S-au dus să-L caute pe Isus

Ioan 6:22-27

„Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decât o corabie şi că Isus nu se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea. A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mâncaseră ei pâinea, după ce Domnul mulţumise lui Dumnezeu. Când au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s-au suit şi ele în corăbiile acestea şi s-au dus la Capernaum să-L caute pe Isus. Când L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis: „Învăţătorule, când ai venit aici?“ Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat, vă spun, că Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile acestea şi v-aţi săturat. Lucraţi nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea, care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul omului, căci Tatăl, adică Însuşi Dumnezeu, pe El L-a însemnat cu pecetea Lui.“

Mulţi oameni Îl caută pe Domnul pentru un câştig material. Domnul îi cunoaşte, dar noi nu-i cunoaştem.

Domnul cunoaşte motivaţia fiecăruia.

Atenţia noastră trebuie să fie asupra noastră, nu asupra altora. Dacă ne ocupăm de alţii şi de motivaţia lor, nu mai avem timp de noi. Lucrarea noastră nu este să-i schimbăm pe alţii, căci numai Domnul poate schimba o inimă.

Lucrarea mea este să mă aduc pe mine în ascultare de Domnul.

De ce Îl caut eu pe Domnul? Ce vreau de la El?

Care este mâncarea pentru viaţa veşnică pe care trebuie să o caut sau pentru care trebuie să lucrez?

Domnul să te ajute să-L cauţi pentru că Îl iubeşti!

Şi nu uita să lucrezi pentru viaţa veşnică!

O noapte furtunoasă

Ioan 6:16-21

„Când s-a înserat, ucenicii Lui s-au coborât la marginea mării. S-au suit într-o corabie şi treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase şi Isus tot nu venise la ei. Sufla un vânt puternic şi marea era întărâtată.

După ce au vâslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblând pe mare şi apropiindu-se de corabie. Şi s-au înfricoşat. Dar Isus le-a zis: „Eu sunt, nu vă temeţi!“ Voiau, deci, să Îl ia în corabie. Şi corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.“

 

Orice furtună aduce noaptea în viaţa noastră. Noaptea este mai greu să faci orice lucru. Bătăliile cele mai grele se dau noaptea. Puterea celui rău se desfăşoară şi se dezlănţuie mai bine în întuneric.

Cred ca ai fost şi tu la mare şi ai văzut o furtună. Sau, cel puţin, ai văzut o furtună la televizor!? Sau poate că ai văzut o furtună în viaţa ta. Când vine furtuna, cerul se întunecă, vântul suflă cu putere şi ai nevoie de un adăpost sigur. Nu te poţi lupta cu furtuna! Poţi să vâsleşti bine, dar frica poate să te încurce. Ai nevoie de ajutor.

Când suflă un vânt puternic şi marea vieţii tale este întărâtată, cheamă-L pe Isus în barca vieţii tale. El vine şi potoleşte furtuna. Numai El poate porunci unei furtuni! Cu El ajungi la mal cu bine.

 

Domnul să conducă corabia ta ca să ajungă cu bine la liman!

 

Aşteptări

Ioan 6:1-15

 „După aceea, Isus S-a dus dincolo de Marea Galileii, numită Marea Tiberiadei. O mare gloată mergea după El, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi. Isus S-a suit pe munte şi şedea acolo cu ucenicii Săi. Paştele, praznicul iudeilor, erau aproape. Isus Şi-a ridicat ochii şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi i-a zis lui Filip: „De unde vom cumpăra pâini ca să mănânce oamenii aceştia?“ Spunea lucrul acesta ca să-i încerce, pentru că ştia ce are de gând să facă. Filip I-a răspuns: „Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu două sute de lei nu ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele“. Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon  Petru, I-a zis: „Este aici un băieţel, care are cinci pâini de orz şi doi peşti, dar ce sunt acestea la atâţia?“ Isus a zis: „Spuneţi oamenilor să şadă jos.“ În locul acela era multă iarbă. Oamenii au şezut jos, în număr de aproape cinci mii. Isus a luat pâinile, a mulţumit lui Dumnezeu, le-a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celor ce şedeau jos. De asemenea, le-a dat şi din peşte cât au voit. După ce s-au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: „Strângeţi fărâmiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.“ Le-au adunat deci şi au umplut douăsprezece coşuri cu fărâmiturile care rămăseseră din cele cinci pâini de orz, după ce mâncaseră toţi. Oamenii aceia când au văzut minunea pe care o făcuse Isus, ziceau: „Cu adevărat, acesta este proorocul cel aşteptat în lume.“ Isus fiindcă ştia că au de gând să vină să-L ia cu sila ca să-L facă împărat, S-a dus iarăşi la munte, numai El singur.“

Dacă te duci după Isus, de ce te duci? Ce aşteptări ai de la Domnul? Aştepţi de la El să-ţi resolve toate lucrurile sau aştepţi de la El să te schimbe după inima Lui?

Domnul ne încearcă uneori ca să ne înveţe să gândim bine şi să acţionăm corect. El ştie că suntem fireşti dar suntem în şcoala Lui şi creştem în cunoştinţă şi înţelepciune.

Fillip s-a dovedit foarte firesc. „Noi nu avem!“ este lozinca multora.

Andrei vine cu o soluţie. „Avem“ spune el.

Cauţi tu soluţii spre rezolvarea cazului sau te plângi „că nu se poate“ sau „nu avem“?

Domnul să te facă o bună observatoare şi împlinitoare a nevoilor celor din jurul tău!

Domnul să-ţi dea cunoştinţa şi înţelepciunea Lui!

Ştiu

Ioan 4:1-30

*

Ioan 4:25

„Ştiu,

a zis femeia

că are să vină

Mesia.“

*

*

 

Această femeie păcătoasă a crezut că Mesia va veni şi va învăţa pe alţii adevărul lui Dumnezeu în timp ce evreii credeau că Mesia îi va elibera de romani.

De multe ori Îl căutăm şi noi pe Mesia să ne elibereze din anumite situaţii şi nu-L căutăm pentru adevărul lui Dumnezeu.

Ucenicii care plecaseră după mâncare s-au întors şi se mirau că Domnul stătea de vorbă cu o femeie, dar au învăţat deja un lucru: când nu înţelegi lucrurile Domnului nu pune la îndoială căile Lui.

Când ceea ce face Domnul nu poate fi înţeles cu mintea mea, trebuie să tac.

Un om poate să ascundă păcatul lui, dar odată ce Dumnezeu îl eliberează, este gata să strige şi să spună tuturor ce mare este Dumnezeu.

Nu te uita la păcate cât de mari sunt, ci, uită-te cât de mare-i Dumnezeu, care poate ierta şi elibera pe toţi cei ce primesc oferta Lui.

Dacă treci astăzi prin probleme mari, aminteşte-ţi cât de mare este Dumnezeu, nu cât de mare este problema ta.

Femeia aceasta a alergat şi a spus tuturora, plină de bucurie, despre Domnul. Când Domnul face o minune în viaţa cuiva nu poate fi ascunsă.

Ce minune a făcut Domnul în viaţa ta în săptămâna aceasta? Sau în anul acesta? Cu cine ai împărtăşit-o? Câţi oameni au venit să asculte cuvintele Domnului?

În mărturisirea noastră nu trebuie să ne gândim ce vor spune alţii despre noi, ci, să ne gândim ce vor spune oamenii despre Isus.

 

Domnul să-ţi descopere adevărul Lui în problemele din viaţa ta.

 

Fântâna vieţii

Ioan 4:1-14

„Domnul a aflat că Fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan. Însă Isus nu boteza El Însuşi, ci ucenicii Lui. Atunci a părăsit Iudea şi S-a întors în Galilea.  Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria, a ajuns lângă o cetate din ţinutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care-l dăduse Iacov fiului său Iosif. Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, şedea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al şaselea. A venit o femeie din Samaria să scoată apă. „Dă-mi să beau“, i-a zis Isus. Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de ale mâncării. Femeia Samariteană I-a zis: „Cum Tu, Iudeu, ceri să bei de la mine, femeie Samariteancă?“– Iudeii, în adevăr nu au legături cu Samaritenii. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi cine este Cel ce îţi zice: „Dă-mi să beau,“ tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie.“ „Doamne“, I-a zis femeia: „nu ai cu ce să scoţi apă şi fântâna este adâncă, de unde ai putea să ai, deci, aceasta apă vie? Eşti tu oare mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta şi a băut din ea el însuşi şi feciorii lui şi vitele lui?“ Isus i-a răspuns: „Oricui bea din apa aceasta , îi va fi iarăşi sete. Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu îi va fi sete, ba încă apa pe care i-o voi da Eu, se va preface în el într-un izvor de apă, care va ţâşni în viaţa veşnică.“

 

Viaţa este o călătorie cu multe opriri. Când eşti ostenită, opreşte-te la fântână să te odihneşti şi să-ţi potoleşti setea sufletului tău. Fântâna este adâncă şi ai nevoie de timp ca să scoţi apă. Efortul tău va fi răsplătit căci apa pe care o vei bea îţi va potoli setea. Apa aceasta se va preface într-un izvor de apă care te va susţine în toate călătoriile tale.

 

Domnul să-ţi potolească setea sufletului tău!

 

 

Învaţă pe copil

Ioan 2:1-11

Ioan 2:9 „Apa a fost schimbată în vin.“

Ioan 2:11

,,Acest început al semnelor Lui l-a făcut Isus

în Cana din Galilea.

El Şi-a arătat slava Sa

şi ucenicii Lui au crezut în El.“

 *

Învaţă pe copilul tău sau al altora că trebuie să se schimbe dintr-un copil egoist într-un copil care se gândeşte şi la alţii. Acest lucru e posibil doar cu ajutorul Domnului. Domnul Isus a schimbat apa în vin şi El poate să schimbe un copil egoist într-unul care are grijă de alţii. Acesta este de fapt un proces de o viaţă (şi noi ne schimbăm) dar pentru cei mici este minunat să înceapă în copilărie pentru că pot fi scutiţi de multe rele când vor creşte şi apoi toată viaţa.

Copiii învaţă prin exemplu. Tu poţi să fii un exemplu de bunătate, generozitate, îngrijire etc.

Te vede copilul tău că eşti bucuroasă să ajuţi o vecină?

Te vede copilul tău că ai grijă de o bătrână? Sau că vizitezi un bolnav?

Învaţă pe copil ce spune Domnul despre felul cum trebuie să ne purtăm unii cu alţii. Domnul spune să ne purtăm frumos cu alţii, fără nici un interes ascuns. Oamenii fără Cristos se poartă frumos din interes, ca să obţină ceva.

Pregăteşte ocazii (într-un mod regulat) în care copilul tău să ajute pe cineva.

Învaţă-l onestitatea. Dacă greşeşte, ajută-l, nu striga la el. Laudă-l când face bine un lucru; copiilor le place aprobarea părinţilor. Găseşte metode să-l răsplăteşti (o îmbrăţişare, un bănuţ, un lucru mic pe care şi l-a dorit).

Roagă-te pentru copilul tău să fie transformat de Domnul.

Roagă-te pentru copilul tău să aibă credinţă.

Roagă-te pentru alţii împreună cu copiii tăi.

Poate copiii tăi sunt mari sau chiar plecaţi de acasă. Dacă nu s-au împăcat cu Domnul, să ştii că Domnul poate face şi astăzi o minune, o mare transformare. Crede numai, şi continuă să te rogi.

Numai Domnul poate schimba inima omului!

 

Roagă-te pentru schimbarea inimii tale!

 

Radu Mureşan a umblat cu Dumnezeu

Faptele Apostolilor 12

*

Faptele Apostolilor 12:5

,,Deci Petru era păzit în temniţă

şi

Biserica nu înceta să înalţe

rugăciuni către Dumnezeu pentru el.”

*

Petru bătea la poartă dar slujnica Roda când i-a auzit vocea a alergat la grupul credincioşilor care se rugau, ca să le dea vestea cea bună. Dar ucenicii nu au crezut că Petru este la poartă. Nu se rugau ei pentru Petru? Oare se rugau ucenicii pentru Irod ca Domnul să-i schimbe inima faţă de Petru?

Cât de adevărat este că atunci când noi ne concentrăm împreună la rugăciune pentru o situaţie sau o persoană, Dumnezeu răspunde mult mai mult decât ne gândim sau ne imaginăm. Efeseni 3:20 ne spune: ,,Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a Lui să fie slava în Biserică şi în Cristos Isus din neam în neam, în vecii vecilor! Amin.”

Petru a început să trăiască pe ascuns de frica iudeilor. Mai târziu în scrisorile lui vedem ce om matur în credinţă a ajuns. Scrierile lui sunt adânci, pline de har şi putere.

Iacov a murit ca un martir. Psalmul 116:15 ne spune: ,,Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El.”

În contrast cu Iacov, împăratul Irod a murit sub judecata aspră a lui Dumnezeu.

Te-ai gândit vreodată cum ai vrea să mori? Cum te pregăteşti pentru moarte? Crezi că ai timp? Ştii când va fi ultima ta zi pe pământ? Ce ai vrea să rămână scris despre tine? Ce ai vrea să laşi în urma ta? Ce ţi-ar place ca alţii să-şi amintească despre tine?

Mi-aş dori ca alţii să-şi amintească despre mine că L-am iubit mult, mult pe Domnul, că am iubit rugăciunea, Cuvântul, cântarea, biserica şi părtăşia credincioşilor. Mi-aş dori ca oamenii să spună că Duhul Sfânt a rodit în viaţa mea, că am slujit cu umilinţă şi bucurie. Mi-aş dori să spună alţii că au căutat înţelepciunea care vine de sus împreună cu mine. Mi-aş dori ca alţii să spună că s-au apropiat de Cristos prin scrierile mele.

Mi-aş dori ca alţii să spună despre mine că am umblat cu Dumnezeu.

Eu aş vrea să mor ca un copil al Domnului nu sub judecata Lui.

După moartea lui Irod, Cuvântul Domnului se răspândea tot mai mult şi numărul ucenicilor se mărea (12:24). Viaţa merge înainte.

 

L-am cunoscut pe Radu Mureşan. El a fost un ucenic al Domnului care a fost credincios până la moarte. Domnul să mângâie pe toţi cei ce au pierdut pe cineva drag din familie.

 

Doamne, ajută-mă să rămân credincioasă până la moarte!

 

Pace vouă!

Ioan 20:19-23

,,În seara aceleiaşi zile, cea dintâi a săptămânii, pe când uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate de frica Iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor şi le-a zis: ,,Pace vouă!“ Şi după ce a zis aceste vorbe le-a arătat mâinile şi coasta Sa.
Ucenicii s-au bucurat când L-au văzut pe Domnul. Isus le-a zis din nou: ,,Pace vouă! Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi”. După aceste vorbe, a suflat peste ei şi le-a zis: ,,Luaţi Duh Sfânt! Celor ce le veţi ierta păcatele, vor fi iertate, şi celor ce le veţi ţine, vor fi ţinute”.“

Pace vouă! Ce frumos salut. Acesta era salutul între fraţi. Cum de am uitat?
Cum saluţi tu pe fraţi? Crezi că salutul este important?

Cum L-a trimis Tatăl pe Fiul?
Cum i-a trimis Fiul pe ucenici? Cum te trimite Domnul pe tine?

Ce înseamnă ,,Celor ce le veţi ierta păcatele, vor fi iertate”?
Ce înseamnă ,,Celor ce le veţi ţine păcatele, vor fi ţinute”?

Doamne, mulţumesc că Tu mă eliberezi din închisoarea fricii şi mă muţi în libertatea credinţei. Mulţumesc că îmi dai pacea Ta în fiecare zi. Mulţumesc că mi-ai dat Duhul Tău cel Sfânt şi m-ai trimis să vestesc altora iertarea păcatelor prin credinţa în Mântuitorul.

Domnul să alunge frica din viaţa ta, să îţi dea pacea şi bucuria Lui!

Domnul păcii să fie cu tine,

În furtună şi-n zile senine!

Te vede cineva când plângi?

Ioan 20:10-18

,,Apoi ucenicii s-au întors acasă. Dar Maria şedea afară lângă mormânt şi plângea. Pe când plângea, s-a plecat să se uite în mormânt, şi a văzut doi îngeri în alb şezând în locul unde fusese culcat trupul lui Isus, unul la cap şi altul la picioare. ,,Femeie“, i-au  zis ei, ,,pentru ce plângi?“ Ea le-a răspuns: ,,Pentru că L-au luat pe Dumnul meu, şi nu ştiu unde L-au pus.“ După ce a zis aceste vorbe, s-a întors, şi a văzut pe Isus stând acolo în picioare, dar nu ştia că este Isus. ,,Femeie“, i-a zis Isus ,,de ce plângi? Pe cine cauţi?“ Ea a crezut că este grădinarul şi I-a zis: ,,Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus, şi mă voi duce să-L iau.“ Isus i-a zis: ,,Marie!“ Ea s-a întors, şi I-a zis în evreieşte: ,,Rabuni!“ adică: ,,Învăţătorule!“ ,,Nu mă ţine“ i-a zis Isus, ,,căci încă nu m-am suit la Tatăl Meu, ci du-te la fraţii Mei, şi spune-le, că mă sui la Tatăl Meu, şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu, şi Dumnezeul vostru.“ Maria Magdalena s-a dus şi a vestit ucenicilor că L-a văzut pe Domnul, şi că i-a spus aceste lucruri.“

Unii oameni cedează uşor. Alţii nu se lasă până nu rezolvă o problemă sau află o soluţie. Ucenicii s-au dus acasă, dar Maria a rămas lângă mormânt şi plângea. Cineva te vede când plângi. De ce plângi?

Domnul i-a zis lui Ezechia: ,,Ţi-am auzit rugăciunea şi ţi-am văzut lacrimile.“ 2 Împăraţi 20:5
David spune în Psalmul 56:8 ,,Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag. Pune-mi lacrimile în burduful Tău. Nu sunt ele scrise în cartea Ta?“
Psalmul 126:5 spune: ,,Cei ce seamănă cu lacrimi, vor secera cu cântări de veselie.“
Ioan scrie în Apocalipsa 7:17 că ,,Dumnezeu va şterge orice lacrimă.“

Domnul să te mângâie când plângi!

Domnul ascultă rugăciunea ta şi vede lacrimile tale!

Cristos a inviat!

Ioan 6:4  „Paştele,

praznicul Iudeilor…“

Matei 28:1-10  Învierea Domnului

Dumnezeu L-a înviat pe Domnul Isus din morţi. Pentru că Domnul Isus este viu în vecii vecilor, toţi credincioşii vor trăi cu El o veşnicie.
După ce a înviat, Domnul Isus a fost văzut de mulţi credincioşi.

„La sfârşitul zilei Sabatului, când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena şi cealaltă Marie au venit să vadă mormântul. Şi iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ, căci un înger al Domnului s-a pogorât din cer, a venit şi a prăvălit piatra de la uşa mormântului şi a şezut pe ea. Înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Străjerii au tremurat de frica lui şi au rămas ca nişte morţi. Dar îngerul a luat cuvântul şi a zis femeilor: „Nu vă temeţi, căci ştiu că voi căutaţi pe Isus care a fost răstignit. Nu este aici. A înviat după cum zisese. Veniţi de vedeţi locul unde zăcea Domnul şi duceţi-vă repede de spuneţi-le ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi. Iată că El merge înaintea voastră în Galilea. Acolo Îl veţi vedea. Iată că v-am spus lucrul acesta.“ Ele au plecat repede de la mormânt, cu frică şi cu o mare bucurie şi au alergat să dea de veste ucenicilor Lui. Dar iată că le-a întâmpinat Isus şi le-a zis: „Bucuraţi-vă!“ Ele s-au apropiat să-I cuprindă picioarele şi I s-au închinat. Atunci Isus le-a zis: „Nu vă temeţi, duceţi-vă de spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galilea, acolo Mă vor vedea.“

Ai putea să prezinţi cu bucurie învierea Domnului Isus?
Cui ai prezentat tu învierea Domnului anul acesta?
Alergi tu să spui şi altora vestea cea bună că Domnul Isus a înviat?
Duci vestea bună cu bucurie şi pace?
Bucuria învierii Domnului Isus este o realitate zilnică pentru cei credincioşi.
Nu te teme de nimic căci într-o zi Îl vei vedea pe Răscumpărătorul tău.
Bucură-te şi te închină Celui înviat!
Spune şi tu altora cu o mare bucurie: Cristos a înviat!

Adevărat că a înviat!!!