suferinţă

by

Lepădare de sine sau îmbunătăţire?

Luca 9:23  

,,Apoi (Isus) a zis tuturor:

„Dacă voieşte cineva să vină după Mine,

să se lepede de sine,

să-şi ia crucea în fiecare zi

şi să Mă urmeze.”

 

Luca 9:23  ,,And He (Jesus) said to them all: If any man will come after Me (the criteria for Discipleship), let him deny himself (not asceticism as many think, but rather that one denies one’s own will-power, self-will, strenght, and ability, depending totally on Christ), and take up his cross (the benefits of the Cross, looking exclusively to what Jesus did there to meet our every need) daily (this is so important, our looking to the Cross; that we must renew our Faith in what Christ has done for us, even on a daily bases, for Satan will ever try to move us away from the Cross as the Object of our Faith, which always spells disaster), and follow Me ( Christ can be followed only by the Believer looking to the Cross, understanding what it accomplished, and by that means alone (Romani 6:3-5, 11, 14; 8:1-2, 11; 1 Corinteni 1:17-18, 21, 23; 2:2; Galateni 6:14; Efeseni 2:13-18; coloseni 2:14-15)).”

Ce trebuie să facă cel ce vrea, cel ce doreşte, să-L urmeze pe Domnul Isus?

Ce este lepădarea de sine?

Ce înseamnă să luăm crucea?

De ce să luăm crucea în fiecare zi?

Ce înseamnă să-L urmăm pe Domnul Isus?

Este lepădarea de sine o listă de reguli prin care renunţăm la plăcerile (nu păcatele) noastre zilnice? Tot ce este confortabil, este păcat?

Să ne pedepsim prin suferinţa pusă peste noi prin reguli şi opresiuni pământeşti? Ne sfinţeşte suferinţa sau sângele lui Cristos? Suntem sfinţiţi prin ceea ce facem noi sau prin ceea ce a făcut Cristos? Suferinta nu face sfânt pe nimeni?

Este multă suferinţă în lume, dar lumea nu este mai sfântă prin suferinţa ei.

Trebuie să vorbim despre lepădare de sine sau despre o îmbunătăţire a caracterului nostru? Este lepădarea de sine o renunţare la bazarea pe abilităţile noastre omeneşti, pe talente, educaţie, tărie, posesiuni materiale, intelect, cunoştinţă…etc.?

Te bazezi pe ce poţi face tu sau te bazezi pe ceea ce a făcut Domnul Isus la cruce?

Ce cruce trebuie să purtăm? Crucea lui Cristos?

Crucea lui Cristos îmi aduce aminte de credinţa mea şi obiectul credinţei mele. Am nevoie să îmi amintesc acest lucru în fiecare zi. Trebuie să-mi aţintesc ochii la Domnul Isus şi să-L las pe Duhul Sfânt să îmi reînnoiască credinţa în fiecare zi.

Lumea spirituală este prea puternică şi noi nu putem învinge prin puterile noastre.

Dacă ochii noştri sunt aţintiţi la Cristos, obiectul credinţei noastre, vom vedea beneficiile crucii lui Cristos. Care sunt beneficiile, binecuvântările şi privilegiile crucii lui Cristos? Salvarea (mântuirea), curăţirea păcatului, viaţa veşnică, pacea, bucuria, promisiunile Lui, etc.

Cum urmăm pe Domnul Isus? Cum ne identificăm cu moartea lui Cristos? Ce înseamnă că am fost răstignită cu Cristos şi trăiesc dar nu mai trăiesc eu ci Cristos trăieşte în mine?

Galateni 2:20 ,,Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine.”

Galateni 2:20 ,,I am crucified with Christ (as the Foundation of all Victory; Paul, here, takes us back to Romans 6:3-5): nevertheless I live (have new life); yet not I (not my own strength and ability), but Christ liveth in me (by virtue of me dying with Him on the Cross, and being raise with Him in Newness of life): and the life which I now live in the flesh (my daily walk before God) I live by the faith of the Son of God (the Cross is ever the Object of my Faith), who loved me, and gave Himself for me (which is the only way that I could be Saved).

 

Trăieşte prin credinţa în ceea ce a făcut Cristos!

 

by

Ce este viaţa veşnică?

 

Ioan 17

 Ioan 17:3

,,Şi viaţa veşnică

este aceasta:

să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat

şi pe Isus Cristos

pe care L-ai trimis Tu.“

 

Ce este viaţa veşnică?

Viaţa veşnică este cunoaşterea Tatălui şi a Fiului. Este un cadou. Este mai mult decât o decizie, o membralitate, o informaţie despre El. Este o relaţie profundă cu Domnul, o comunicare corectă cu Domnul, o acceptare cu bucurie a valorilor Lui.

Domnul Isus dă viaţa veşnică. El dă descoperirea lui Dumnezeu în problemele vieţii. El dă cuvântul vieţii, bucurie, protecţie, dragoste, curăţire de păcat.

Domnul Isus S-a rugat pentru credincioşii din viitor, cei care vor crede prin mărturia ucenicilor. El vrea ca ei să trăiască în unitate. Cei ce vor vedea unitatea între credincioşi vor recunoaşte prezenţa lui Dumnezeu, vor crede şi vor aduce glorie lui Dumnezeu.

Caracterul unui credincios se vede în suferinţa de la cruce, în victoria de la înviere asupra morţii (lepădare de sine), şi în puterea înălţării (domnia bucuriei).

Ai tu dorinţa să-L cunoşti pe Tatăl şi pe Fiul? Ce ştii despre Tatăl? Dar despre Fiul?

Ai încercat să scrii vreodată o pagină despre Dumnezeu sau despre Fiul?

Vrei să scrii astăzi o pagină despre Dumnezeul tău?

Te rogi pentru credincioşii din viitor? (cei nemântuiţi din familia ta, oameni cunoscuţi sau necunoscuţi de tine)

Cum experimentezi tu unitatea cu cei credincioşi?

Care este scopul unităţii între credincioşi?

 

Domnul să asculte ruga ta pentru cei nemântuiţi din casa (familia) ta!

 

 

by

Cum îndrăzneşti când ai necazuri?

Ioan 16:23-33

Ioan 16:33a 

,,V-am spus aceste lucruri

ca să aveţi pace în Mine.

În lume veţi avea necazuri; dar

îndrăzniţi,

Eu am biruit lumea.“

 

 

Creştinii trebuie să se aştepte la împotrivire din partea lumii. Ei sunt chemaţi să dovedească biruinţa asupra lumii prin vieţile lor transformate prin puterea Duhului Sfânt şi prin vorbirea lor cu har. Ei aduc viaţă unde este moarte, lumină unde este întuneric, linişte şi pace unde este ceartă şi neînţelegere.

 

Noi nu avem, în noi înşine, putere să biruim păcatul, dar Duhul Sfânt ne ajută.

Duhul Sfânt ne ajută să înţelegem pe Fiul şi suferinţa Lui pentru oameni.

Bucuria este asociată deseori cu durerea. Durerea este trecătoare, bucuria este veşnică.

Nimeni nu ne poate lua bucuria Domnului din inimă.

Ne bucurăm de învierea Lui glorioasă, ne bucurăm la gândul că-L vom vedea pe Domnul şi vom petrece o veşnicie împreună cu El şi aleşii Lui.

Ne bucurăm de prezenţa Lui în viaţa noastră, clipă de clipă.

Noi nu înţelegem de multe ori slăbiciunea umană şi nici testarea credinţei.

Credinţa fără umilinţă (smerenie) este mândrie.

De multe ori la testul ,,crucii“, credinţa cade, dar un credincios adevărat îşi reînnoieşte credinţa la ,,înviere“.

Care sunt lucrurile pe care ţi le-a spus Domnul?

Dacă le cunoşti, cum te ajută să fii biruitoare şi roditoare?

 

Duhul Sfânt ne învaţă cum să ne rugăm pentru noi şi pentru alţii

după voia lui Dumnezeu.

 

by

Ce anume este un prilej de cădere?

Ioan 16:1-4

 ,,V-am spus aceste lucruri pentru ca ele să nu fie pentru voi un prilej de cădere. Au să vă dea afară din sinagogi: ba încă va veni vremea când oricine vă va ucide, să creadă că aduce o slujbă lui Dumnezeu. Şi se vor purta astfel cu voi pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine.

V-am spus aceste lucruri pentru ca atunci când le va veni ceasul să se împlinească, să vă aduceţi aminte că vi le-am spus. Nu vi le-am spus de la început pentru că eram cu voi.“

 

Unii oameni nu ştiu că viaţa de credinţă nu e uşoară şi aşteaptă ca Domnul să le rezolve toate problemele aşa cum cred ei. Dacă Dumnezeu alege să lucreze altfel de cum s-au aşteptat, ei cad şi nu mai cred. Oamenii nu-L cunosc pe Dumnezeu pentru că El ne-a spus că vor veni vremuri grele şi trebuie să ne pregătim.

Cum ne pregătim?

Învăţăm să credem că Dumnezeu ştie prin ce trecem şi că El este cu noi. Învăţăm să acceptăm tot ce ne trimite El în viaţă şi să ne rugăm pentru ajutor de sus. El este gata să ne ajute.

Suferinţa este parte a vieţii şi are, printre altele, rostul să ne facă să dorim cerul.

Orice ar veni în viaţa ta să nu te temi! Încrede-te în Domnul. El este cu tine, lângă tine. Nimeni nu poate să-ţi facă rău fără permisiunea lui Dumnezeu. El este în control.

Să nu cazi! Să nu fii descurajată. Nimic nu-L ia prin surprindere pe Domnul. El ştie tot ce va urma. Nu te îngrijora pentru ziua de mâine, Dumnezeu este deja acolo. Încredinţează-ţi viaţa în mâna Domnului, şi El va lucra. Aminteşte-ţi promisiunile Lui.

 

Domnul să fie cu tine în vremuri grele!

 

by

Eşti o creştină roditoare?

Ioan 15:18-25

Ioan 15:18a 

,,Dacă vă urăşte lumea…”

 

Eşti tu persecutată astăzi pentru Cristos?

Lumea urăşte şi persecută pe creştinii roditori.  Ucenicii au avut parte de ură din partea lumii. Cristos a fost urât de oameni, chiar batjocorit şi răstignit.

Noi nu aparţinem acestei lumi. Am fost aleşi şi chemaţi afară din lumea aceasta. Lumea ne judecă, ne condamnă, ne aruncă vorbe grele, ne evită, ne porecleşte, ne arată indiferenţă, etc. pentru că nu suntem ca ei.

Rodirea pentru Cristos şi împărăţia Lui aduce persecuţie din partea lumii.

Suferinţa poate fi din cauza mea sau pentru Cristos.

Când eşti într-o suferinţă care este întrebarea corectă?

Eşti persecutată astăzi pentru Cristos?

Eşti vinovată pentru că lucrezi în firea pământească care nu este supusă Domnului?

Cum reacţionezi când eşti persecutată, judecată, neînţeleasă, învinovăţită?

Eşti liniştită? Te mânii? Te plângi? Te dezvinovăţeşti? Critici? Te superi? Accepţi? Taci? Te aperi? Vorbeşti frumos? Respecţi vederile altora? Te rogi?

Sunt eu roditoare sau vinovată?

Te binecuvântez să fii o credincioasă roditoare!

 

by

Cunoşti o persoană blândă?

Roada Duhului este blândeţea

 

Ce este Blândeţea?

 

 

Ioan 14:26   ,,Dar Mângâitorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.”

,,Duhul Sfânt vă va învăţa.” Duhul Sfânt rodeşte. Roada Duhului este blândeţea.

Blândeţea arată prezenţa Domnului în viaţa unui credincios .

Blândeţea pare cea mai fragilă roadă, totuşi se dezvoltă în adâncimi formând

rădăcini puternice. Blândeţea este un spirit supus care nu intră în competiţia afirmării de sine. Este opusul mândriei. Este umilinţă.

Aşa cum ne încredem în Dumnezeu pentru celelalte roade, trebuie să ne încredem în Dumnezeu că poate să lucreze în noi şi blândeţea prin puterea Duhului Sfânt.

Omul blând nu ţine resentimente şi judecăţi pentru suferinţele lui, ci le duce la crucea Domnului. El renunţă chiar la bunurile lui pentru că ştie că nimeni nu-i poate lua ce are el mai de preţ.

Blândeţea acceptă suferinţa şi lasă în mâna Domnului toate grijile şi îngrijorările. Nu-şi plânge de milă ci îşi găseşte refugiul în Domnul. Blândeţea se bazează pe  credinţă! Credinţa dă putere în suferinţă. Blândeţea îşi dezvoltă adânc rădăcinile în pământul fertil al credinţei. Credinţa este convinsă că absolut orice ni se întâmplă în viaţă este permis de Dumnezeu, şi că El este în stare să ne ajute în orice situaţie. Credinţa are încredere că Dumnezeu se luptă pentru credincios.

Blândeţea creşte odată cu maturizarea credinciosului. Cu cât avem capul mai plecat către Domnul în umilinţă, cu atât rodeşte mai mult blândeţea.

Numai când ne odihnim în Dumnezeu putem avea încredere în suveranitatea Lui. Ştim că El este în control în orice situaţie ne-am afla.

Acceptarea vieţii aşa cum este ea, dovedeşte inima transformată de Duhul Sfânt.

 

Domnul Isus a zis:

,,Învăţaţi de la Mine căci Eu sunt blând şi smerit cu inima”.

Matei 11:29

by

Vrei să fii o persoană blândă?

Roada Duhului este blândeţea

 

Ce este  Blândeţea?

 

 

Ioan 14:26   ,,Dar Mângâitorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.”

,,Duhul Sfânt vă va învăţa.” Duhul Sfânt rodeşte. Roada Duhului este blândeţea.

Blândeţea poartă tulburările create de alţii, îndură loviturile de la alţii, acceptă neînţelegerile, pentru că poarta în inimă imaginea suferinţelor Domnului Isus, care îi dă putere în toate. Lipsa blândeţei crează tulburare şi reacţii la tulburare.

Blândeţea nu este descurajată, nu este iritată.

Blândeţea nu zice: ,,Ce mi s-a întâmplat mie!” sau ,,Cum, mie?” sau ,,De ce mie?”

Blândeţea nu zice: ,,I-o voi plăti înapoi”.

Blândeţea este un suflet liniştit. Este în odihnă când nu este lăudată.

Blândeţea este în odihnă când este învinovăţită, criticată, dispreţuită.

Blândeţea este cea mai mare putere, tărie, pentru că are de-a face cu relaţia omului cu Dumnezeu, cu supunerea voinţei faţă de El, şi nu este o problemă de temperament.

Blândeţea nu se apară. Ea ştie că Dumnezeu apără şi protejează.

Blândeţea refuză să se războiască, să se enerveze, să se gândească la răzbunare.

Eşti o persoană blândă? Eşti o persoană tulburată? Te rogi pentru blândeţe?

Ce legatură este între credinţă şi blândeţe? Cum se poartă blândeţea?

Strigi la Domnul după ajutor?

Accepţi totul în viaţă ca venind de la Domnul?

Te rogi şi dezvolţi obiceiul de a te umili, de a te supune Domnului?

Îl laşi pe Domnul să resolve conflictele din viaţa ta? Crezi cu tărie Cuvântul Lui?

 

Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii! Filipeni 5:4a

by

Care este roada Duhului Sfânt?

Duhul Sfânt rodeşte

Ioan 14:26  

,,Dar Mângâietorul,

adică Duhul Sfânt,

pe care-L va trimite Tatăl

în Numele Meu,

vă va învăţa toate lucrurile

şi

vă va aduce aminte de tot ce

v-am spus Eu.”

*

,,Duhul Sfânt vă va învăţa.” Duhul Sfânt rodeşte.

Roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea.

Roada Duhului este îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine.

Roada Duhului este credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor.

Care este lucrarea cea mai importantă pe care o face Duhul Sfânt în noi? Roada Lui. Dacă roada Duhului Sfânt este înlăuntrul nostru se va vedea în relaţiile noastre.

Domnul Isus a făcut binele, numai lucruri bune, tot ce i-a cerut Tatăl, voia Tatălui.

A învăţat pe alţii adevărul, a vindecat creaţia lui Dumnezeu, a hrănit poporul lui Dumnezeu, a adus lumina în întuneric, a predicat Evanghelia celor săraci, a vindecat pe cei cu inima zdrobită, a eliberat pe cei legaţi, a dat vedere orbilor, etc.

Domnul Isus nu a greşit niciodată în vorbire. Când a fost acuzat, nu a ameninţat.

Domnul Isus a fost fără păcat şi totuşi a suferit. A suferit pentru noi pentru că ne-a iubit cu o dragoste perfectă.

Domnul Isus este modelul nostru de viaţă.

Noi trebuie să fugim de păcat dar nu de suferinţă. Niciodată să nu-ţi fie frică de suferinţă dar întotdeauna să-ţi fie frică de păcat.

Duhul Sfânt, cu roada Lui, ne ajută să rămânem în adevărul lui Cristos şi să semănăm cu El. Eu nu am nici o şansă să trăiesc după voia lui Dumnezeu fără prezenţa Duhului Sfânt în inima mea. Mă rog ca trupul meu să fie Templul Duhului Sfânt care să rodească în mine spre Gloria Tatălui.

 

Fie ruga ta:

Doamne, ajută-mă să-mi amintesc ce mi-ai spus Tu

şi  dă-mi har ca să-mi aduc trupul meu ca o jertfă vie, sfântă şi plăcută

înaintea Ta.