,

Doamne,

Dumnezeul

nostru,

izbăveşte-ne!”

 *

Care sunt insultele pe care le auzi în societatea noastră împotriva principiilor şi autorităţii lui Dumnezeu?

Cum te mângâie Dumnezeu în suferinţele zilnice?

Cum răspunzi la insultele lumii? Cum te porţi cu cei care te insultă?

Inima noastră trebuie să-L laude pe Domnul pentru credincioşia Lui şi pentru răspunsul la rugăciuni. Lauda trebuie să fie un mod de viaţă, nu doar o alegere sau o opţiune din când în când. Când lumea ne respinge, ne întoarcem la Dumnezeu care are milă şi îndurare, har şi binecuvântare.

Ce presiune ai chiar acum în viaţa ta care te împinge la frică şi îndoială? Nu uita că Dumnezeu este dragoste, şi El a promis că este cu tine. Găseşte în Cuvântul Lui versete pe care să te bazezi.

Noi trebuie să punem poverile noastre la crucea Lui prin rugăciune. Orice îngrijorare, orice conflict, adus în prezenţa Domnului prin laudă şi închinare poate fi schimbat.

Recunoaşte caracterul lui Dumnezeu. Nimic nu este imposibil cu Dumnezeu.

Trebuie să scriem răspunsurile lui Dumnezeu la rugăciunile noastre ca o aducere aminte a bunătăţilor Lui, pentru că noi uităm repede lucrurile bune.

Care necazuri îţi aduc durere şi suferinţă? Cine sau ce îţi fură curajul şi bucuria?

Vrei să-i spui Domnului şi să ceri vindecare?

Vei aştepta cu răbdare răspunsul Lui?

Noi suntem într-o continuă dependenţă de Domnul. Avem nevoie de călăuzirea Lui.

Ce anume îţi distrage atenţia de la Domnul?

Ce dorinţe, ce ambiţii te depărtează de înţelepciunea şi căile lui Dumnezeu?

Cum vei aduce corectare prin Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa ta?

Cum vei mulţumi pentru harul salvării?

Doamne, Dumnezeul meu, izbăveşte-mă de cel rău prin puterea Numelui Tău şi sfinţeşte-mă prin Adevărul Tău. Mulţumesc pentru harul Tău prin suferinţă, pentru curajul pe care mi-l dai să mă lupt lupta cea bună a credinţei şi pentru bucuria pe care o am în prezenţa Ta. Tu îmi asculţi rugăciunile şi mă vindeci. Tu îmi dai înţelepciune şi mă ajuţi să aştept în tăcere ajutorul Tău.

Doamne, inima mea se roagă şi aşteaptă!

by

Două împărăţii

24 maiIsaia 32:1-8

Isaia 32:3

„Ochii celor ce văd nu

vor mai fi legaţi

şi urechile celor ce aud

vor lua aminte.”

 

Dumnezeu este singura alianţă pe care ne putem baza! El este Atotputernic şi ne poate ajuta. El este speranţa noastră. El ştie ce e mai bine pentru noi şi poate să ne descopere adevărul. Împăratul nostru va domni cu dreptate! Va cârmui cu nepărtinire.

În această împărăţie a întunericului unde trăim acum, nebunul este numit ales la suflet şi mişelul este numit om cu inimă largă (32:5); inima nebunului spune nebunii, se gândeşte la rău, lucrează în chip nelegiuit, spune neadevăruri, ia pâinea celui flămând şi apa celui însetat, face planuri vinovate, minte şi nedreptăţeşte pe cel sărac (32:6-7).

În Împărăţia lui Dumnezeu unde Domnul Isus Cristos va domni, va fi diferit.

Cum va fi Împărăţia Împăratului care domneşte cu dreptate?

Împărăţia Lui este o Împărăţie veşnică şi perfectă. Acolo va domni dragostea, bucuria, pacea şi nu va fi nici un rău. Vom fi o binecuvântare unii pentru altii şi ne vom bucura pentru totdeauna. Vom fi ca un adăpost împotriva vântului, ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca nişte râuri de apă într-un loc uscat, ca umbra unei stânci mari într-un pământ ars de sete (32:2).

Doamne, fereşte-mă de nebunie, ca nu cumva să numesc un nebun ca fiind un om ales, şi un mişel ca fiind un om cu inimă largă. Păzeşte-mi gura şi buzele să nu rostesc nebunii. Atrage-mi atenţia ca să nu gândesc rău, să nu lucrez în chip nelegiuit, să nu spun neadevăruri, să nu iau pâinea celui flămând, să nu iau apa celui însetat, să nu fac planuri vinovate, să nu mint şi să nu nedreptăţesc pe cel sărac, pentru că nu vreau să fac parte din împărăţia întunericului.

Dorinţa sufletului meu este să aparţin Împărăţiei Fiului dragostei Tale, să fiu binecuvântată şi să fiu o binecuvântare pentru alţii. Ajută-mă să protejez pe alţii cu rugăciunile mele, să scap pe alţii din furtună cu ajutorul Tău, să aduc viaţă prin cuvintele mele acolo unde este uscăciune iar acolo unde pământul este ars de soare (o inimă zdrobită) să aduc prezenţa (umbra) Ta care dă odihnă şi linişte.

 

Inima mea va lua aminte la Cel  Atotputernic,

căci doresc Împărăţia Lui!

 

by

Planuri şi hotărâri

divineIsaia 30

Isaia 30:1a

„Vai,

zice Domnul,

de copiii răzvrătiţi.”

 

Vai de cei ce fac planuri fără să întrebe pe Domnul. Tu faci planuri fără să întrebi pe Domnul? Plănuieşti, şi apoi ceri binecuvântare peste planurile Tale? Îi spui Domnului ce are de făcut?

Ce plănuieşti chiar acum să faci fără să-L întrebi pe Domnul?

Când a fost ultima dată când ai experimentat călăuzirea lui Dumnezeu?

Opreşte-te din schemele tale şi cere ajutor Domnului în orice decizie şi plan.

Ori de câte ori fac ce vreau eu, ajung în necaz, ruşine şi strâmtorare. Planurile mele duc la distrugere. Când Îl întreb pe Domnul şi-L ascult, El îmi răspunde.

Planurile lui Dumnezeu sunt planurile cele mai bune!

Dumnezeu aşteaptă (tânjeşte) să ne descopere planurile şi harul Lui. Este plin de compasiune şi îndurare.

 

Vai de cei răzvrătiţi care iau hotărâri fără Domnul. Iei hotărâri fără Domnul?

Vai de cei ce fac legăminte care nu vin din Duhul Meu. Faci legăminte care nu vin din Duhul Domnului?

Vai de cei ce îngrămădesc păcat peste păcat. Îngrămădeşti păcat peste păcat?

 

Doamne, Te rog să mă ierţi că plănuiesc fără să Te consult, iau hotărâri fără Tine, fac legăminte care nu vin din Duhul Tău şi îngrămădesc păcat peste păcat.

Mă întorc la Tine cu căinţă şi pocăinţă. Ai milă de mine! Ajută-mă! Ridică-mă! Iartă-mă!

Iartă-mi răzvrătirea, minciuna, neascultarea, rătăcirea, încrederea în silnicie, vicleşugurile, nelegiuirea, încăpăţânarea. Iartă-mă pentru că gândesc ca lumea şi am iluziile ei.

Iartă-mă că fug după avere şi valorile lumii. Iartă-mă ori de câte ori nu am o influenţă bună în familie, biserică, societate.

Doamne, descopere-mi unde sunt greşită, arată-mi adevărul Tău şi dă-mi putere să trăiesc cum Tu mă înveţi, pentru că vreau să trăiesc în linişte şi odihnă, în seninătate şi încredere.

 

Doamne, inima mea caută planurile şi hotărârile Tale pentru viaţa mea!

by

Înţelepciune în încercările vieţii

poze de la Mery Hodut 026Aceasta a fost tema întâlnirii surorilor din Charlotte, N.C., (bisericile baptiste şi penticostale din zonă) din 6 Aprilie 2013.

Textul citit a fost Iacov 1

Eu (Ana), roaba lui Dumnezeu şi a Domnului Isus Hristos, către voi, surorile mele, roabele Domnului, care sunteţi împrăştiate în mai multe biserici:

sănătate! Domnul să vă dea sănătate fizică şi sănătate duhovnicească!

Cineva suferă chiar acum. Cineva trece prin încercare chiar acum.

Unde este atenţia ta când treci prin încercare: la încercare sau la Dumnezeu?

Surorile mele, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări, ca unele care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşite, întregi şi să nu duceţi lipsă de nimic. Dacă vreuneia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare şi ea îi va fi dată. Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc.

Ai fi gata să treci biruitoare prin încercări dacă ai şti că Domnul are un plan şi un scop în viaţa ta prin tot ce ţi se întâmplă? Crezi tu că abosolut tot ceea ce ni se întâmplă este în atenţia lui Dumnezeu?

Te întrebi de ce unele încercări sunt aşa de grele?

Cum adică să privesc ca o mare bucurie când trec prin felurite încercări?

Bucuria nu este fericire. Dumnezeu nu aşteaptă să mă bucur că sufăr!!!

Bucuria despre care se vorbeşte aici este roada Duhului Sfânt pe care Duhul Sfânt o formează în noi şi ne ajută să acceptăm încercările cu pace şi linişte, încredere şi perseverenţă, când trecem prin greu, căci Dumnezeu este în control.

Răspunsul pentru orice lucru este în Biblie! Ce spune Biblia despre încercările prin care trecem?

Atitudinea contează. Cum înfruntăm încercarea? Care este atitudinea bună când trecem prin încercare? Nu putem avea atitudine bună dacă nu înţelegem încercarea.

Trebuie să evităm atitudinea greşită!

Atitudini greşite:

-credem că încercarea nu are rost sau nu este necesară.

-ne credem victime: (uite ce mi-a făcut…)

– învinovăţim pe alţii

– ne plângem de milă

-ne simţim învinse şi neajutorate

-căutăm ajutor în locuri greşite

Toate încercările sunt evidenţe ale lucrării lui Dumnezeu în viaţa noastră indiferent de sursa lor.

Trebuie să înţeleg sursa încercărilor:

–         decizii greşite

–         alţii ne fac rău

–         trăim într-o lume căzută

–         de la cel rău

–         de la Domnul

Dumnezeu trimite sau permite unele încercări.

Dacă vreuneia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare şi ea îi va fi dată. Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc.

Cu alte cuvinte am nevoie de înţelepciune ca să înţeleg încercarea.

Înţelepciunea începe cu reverenţa faţă de Domnul. Începutul înţelepciunii este frica de Domnul.

A avea înţelepciune înseamnă:

1.  a avea viziunea lui Dumnezeu despre încercare şi

2.  a răspunde pe baza principiilor biblice.

Ce înseamnă să vedem încercarea din punctul de vedere a lui Dumnezeu

Ce înseamnă să răspundem în acord cu ceea ce spune Dumnezeu?

Dacă înţelegem scopul lui Dumnezeu prin încercări vom vedea în ele ocazia pe care ne-o dă Dumnezeu ca să lucreze în noi maturitatea în credinţă şi bucurie pentru ceea ce face El.

Rugăciunea este prima atitudine bună. Cere înţelepciune, Dumnezeu vrea să avem înţelepciune.

Care este scopul lui Dumnezeu?

  1. Credinţa noastră este testată ca să se vadă dacă este autentică.

1 Petru 1:6-7 ,,În ea (mântuirea) voi vă bucuraţi mult, cu toate că acum, dacă trebuie, sunteţi întristaţi pentru puţină vreme, prin felurite încercări, pentru ca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este cercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos.”

Se merită să treci prin încercare ca Dumnezeu să-ţi mărească, să-ţi întărească, să-ţi solidifice  credinţa?

Credinţa nestestată nu este statornică, nu este autentică. Este numai teorie, nu te poţi baza pe ea.

 Încercarea ne formează credinţa.

Dacă ne rugăm pentru înţelepciune, Dumnezeu ne trimite teste ale credinţei ca să vedem dacă suntem sau nu înţelepţi.

Exemplu: Matei 15:21-28 (explică).

  1. Devotamentul (ascultarea) nostru faţă de Domnul este testat.

Noi spunem Domnului că Îl iubim, aşa de uşor. Dar iubirea se dovedeşte la cruce. Unde sunt în ceea ce priveşte ascultarea mea de Domnul? Cât de mult umblu eu în ascultare de Domnul şi cât mă jertfesc?

Exemplu:  Avraam (Geneza 22 ,,dă-mi Mie ce ai tu mai scump”).

  1. Curăţia noastră este testată (ca să fim curaţi, curăţiţi).

Testul aduce la suprafaţă atitudini pe care nu ştiam că le avem (prejudecăţi, răutate, mânie, resentimente, necinste, lipsă de respect, lăcomie, dispreţ, minciună etc.

Ce nu ar trebui să aparţină vieţii mele? Testul va scoate la iveală răul.

Exemplu: Isaac şi Rebeca (Rebeca nu l-a respectat pe soţul ei, căci nu i-a vorbit cu privire la binecuvântarea pe care voia să i-o dea lui Esau pe ascuns). A vrut un lucru bun dar metoda a fost greşită. Cum obţinem noi lucrurile bune? Ce metode folosim?

* Testul produce imaginea lui Cristos în noi. El are un scop divin în fiecare încercare. Ştie unde suntem, unde trebuie să ajungem şi ne asistă pe drum.

* Testul, încercarea este o oportunitate pentru Dumnezeu ca să ne binecuvânteze, să Îşi demonstreze dragostea, puterea şi grija Lui faţă de noi,

Dacă totul este în regulă ni se pare că ni se cuvine totul (aşa că vine experimentarea

* Încercarea ne echipează ca să fim o binecuvântare pentru alţii.

Dumnezeu vrea să ne echipeze pentru ceea ce avem de făcut. Vreau eu să fiu echipată să ajut pe cineva în încercare?

Fără încercare nu putem fi binecuvântări pentru alţii.

2 Corinteni 1:3-4 ,,Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz!”

Care este răspunsul corect? Eşti tentată să spui: las-o baltă!? Nu îmi place încercarea, nu pot să o duc.

Dacă treci prin încercare, ţi-ar place ca cineva să te mângâie?

Ca să mângâi pe cineva trebuie să înţelegi că ai fost pe-acolo.

Cum răspunzi?

Iată răspunsul meu:

Doamne, vreau să privesc ca o mare bucurie când trec prin felurlte încercări căci ştiu şi cred că nu există binecuvântare fără încercare.

Cred că Tu eşti în control în ceea ce priveşte timpul, durata şi intensitatea încercării prin care mă treci.

Doamne, cred că ai un scop precis, indiferent că trimiţi sau permiţi încercarea în viaţa mea.

Doamne, cred că eu sunt fiica Ta de care Tu ai grijă!

Tu împlineşti o nevoie specifică în viaţa mea, pentru că eu mă rog specific  şi aştept în credinţă. Cred că încercarea îmi va face bine. Cred că dacă nu răspund în credinţă, sufăr degeaba şi nu câştig nimic.

Doamne, cred că încercarea îmi creşte credinţa, îmi defineşte ascultarea şi mă curăţeşte, şi dacă nu cred, pierd binecuvântarea.

Doamne, cred că mi se dezvoltă răbdarea când sunt sub presiune. Cred că alţii văd când trec prin greu cu încredere în Dumnezeu şi cu perseverenţă.

Doamne, cred că Tu faci ceva bun: formezi chipul lui Cristos în mine, faci o mare transformare şi aduci un mare triumf în viaţa mea.

Doamne, cred că mă ajuţi să cântăresc lucrurile, mă ajuţi să văd atitudinea mea şi creşterea mea duhovnicească (dacă mă plâng, dacă învinuiesc pe alţii sau dacă stau liniştită aşteptând cu răbdare ajutorul Tău).

Doamne, cred că Tu mă creşti, mă maturizezi, lucrezi în viaţa mea. Am încredere că Tu eşti cu mine prin orice încercare şi Tu mă vei ajuta să trec prin orice  încercare oricât de greu ar fi.

Cred că vrei să mă binecuvântezi, să formezi şi să dezvolţi caracterul lui Cristos în mine  şi mă echipezi ca să ajung să fiu o binecuvântare pentru alţii, o mângâiere pentru cei ce trec prin încercări.

Doamne, cred în harul Tău şi în puterea Ta care mă va ajuta să biruiesc răul prin bine.

Doamne, cred că Tu dai înţelepciune tuturor celor ce o cer cu credinţă.

Acest răspuns îmi aduce pace în inima mea. Credinţa în ceea ce face Dumnezeu este esenţială. Aşteptările mele pot fi greşite.

Mă predau total în mâna Domnului şi aştept ajutorul Lui la timpul Lui.

Unde este atenţia mea: la Domnul sau la încercare? La ce vreau eu sau la ce vrea El?

Cât de mult te gândeşti la ceea ce face Domnul în viaţa ta prin încercări? Cât de mult te gândeşti la ceea ce vrei tu?

Cine în viaţa ta este aşa? Cine are o credinţă autentică, ascultă de Domnul şi trăieşte în curăţie? Cine este o binecuvântare pentru tine şi în cine poţi să vezi caracterul lui Cristos?

Pentru cine eşti tu aşa? Cine în viaţa ta vede că tu ai o credinţă reală şi puternică, umbli în ascultare de Domnul şi cauţi curăţia? Pentru cine eşti o binecuvântare, o mângâiere şi cine vede caracterul lui Cristos în viaţa ta?

Cineva ne urmăreşte tot timpul căci oamenii caută modele de credincioşi reali.

 Ferice de cea care rabdă ispita. Căci după ce a fost găsită bună, va primi cununa vieţii pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.

NORII  ÎNCERCĂRILOR POT ADUCE PLOAIA  BINECUVÂNTĂRILOR

Doamne, mulţumim pentru Duhul Tău cel Sfânt care ne ajută să privim ca o mare bucurie când trecem prin felurite încercări, ca unele care ştim că încercarea credinţei noastre lucrează răbdarea. Mulţumim pentru mângâierea pe care ne-o dă Duhul Sfânt, Mângâietorul ori de câte ori trecem prin greu.

Cerem de la Tine, înţelepciunea care se coboară de sus căci ea este curată, paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică.

Cerem înţelepciune ca să înţelegem scopul pe care îl ai Tu prin fiecare încercare şi puterea Ta ca să răspundem înţelept.

Da, Doamne, nu ne-ndoim ci credem că după orice nor, e-un soare şi mai dulce şi mai strălucitor. Nu norul este veşnic, ci Soarele-I acel ce-vinge şi rămâne Stăpân în veci de veci!