May 30, 2013 by anatatar

Calea cea Sfântă

Isaia 34-35

Isaia 34:8a

„Acolo

se va croi

o cale,

un drum,

care se va numi

Calea cea Sfântă.”

Cum ai descrie tu Calea cea Sfântă? Cum i-ai descrie pe cei ce umblă pe Calea cea Sfântă?

Pe Calea cea Sfântă umblă oameni curaţi, sfinţi, sănătoşi duhovniceşte, izbăviţi de Domnul, plini de bucurie şi cântare.

Cum te motivează la acţiune descrierea zilei judecăţii în comparaţie cu prezentarea promisiunii răscumpărării?

Este Domnul Isus Răscumpărătorul tău?

Dacă Domnul Isus este Răscumpărătorul tău, cum Îi mulţumeşti?

Dacă eşti pe Calea cea Sfântă cum umbli pe ea?

Cum te rogi? Cum lauzi pe Domnul?

Este inima ta plină de bucurie şi cântare?

Cum te rogi pentru cei ce nu sunt pe Calea cea Sfântă?

Dacă Domnul Isus nu este Răscumpărătorul tău, de ce nu este? Vino la El astăzi. Vino pe Calea cea Sfântă. Caută o biserică. Roagă-te Domnului pentru ajutor. Tu poţi fi unul dintre cei izbăviţi de El. Alege astăzi! Astăzi este har. Mâine nu ştim ce va fi.

Dumnezeu este îndelung răbdător, plin de îndurare şi iertare, dragoste şi dreptate.

El răsplăteşte binele şi pedepseşte răul.

Cum Îl vezi pe Dumnezeu în viaţa ta?

Cum explici acest mister că Dumnezeu este un Judecător drept dar şi un Salvator plin de compasiune?

Judecata este lucrarea lui Dumnezeu şi sfârşeşte într-un foc veşnic pentru cei ce nu s-au pocăit.

Răscumpărarea este lucrarea lui Dumnezeu care duce la o cântare a bucuriei.

Este în inima ta o cântare a bucuriei?

Încotro merge viaţa ta: către experimentarea pedepsei sau spre bucuria răscumpărării?

Credinţa este alegerea ta. Consecinţele necredinţei nu sunt alegerea ta.

Cum vezi viitorul tău?

Doamne, mulţumesc pentru Calea cea Sfântă pe care Tu ai pregătit-o şi pentru mine. Mă bucur să merg pe ea. Mulţumesc pentru toţi cei dragi şi pentru toţi cei credincioşi care împreună cu mine mergem cu bucurie pe Calea cea Sfântă. Tu ne-ai răscumpărat cu preţul sângelui Domnului nostru Isus Cristos. Mulţumim că ai plătit acest mare preţ pentru noi.

Mulţumim că Tu ne ajuţi să alegem credinţa în fiecare zi şi să trăim prin credinţă. Noi avem un viitor şi o nădejde prin credinţă. Prin puterea Ta vom căuta curăţia, vom cânta şi ne vom bucura.

În inima mea este o cântare de bucurie

pentru că sunt pe Calea cea Sfântă!

May 10, 2013 by anatatar

Apreciere

Leviticul 19:3a

,,Fiecare

din voi

să cinstească

mama

sa.”

Dedicație mamei soțului meu:

În primul rînd doresc să mulțumeasc Domnului că m-a binecuvintat cu o mamă soacra credincioasă.

De ce o apreciez eu pe mama soțului meu?

In primul rînd o apreciez pentru că Dumnezeu îmi cere acest lucru. Apoi ea Îl iubeste pe Domnul. Apoi pentru că a dat viață celui mai scump ,,dar” pe care l-am primit eu in viață, soțul meu, Liviu.

O apreciez pentru că l-a crescut pe mîini de rugăciuni, că a stat pe genunchi înaintea Domnului și l-a dedicat Domnului. O apreciez pentru ca-și iubește familia pină la sacrificiu, pentru că nimic nu este prea greu sau prea mult să faca pentru noi. O apreciez pentru hărnicia ei, pentru bucatele gustoase pe care le gătește pentru familie, pentru langoși, pentru sarmale, teiței de casă, pîine caldă, murături așa de bune etc.

Locuim împreună de 7 ani, ne slujește cu atîta dragoste și dăruire făra să cîrteasca, se străduiește să nu mă supere, ca noră, o apreciez pentru că se roagă nencetat pentru familia pe care i-a dat-o Domnul.

Rugăciunea mea este ca Domnul să-i răsplătească dragostea, și sacrificiul cu sănătate, și să-i asculte toate rugăciunile.

Cu dragoste si apreciere, o noră recunoscătoare,

Mariana Percy (Strizu)

April 1, 2013 by anatatar

Astăzi este har !

Isaia 24:1-13

Isaia 24:3b

„Domnul

hotărât

aşa.”

Dumnezeu este bun şi este dragoste, de aceea a pus păcatul nostru asupra Domnului Isus Cristos, care a suferit pedeapsa pentru noi, în locul nostru. Astăzi este har dacă primim şi acceptăm darul lui Dumnezeu şi ne pocăim.

Când va veni judecata va fi prea târziu.

Dacă vom fi pe pământ la revenirea Domnului Isus vom fi scutiţi de pedeapsa judecăţii pentru că am ales să fim copiii lui Dumnezeu. Totuşi o anumită suferinţă va fi dată prin evenimentele care vor zgudui pământul din cauza pedepselor celor răi.

De partea cui vei fi? De partea celor credincioşi sau de partea celor necredincioşi? Decizia îţi aparţine. Cei ce resping adevărul lui Dumnezeu vor fi judecaţi. Nu va mai fi bucurie. Nu va mai fi muzică.

Poţi să-ţi imaginezi o lume fără bucurie?

Poţi să-ţi imaginezi o lume fără muzică?

Poţi să-ţi imaginezi o lume fără plăcerea de a râde, de a te bucura de natură?

Dumnezeu va veni să judece lumea. Judecata lui Dumnezeu este consecinţa păcatului.

Este speranţă pentru credincioşi, chiar dacă sunt puţini.

Pentru Dumnezeu este important ce faci tu acum. În care domenii din viaţa ta eşti în pericol de a fi judecată de Dumnezeu? Unde este păcat în viaţa ta? Care păcat trebuie alungat din viaţa ta? Când vei rezolva păcatul tău?

Doamne, mulţumesc pentru Domnul Isus, Darul Tău! Mulţumesc pentru iertarea păcatelor şi promisiunea vieţii veşnice.

Tată, inima mea primeşte Darul Tău!

March 19, 2013 by anatatar

Totul este sub controlul Lui

Isaia 15-18

Isaia 18:4

„Căci aşa mi-a vorbit Domnul:

„Eu privesc liniştit din locuinţa Mea

pe căldura arzătoare

a luminii soarelui

şi pe aburul de rouă,

în vipia secerişului”.”

Lumea în care trăim este într-o schimbare rapidă. Internetul, televizorul, ziarele şi magazinele ne spun acest lucru. Piaţa financiară este în necaz, ne îngrijorează teroriştii, căsătoriile sunt în crize, locurile de muncă tot mai puţine. Ne întrebăm unde este Dumnezeu, şi ce face.

Dumnezeu ţine totul sub controlul Lui. El îşi împlineşte scopul cu fiecare individ şi cu fiecare naţiune. El nu este pasiv. Este implicat într-un mod activ în viaţa mea.

Chiar dacă sunt judecată pentru păcatul meu, ştiu că Dumnezeu este drept.

Judecata lui Dumnezeu aduce consecinţe pentru păcatului meu. Păcatul este pedepsit.

Judecata lui Dumnezeu este întotdeauna spre restaurarea mea. El nu este răzbunător, nici rău. Mă disciplinează în dragoste, ca să mă întorc la El. Dumnezeu nu mă distruge prin pedeapsă pentru că mă încred în El pentru protecţia Lui. El îmi oferă ajutorul Lui, şi vreau să-l accept. Îmi cer iertare pentru mândria şi aroganţa mea care mi-au adus căderea.

Dumnezeu urăşte mândria. Mândria este un păcat grav.

Nu vreau ca mândria mea să încurce planul Domnului în viaţa mea. Aleg să depind de Domnul, nu de ceea ce ştiu eu. Aleg să mă încred în Domnul. Aleg să mă întorc la El ori de câte ori cad. El este tot ce am nevoie. În El singur îmi găsesc siguranţa.

Dumnezeu nu mă va dezamăgi niciodată. Promisiunile Lui sunt da şi amin.

Doamne, ajută-mă să nu mă bazez pe bani, pe prieteni, pe familia mea, pe soţul meu, pe profesia mea, ci numai pe Tine, căci toate celelalte pot cădea, dar Tu rămâi veşnic.

Păzeşte de asemenea pe roaba Ta de mândrie ca să nu stăpânească peste mine. Descoperă-mi dacă se furişează în inima mea şi fă-mă vegheatoare. Aminteşte-mi mereu de umilinţă.

Doamne, dă-mi o inimă veghetoare!

February 19, 2013 by anatatar

Te laud, Doamne!

Isaia 12

Isaia 12:1a

„În ziua aceea

vei zice:

„Te laud, Doamne”.”

Cum lauzi tu pe Domnul? Ai bucurie în inima ta?

Pacea şi unitatea duc la bucurie! Domnul dă bucuria! În ziua aceea mânia lui Dumnezeu se va sfârşi şi ne va mângâia pentru că este un Dumnezeu plin de har. Nu pentru că noi merităm, ci pentru că El este salvarea noastră. Ne încredem în El şi nu ne temem.

Câtă bucurie trebuie să fie în inima celui ce laudă pe Domnul!

Inima care a fost atinsă de harul Domnului este o inimă plină de mulţumire şi caută voia Lui.

Motivul bucuriei este salvarea primită în dar şi iertarea păcatelor. Atenţia celui ce laudă pe Domnul este Domnul Însuşi care nu mai este mânios, ci iertător, gata să mângâie şi să întărească. El dă bucuria salvării. El mă mângâie nu pentru că merit, ci pentru că El este bun.

Un alt motiv al bucuriei este sărbătorirea victoriei lui Dumnezeu. Fără Dumnezeu nu este mântuire, nu este eliberare, nu este împlinire (satisfacţie). Pentru că Dumnezeu lucrează mântuirea, noi putem scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii: dragoste, vindecare, har, (Psalm 116:13). După cum fântâna este simbolul potolirii setei, tot aşa şi Cuvântul (Dumnezeu Însuşi), stâmpără setea sufletului, satisface şi dă bucurie.

Imaginează-ţi un însetat lângă fântână. Fântâna noastră nu seacă niciodată. Cristos nu ne va părăsi niciodată. El întotdeauna ne va împlini setea sufletului nostru şi ne va da bucurie.

Experimentezi tu această împlinire în relaţia ta cu Dumnezeu?

Inima mea este plină de bucuria Domnului!

Doamne, Te laud că potoleşti setea inimii mele!

February 12, 2013 by anatatar

Despre Dragoste

DESPRE DRAGOSTE

1 Ioan 4:8b

,,Dumnezeu

este

Dragoste.”

Cine ar putea oare cuprinde acest subiect, să-l dezvolte şi mai ales să aibă pretenţia că a reuşit să spună tot? Ce înseamnă ea, şi de fapt cu ce se confundă cel mai adesea? Definiţii găsim în toate dicţionarele, în toate limbile şi până la urmă trebuie să recunoaştem că este ceva bun, pozitiv. În linii mari numim dragostea ca fiind atracţia dintre oameni, după multiple criterii. Se întâmplă ca aceasta să fie ireversibilă, fără răspunsul cel puţin identic al celeilalte părţi şi atunci se naşte ceea ce noi definim suferinţa. Este cam ceea ce experimentăm noi în relaţiile interumane.

Totodată, în felul cum vedem noi lucrurile, avem de multe ori impresia că doar anumite categorii de oameni sunt capabile să iubească. Şi mai credem, pe bună dreptate că unii oameni nu merită deloc să fie iubiţi având în vedere derapajul lor de la normele comportamentale. Cu aceste elemente facem aprecieri şi ne încadrăm în societate. Totul se rezumă la simţurile noastre.

Oare despre ce fel de dragoste vorbeşte Domnul nostru când ne dă „o porunca nouă”? Este vorba de vreun omonim sau de sărăcia vocabularului?

Un prim text care vine să confirme diferenţa, este cel din Gen. 6,vers.2, când fiii lui Dumnezeu au văzut cum erau fetele oamenilor şi ca urmare, le-au luat de neveste. În total contrast, Isaac în cap. 24 din prima carte, îşi primeşte nevasta din mâna lui Dumnezeu şi apoi a iubit-o. (vers.67) În primul exemplu, lucrarea omului a stârnit mânia lui Dumnezeu, urmarea fiind potopul, în cel de-al doilea promisiunea merge mai departe prin Isaac şi Rebeca.

Următoarea treaptă o găsim scrisă în Levitic 19, vers. 18., reluată de Domnul în predica de pe munte şi de apostolul Pavel în epistola către Romani. Moise spune poporului să nu se răzbune şi nici să nu fie supărat pe fiii lui Israel. În acest context el adaugă ceva peste puterile lor. Dacă trebuie să renunţe la revanşă, şi să le treacă chiar şi supărarea, de-acum el le cere să-i şi iubească, şi nu oricum ci ca pe ei însuşi. E mult prea mult, mai ales că sunt şi nevoiţi să trăiască în condiţii de călătorie. Şi, peste toate acestea, nimic de negociat pentru că Domnul vorbeşte. Ce fel de dragoste pot ei să ofere? Cât de mult se iubeau ei pe sine pentru a valorifica o grilă la superlativ? Dacă celelalte porunci erau cât de cât „omeneşti” pentru că ţineau de un anumit statut personal de înţelegere şi educaţie, această aplicaţie nu-şi are corespondent în priceperea lor. Pentru că este precursoarea renunţării definitive la „eu”, pentru că este imaginea iubirii fără limite a unui Dumnezeu deja sângerând, pentru că „sine”-ul lui Dumnezeu este vărsat în Fiul omului, evreii scoşi din Egipt nu s-au putut împăca deloc cu acest tip de iubire. Pentru Isaac şi Rebeca a fost suficient să ridice ochii ca să intre în „da-ul” lui Dumnezeu, în timp ce poporul a nesocotit toate poruncile până la lecţia babiloniană.

Deşi pleacă de la iubirea pentru aproape, nivelul de dragoste pentru vrăşmaşi, din Matei 5, 43-48 este incandescent. Este de altfel condiţia desăvârşirii. Este altceva. Acelaşi cuvânt dar o altă semnificaţie. Să iubeşti pe vrăşmaşi. Aşa direct, fără ocolişuri. Vers. 44 parcă ne plasează într-o altă dimensiune. Să faci bine celui care te urăşte când noi nu suntem în stare să facem bine nici măcar celor care le suntem indiferenţi. Poate mai reuşim să întoarcem cu vreo răsplată, binele pe care alţii ni-l fac. Asta în cazul fericit când socotim că nu ne sunt datori.

Ne distribuim noi pe noi după un scenariu bine pus la punct dar cu o lipsă totală de conţinut. Nu ne aplaudă nimeni. Suntem la vers.46-47, şi nici nu vrem să plecăm de acolo pentru că este comod şi nu dă bătăi de cap. Cerem în schimb mereu lui Dumnezeu să ne mărească dragostea pentru El şi Imparatia Lui, (si nu este rau) dar uitam ca manifestarea acesteia implica renuntarea noastra la pasivitate si intrarea pe teren. Dragostea de acest tip se toarna, conditia este sa avem vase goale la noi. Iar acestea se obtin privind in stanga si dreapta noastra si citind cu inima 1Corinteni 13.

Cu dragostea pornita din simturile noastre, falimentul este asigurat.

Efeseni cap. 5 -2 face parte din motivarea noastra. O jertfa de bun miros-lui Dumnezeu.

Gilu Florea

Arad-Sega

9 februarie 2013

February 11, 2013 by anatatar

Decalogul soţului şi al soţiei

Deuteronom 11.18

“Puneţi-vă, dar,

în inimă şi în suflet

aceste cuvinte

pe care vi le spun!

Să le legaţi ca un semn

de aducere aminte

pe mâinile voastre

şi să fie ca nişte fruntare

între ochii voştri.”

Deseori în viaţa aceasta vorbim despre cele 10 porunci, impunem reguli şi facem ordine în viaţa altora, însă familiile multora dintre creştini sunt corigente la acest capitol: „Cele 10 porunci”. Nu vreau să judec nimic şi nu vreau să ofensez pe nimeni, dar de multe ori îmi place să aduc în discuţie subiecte pe care mulţi vor să le evite, îmi place să spun lucrurilor pe nume, şi să ne îndreptăm dacă este nevoie.

Ceea ce aş vrea să vă pun la dispoziţie în rândurile de mai jos nu sunt cuvintele mele, ci cuvintele unui om care a trecut prin viaţa de familie. Aş vrea să vă prezint cele 10 porunci pentru viaţa de familie, care cu siguranţă vă vor fi de un mare ajutor şi folos.

Decalogul soţului

Ascultă, soţule: soţia ta este singura ta soţie; să nu ai altă femeie în viaţa ta!
Să nu laşi ca ochii tăi, mintea ta sau inima ta să privească, să gândească sau să iubească vreo altă femeie în afară de soţia ta!
Să nu iei în deşert numele soţiei tale, gândindu-te la altă femeie, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi preacurvari!
Să lucrezi pentru împlinirea nevoilor tale personale, dar să nu uiţi să sfinţeşti pe soţia ta, îngrijindu-te de nevoile ei spirituale, emoţionale şi materiale!
Să-i cinsteşti pe părinţii soţiei tale!
Să nu-ţi ucizi soţia cu vorba sau cu fapta, căci “moartea şî viaţa sunt în puterea limbii”!
Să nu preacurveşti poftind alte femei în inima ta!
Să nu-i furi soţiei tale dreptul pe care îl are asupra ta, căci ea este stăpână pe trupul tău!
Să nu-ţi minţi niciodată soţia!
Să nu pofteşti ceva de la soţia ta în relaţiile intime, dacă acest lucru Ȋl dezonorează pe Dumnezeu şi pe soţia ta!

Decalogul soţiei

Ascultă, soţie: soţul tău este singurul tău soţ; să nu ai alt bărbat în viaţa ta!
Să nu laşi ca ochii tăi, mintea ta sau inima ta să privească, să gândească sau să iubească vreun alt bărbat în afară de soţul tău!
Să nu iei în deşert numele soţului tău, gândindu-te la alt bărbat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi preacurvari!
Să lucrezi pentru împlinirea nevoilor tale personale, dar să nu uiţi să sfinţeşti pe soţul tău, îngrijindu-te de nevoile lui spirituale, emoţionale şi materiale!
Să-i cinsteşti pe părinţii soţului tău!
Să nu-ţi ucizi soţul cu vorba sau cu fapta, căci “moartea şi viaţa sunt în puterea limbii”!
Să nu preacurveşti poftind alţi bărbaţi în inima ta!
Să nu-i furi soţului tău dreptul pe care îl are asupra ta, căci el este stăpân pe trupul tău!
Să nu-ţi minţi niciodată soţul!
Să nu pofteşti ceva de la soţul tău în relaţiile intime, dacă acest lucru Ȋl dezonorează pe Dumnezeu şi pe soţul tău!

Cele 10 porunci cu privire la Decalogul soţului şi soţiei din acest articol sunt preluate din cartea “Căsătorie garantată pe viaţă” scrisă de Nelu Mureşan.

February 5, 2013 by anatatar

Pe cine te sprijineşti la greu?

Isaia 10:20-25

Isaia 10:20b

„Se vor sprijini

cu încredere

pe Domnul,

Sfântul lui Israel.”

Nici un om, nici o naţiune nu se poate ridica împotriva Atotputernicului Dumnezeu!

Ziua Domnului este o zi de judecată pentru cei ce aleg să nu creadă şi o zi de salvare pentru cei ce cred.

Cum dovedesc acţiunile tale credinţa ta în promisiunile lui Dumnezeu?

Cum comunici tu altora promisiunile lui Dumnezeu?

Dacă ai primit mântuirea, cum împlineşti porunca Domnului: „Mergeţi şi faceţi ucenici!”? Cu cine împărtăşeşti vestea cea bună?

Domnul întotdeauna are urmaşi care se bazează pe El. Eşti tu unul dintre ei?

Scopul lui Dumnezeu în disciplinare este întotdeauna restaurarea noastră şi nu distrugerea noastră. Orice pedeapsă are un sfârşit. Aceasta este vestea cea bună. Nu te da bătută. Domnul va purta de grijă. Bazează-te pe Domnul. Aşteaptă ajutorul Lui în tăcere, cu umilinţă.

Oare de ce este amintită aici minunea de la Marea Roşie şi îzbânda lui Ghedeon? Pentru că atunci când omeneşte nu este cale de ieşire, Dumnezeu poate transforma imposibilul în posibil.

Oricât ar fi de dificilă situaţia ta, Domnul poate transforma şi restaura totul. În amândouă cazurile Israel a câştigat prin puterea lui Dumnezeu.

Care este atitudinea ta în ce priveşte disciplinarea copiilor tăi? Care este atitudinea ta faţă de nepoţii tăi? Vrei să-i controlezi? Vrei să restaurezi relaţia ta cu ei şi a lor cu Domnul? Crezi că trebuie schimbat ceva în relaţia ta cu copiii tăi: atitudini, metode, motivaţii?

Poate că Domnul nu te foloseşte ca un instrument al mâniei Sale, dar poate că te foloseşte să spui altora adevărul Lui. Cum sună cuvintele tale în casa ta, la locul de muncă? Nu uita că adevărul trebuie spus cu dragoste (Efeseni 4:15).

Doamne, dorinţa inimii mele este

să mă sprijinesc pe ajutorul Tău!

February 2, 2013 by anatatar

Protestanţii în România

Un documentar realizat de Cristi Ţepeş

February 1, 2013 by anatatar

Dumnezeu pedepseşte mândria şi aroganţa

Isaia 10:5-19

Isaia 10:12b

„Voi

pedepsi,

zice

Domnul.”

În versetele 13-14 din cartea Isaia capitolul 10, se vede mândria şi aroganţa împăratului Asiriei care aminteşte de nouă ori persoana lui prin cuvintele: puterea mea, înţelpciunea mea, eu sunt priceput, eu am împins, eu am jefuit, eu sunt viteaz, eu am dat jos, eu am pus mâna, eu am strâns.