Cuvântul

by

Roada aşteptată

Isaia 5

*

Isaia 5: 4b

*

„Eu

mă aşteptam

să facă

roadă.”

 

Isaia a prezentat situaţia poporului într-un mod foarte clar . Poporul lui Dumnezeu (aşa de binecuvântat) nu a adus roada aşteptată de Domnul; cu toate avertizările nu a vrut să se pocăiască. De aceea Domnul a trimis pedeapsa asupra lui.

Crezi că generaţia noastră împlineşte cerinţele lui Dumnezeu?

Crezi că Dumnezeu este dezamăgit de purtarea şi nepocăinţa noastră?

Care ar fi motivele pentru care Domnul ar judeca şi pedepsi generaţia noastră?

Care din aceste „vaiuri” din capitolul cinci crezi că sunt adevărate în generaţia noastră?

Crezi că avem mai multe „vaiuri” decât poporul Domnului?

Despre care îţi vorbeşte ţie Domnul? Pentru care te avertizează?

Pentru care vrei să te pocăieşti?

Crezi că Legea lui Dumnezeu este desconsiderată în bisericile noastre, în societatea noastră?

Cum crezi că pedeapsa care a venit peste poporul Domnului s-ar potrivi cu judecata finală a lui Dumnezeu din ziua de apoi?

Ce ţi-a dat ţie Dumnezeu ca să poţi să aduci multă roadă pentru Împărăţia Lui?

Ţi-a dat El o familie? Sau prieteni, biserică, sănătate, cunoştinţă, Cuvântul, Duhul Sfânt, dragoste, pace, linişte, protecţie etc.?

Cum vei folosi învăţătura primită de la El?

Doamne, vin la Tine căci Tu poţi să mă păzeşti de lăcomie (poftă după lucruri), de beţie (plăceri), de  batjocorirea Numelui tău (uşurătate în vorbirea mea), de stricăciune (confuzie) morală (trup şi suflet murdar, binele nu este rău şi răul nu este bine), de înşelăciune (mă cred învăţată şi înţeleaptă) şi de dispreţ faţă de Cuvântul Tău (nesocotesc citirea şi împlinirea Cuvântului). Am nevoie de ajutorul Tău căci vreau să aduc roadă.

Doamne, pune dorinţa de pocăinţă pe inima mea!

by

Legea şi Cuvântul

Isaia 5:24-30

*

Isaia 5:24b

„Au nesocotit

Legea Domnului oştirilor

şi au dispreţuit

Cuvântul Sfântului lui Israel.”

* 

Cum ai explica tu cuiva ce este mânia lui Dumnezeu?

Dumnezeu ne pedepseşte pentru că ne iubeşte. Un părinte îl pedepseşte pe copil pentru a-l disciplina, pentru a-l învăţa ce e bine şi ce e rău.

Mânia lui Dumnezeu este reală.

Care oameni crezi că ar trebui să se teamă de mânia lui Dumnezeu? Eu cred că cei ce nu-L ascultă, Îl nesocotesc, Îl dispreţuiesc şi Îl ignoră.

Ce crezi că trebuia să ştie poporul Israel despre mânia lui Dumnezeu?

Îţi aminteşti de potop?

Îţi aminteşti de Sodoma şi Gomora?

Îţi aminteşti de şarpele de aramă?

Îţi aminteşti de Core, Datan şi Abiram?

Îţi aminteşti de blestemele scrise în cartea lui Moise, Deuteronom? Crezi că judecata (mânia) lui Dumnezeu a fost dreaptă? De ce crezi sau de ce nu crezi?

Te mângâie sau te tulbură judecata lui Dumnezeu?

Ce crezi despre faptul că Dumnezeu l-a lăsat pe popor să fie dus în robie (asiriană şi mai târziu în robia babiloniană)? Crezi că a fost un lucru bun?

Ce crezi că a vrut să-i înveţe Domnul prin robie?

Doamne, mulţumesc pentru Legea Ta şi pentru Cuvântul Tău. Ajută-mă să nu nesocotesc Legea Domnului oştirilor şi să nu dispreţuiesc Cuvântul Sfântului lui Israel. Mă uit în cuvântul scris în Scripturi şi văd ce li s-a întâmplat celor care au nesocotit şi au dispreţuit Cuvântul şi mă tem de mânia Domnului în viaţa mea, căci sunt o păcătoasă. De aceea vin să-mi cer iertare mereu şi mereu, ca să nu cad sub judecată. Ai milă de mine.

 

Doamne, pune Cuvântul Tău şi Legea Ta în inima mea!

by

Ascultaţi Cuvântul!

Isaia 1:10a

*

„Ascultaţi

*

Cuvântul

*

Domnului.”

*

*

 

La Domnul este salvarea!

Prosperitatea are şi ea un sfârşit. Poporul Israel continua să se închine, dar nu şi cu inima. Când inima lipseşte în închinare, începe decăderea morală. Istoria a dovedit că un individ sau o naţiune ajunge la momente tragice. Societatea vorbeşte (acum ca şi atunci) despre prosperitate, bogăţie şi arată multă superficialitate în lucrurile spirituale.

Profeţii nu au fost de acord cu „alianţele poporului cu unii dintre vecinii mai puternici”, pentru că ei credeau că puterea este a lui Dumnezeu şi El hotărăşte destinul unei naţiuni.

Când accepţi ca aliat un străin, trebuie să accepţi şi dumnezeii lui. Supunerea este un alt lucru pe care aliaţii pot să-l ceară, şi asta poate implica alte lupte cu care tu nu ai fi de acord.

 

Cât timp dai pentru căutarea prosperităţii?

Ce înseamnă pentru tine să te închini şi cu inima şi cu mintea şi cu trupul?

Te duci cu cei mulţi sau eşti preocupată de lucrurile spirituale?

Cine sunt aliaţii pe care te bazezi? De unde ai putere?

Ai ajuns în bătălii pe care nu le poţi duce?

 

Doamne, ajută-mă să văd când paşii mei o iau în direcţie greşită. Dezlipeşte-mi inima de bogăţie şi lăcomie. Schimbă-mi inima după inima Ta. Pune în mine valorile Tale. Caut supunerea faţă de Tine ca să nu mă lupt degeaba în viaţă.

 

Doamne, schimbă-mi inima după voia Ta!

 

by

O pildă

Ioan 13:1-17

Ioan 13:15a

„Pentru că

Eu v-am dat o pildă

ca şi voi

să faceţi

cum am făcut Eu.“

*

Cum înţelegi slujirea?

Domnul Isus are putere să curăţească şi să ierte păcatele.

Sunt două feluri de curăţiri: una trupească  (spălat cu apă) şi una spirituală (spălat de păcat).

Domnul nu are favoriţi, ci El îi iubeşte şi-i iartă pe toţi. El le dă ocazie tuturor să se pocăiască. Unii oameni nu recunosc păcatul pentru că nu cunosc Cuvântul.

Domnul întotdeauna cunoaşte pe cei ce sunt curaţi şi pe cei ce nu sunt curaţi.

Care sunt cele două curăţiri şi care e importanţa lor?

Ce este pocăinţa? Este un eveniment unic, o singură dată în viaţă? Este ceva ce trebuie să faci zilnic?

Crezi tu că Domnul iartă orice păcat?

Crezi tu cu adevărat că Domnul te iartă dacă Îi ceri? Mulţumeşti tu pentru iertare?

Îi condamni tu pe alţii că au greşit şi nu pot fi iertaţi?

Îţi este uşor să ierţi pe alţii? Crezi că Domnul te iartă pe tine, dar nu şi pe alţii?

Au greşit alţii mai mult faţă de tine decât ai greşit tu faţă de Domnul?

*

Iertarea este o slujire. Cei ce urmează pe Domnul trebuie să slujească altora. Numai în umilinţă pot fi împlinite nevoile altora. În Împărăţia Domnului cine se înalţă va fi smerit şi cine se smereşte va fi înălţat de Cristos. Noi putem să-i păcălim pe alţii, dar nu pe Domnul.

*

Îţi aminteşti de o ocazie recentă când de dragul lui Cristos, te-ai coborât jos de tot în slujire faţă de cineva în nevoie şi ai văzut o eliberare din păcat în viaţa acelei persoane?

Domnul să te binecuvânteze cu o inimă smerită, gata de slujire!

by

Fără frică

Ioan 12:42-50

„Totuşi chiar dintre fruntaşi, mulţi au crezut în El, dar, de frica Fariseilor, nu-L mărturiseau pe faţă, ca să nu fie daţi afară din sinagogă. Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu. Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. Şi cine mă vede pe Mine Îl vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Eu am venit ca să fiu o lumină în lume pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. Dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec, căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cine Mă nesocoteşte şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine-l osândi: „Cuvântul“  pe care l-am vestit Eu.  Acela îl va osândi în ziua de apoi. Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl care M-a trimis, El Însuşi Mi-a poruncit ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc, şi ştiu că porunca Lui este viaţa veşnică. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun aşa cum Mi le-a spus Tatăl.“

Sunt şi astăzi oameni care cred, dar de frica altora nu-L mărturisesc pe Domnul. Dacă Domnul este cu tine, nu are de ce să-ţi fie frică. Încrede-te în El.

Cum Îl mărturiseşti tu pe Domnul? Prin vorba ta? Prin tăcerea ta? Prin răbdarea ta? Prin faptele tale bune?

Domnul este gata să ne elibereze din tot întunericul acestei lumi. Auzirea şi păzirea cuvintelor Lui ne mută din întuneric la lumină.

În ziua de apoi va fi o judecată a celor ce nesocotesc cuvintele Domnului. Ce crezi tu despre ziua judecăţii?

Credinţa în Domnul Isus ne dă victorie şi putere să-L mărturisim

Domnul să pună cuvintele Lui în gura ta ca să-L mărturiseşti fără frică!

by

Cuvântul

Ioan 6:1-51

Ioan 6:51a

„Eu sunt Pâinea Vie

ce S-a pogorât din cer.

Dacă mănâncă cineva

din pâinea aceasta,

va trăi în veci.“

*

Doamne,

Mulţumesc că eşti pentru mine „Pâinea care S-a pogorât din cer” care mă hrăneşte şi mă susţine în fiecare zi. Mă bucur că Tatăl m-a atras la Domnul Isus prin învăţătura Lui şi că am harul să pot asculta de El. Cred în Tine, Doamne, cred că Tu eşti „Pâinea Vieţii” care îmi dă şi mie viaţă. Vreau să mănânc din ea în fiecare zi; să citesc Cuvântul, ca să trăiesc, pentru că iată ce spune Biblia:

„Omul nu trăieşte numai cu pâine ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.“ Matei 4:4

„Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în el.“ Proverbe 30:5

„Cuvântul Domnului este Adevărul.“ Ioan 17:17

„Cuvântul este aproape de tine, în gura ta şi în inima ta.“ Romani 10:8

„Cuvântul lui Cristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea.

Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră.“ Coloseni 3:16

„Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător.“ Evrei 4:12

„Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în veac.“ 1 Petru 1:25

Cuvântul lui Dumnezeu

să fie viu şi lucrător în viaţa ta în fiecare zi!

by

Semănat sau secerat?

Unul seamănă iar altul seceră

Ioan 4:31-42

„În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănânce şi ziceau: „Învăţătorule, mănâncă!“ dar El le-a zis: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n-o cunoaşteţi.“  Ucenicii au început să-şi zică, deci, unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?“ Isus   le-a zis: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis şi să împlinesc lucrarea Lui. Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni până la seceriş? Iată, Eu vă spun: ridicaţi-vă ochii şi priviţi holdele, care sunt albe acum, gata pentru seceriş. Cine seceră, primeşte o plată şi strânge roadă pentru viaţa veşnică, pentru ca şi cel ce seamănă şi cel ce seceră să se bucure în acelaşi timp. Căci în această privinţă, este adevărată zicerea: „Unul seamănă, iar altul seceră.“  Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi ostenit. Alţii s-au ostenit şi voi aţi intrat în osteneala lor.“ Mulţi samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina mărturiei femeii care zicea: „Mi-a spus tot ce am făcut.“  Când au venit samaritenii la El L-au rugat să rămână la ei. Şi El a rămas acolo două zile. Mult mai mulţi au crezut în El din pricina cuvintelor Lui. Şi ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că am auzit noi înşine şi ştim că acesta este într-adevăr Cristosul, Mântuitorul lumii.“

 

Care este mâncarea ta preferată?

Care a fost mâncarea Domnului?

Unii credincioşi seamănă sămânţa Cuvântului. Alţii culeg roadele. Este o osteneală în amândouă.

Ca şi credincioşi trebuie să lucrăm în echipă. Domnul nu ne cere să lucrăm de unul singur. Care sunt oamenii din echipa ta? Ce faceţi voi? Semănaţi sau seceraţi? În urma lucrului se arată roada (oamenii vin la credinţă şi recunosc că Isus Cristos este Mântuitotul lumii). Vin oameni la Cristos în urma lucrului tău? Cred oamenii că au nevoie de Mântuitorul?

Domnul să te ajute să rămâi în voia Lui şi să împlineşti lucrarea Lui!

by

Lumina sau întunericul?

1 Ioan 2:1-17

,,Copilaşilor vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva a păcătuit avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Cristos, cel neprihănit. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi. Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui. Cine zice: ,,Îl cunosc“, şi nu păzeşte poruncile Lui este un mincinos, şi adevărul nu este în el. Dar cine păzeşte Cuvântul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârşită. Prin aceasta ştim că suntem în El. Cine zice că rămâne în El, trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus. Preaiubiţilor, nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche pe care aţi avut-o de la început. Porunca aceasta veche este Cuvântul pe care l-aţi auzit. Totuşi vă scriu o poruncă nouă, lucru care este adevărat atât cu privire la El cât şi cu privire la voi; căci întunericul se împrăştie şi lumina adevărată şi răsare chiar. Cine zice că este în lumină şi urăşte pe fratele său, este încă în întuneric până acum. Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină şi în el nu este nici un prilej de poticnire. Dar cine urăşte pe fratele său este în întuneric, umblă în întuneric şi nu ştie încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii. Vă scriu copilaşilor, fiindcă păcatele vă sunt iertate pentru Numele lui. Vă scriu părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. Vă scriu tinerilor, fiindcă aţi biruit pe cel rău. V-am scris părinţilor fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris tinerilor, fiindcă sunteţi tari şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi şi aţi biruit pe cel rău.“

Este cu neputinţă să nu păcătuim. Cristos este singurul fără păcat.

Bucuria noastră este că avem un Mijlocitor la Tatăl, pe Isus Cristos, Cel neprihănit, care a murit pentru păcatele noastre. Odată cu creşterea noastră în cunoaşterea Lui, creşte înţelegerea noastră cu privire la poruncile Lui şi dorinţa de a le păzi. Umblarea noastră în adevărurile pe care le ştim este dovada că Îl iubim pe Domnul.

Cum mulţumeşti tu Domnului pentru iertarea zilnică pe care o primeşti?

Cum dovedeşti că îi iubeşti pe alţii? Asculţi porunca Lui?

Ce înseamnă să urăşti pe alţii? Cum biruieşti tu pe cel rău?

 

Domnul să te păzească de întuneric în relaţii

şi să te ajute să biruieşti pe cel rău!

 

by

Experienţa sau Cuvântul?

Ioan 21:18-25

 *

Ioan 21:19b 

*

,,Vino

după

Mine.“

*

 

Experienţa sau Cuvântul? După mine (după capul meu), sau după Domnul?

Nu putem aştepta de la alţii să aibă aceeaşi experienţă cu Domnul, ca şi noi.

Experienţa noastră nu este un model pentru alţii.

Cuvântul lui Dumnezeu este baza, nu experienţa personală.

Lucrările sunt diferite, personalităţile sunt deosebite. Ioan a fost foarte diferit de Petru. Petru a fost un om de acţiune, impulsiv, foarte curajos, iar Ioan a fost meditativ, tăcut, intuitiv, cu discernământ, mulţumit.

Poate că Domnul te cheamă să stai lângă El pentru o vreme. Eşti tu mulţumită cu atât? Ai tu bucurie în inimă când eşti în prezenţa Domnului?

În prezenţa Domnului se petrece cea mai mare schimbare.

Acolo ne pregăteşte Domnul pentru venirea Lui.

Domnul Isus a trăit pe pământ fără a păcătui. A murit, a fost îngropat, a înviat, S-a înălţat la cer, şi acum ne aşteaptă pe noi, pregătindu-ne locul în Împărăţia Lui. Noi experimentăm încă aici pe pământ viaţa Lui, bucuria Lui, pacea Lui, planul Lui, cerul Lui, eternitatea Lui. Aceasta este împlinirea supremă pentru fiecare credincios.

Aştepţi tu revenirea Domnului Isus?

Te bucuri tu că ai un viitor şi o nădejde?

Îţi doreşti tu mai mult cerul decât pământul?

 

Tu bazează-te pe Cuvântul lui Dumnezeu!

 

 

by

Pe cine hrăneşti?

Ioan 21:15-17

 *

Ioan 21:15b  

*

,,Paşte

mieluşeii

Mei.“

*

 

Domnul Isus a spus lui Petru (şi le spune tuturor credincioşilor) să aibă grijă de copiii lui Dumnezeu (mieluşeii, oiţele şi oile).

În sensul real al cuvântului, învăţătorul de la şcoala duminicală îl hrăneşte pe copilul tău împreună cu tine. În vacanţe toată responsabilitatea este a familiei. Este totodată şi o oportunitate să-l ajuţi în dezvoltarea personalităţii lui. Viaţa trece repede şi copiii cresc. Nu-i avem decât pentru o vreme.

Copilul vede dacă citeşti Biblia ca să faci o temă sau pentru că Îl iubeşti pe Dumnezeu.

Câteva minute pe zi petrecute cu copilul şi Biblia vor ajunge o prioritate în viaţa copilului.

Spune-i copilului tău sau al altora că tot ce spune Biblia este adevărat.

Isus este prietenul copiilor. Încurajează copilul să vorbească cu Domnul ca şi cum ar vorbi cu părinţii.

Fii creativă cu copilul, mai ales în vacanţe. Vorbeşte şi cu alte mame şi fii deschisă la învăţături noi şi bune.

 

Domnul să te găsească credincioasă în lucrarea încredinţată.

Hrăneşte ,,micuţul mieluşel“ cu Cuvântul Domnului.

 

Domnul să te ajute să iubeşti Cuvântul care te hrăneşte!

Domnul să te ajute să-i hrăneşti şi pe alţii!

 

Cuvântul Domnului este o hrană adevărată!