Păcatul şi sfinţenia

17 fIsaia 6:3

*

„Sfânt,

Sfânt,

Sfânt

este

Domnul oştirilor.”

*

Învaţă pe copilul tău sau al altora, ce este păcatul, cum să recunoască şi să mărturisească păcatul. Inima lui Isaia a fost plină de bucurie când a fost iertat de păcat. Dumnezeu l-a ajutat să vadă că El este Sfânt. În prezenţa lui Dumnezeu (care este fără păcat), Isaia a putut să vadă păcatul lui. Dumnezeu este bun în toate timpurile şi iartă pe păcătoşi. Recunoaşterea păcatului nu este un lucru natural, uşor, normal. Răspunsul natural este negarea sau învinovăţirea altora. Învaţă pe copil să explice ce a făcut rău (am spart un geam), apoi să spună „îmi pare rău” şi „te rog iartă-mă”. Iartă şi disciplinează după gravitatea faptului. Evită reacţiile care pot aduce frica sau nemărturisirea răului în viitor. Nu fă să pară mai grav decât este, pentru că va urma o altă greşeală în curând. Nimeni nu are copii perfecţi. Tu vrei binele copilului tău şi doreşti ca el să recunoască că a păcătuit (greşit), că trebuie rezolvată problema (păcatul), că nu trebuie să mintă (păcat), nici să ascundă realitatea. Învaţă pe copilul tău să spună mai des (ori de câte ori e nevoie), „îmi pare rău că am greşit” şi „te rog, iartă-mă”. Odată cu încurajările tale vei descoperi că va spune „am fost nervos”, „am fost egoist”, urmate de recunoaşterea lucrurilor care ar putea fi îndreptate: „trebuia să fiu mai răbdător”, „trebuia să mă gândesc şi la alţii”. Această purtare va dezvolta în copil un model de ascultare de părinţi şi de Dumnezeu.

Acţiunile tale vor învăţa copilul. Dacă tu eviţi să recunoşti păcatul sau responsabilităţile tale, dacă te scuzi când întârzii, dacă eşti iritată, neprietenoasă, geloasă, copilul te observă. Cea mai bună învăţătură pentru copil este modelul părintelui.

Foloseşte exemple din Scriptură ca să explici ce este păcatul. De exemplu: Adam a aruncat vina pe Eva (Genesa 3:12), Moise a fost încăpăţânat (Exod 3:11-4:17), David nu a folosit puterea lui spre a face bine altuia şi a pierdut încrederea poporului (2 Samuel 11:2-5), Iona a fost nervos (Iona 1-4), Petru a făcut o promisiune şi a călcat-o (Marcu 14:29-30, 72), Pavel a recunoscut păcatul lui (Romani 7:15-24). Folosind Biblia îl ajuţi pe copil să vadă răspunsul Domnului la păcatul omului. Viaţa de fiecare zi ne ajută să vorbim despre păcat, mărturisire şi iertare. Când vorbeşti despre iertarea altora şi ceri altora iertare, copilul va înţelege că păcatul este serios, grav. Va ajunge să înţeleagă că are nevoie de Domnul mai mult decât de un prieten, va ajunge să înţeleagă că are nevoie de un Salvator din păcat şi din robia păcatului. Nu amâna rezolvarea problemei pe mâine.

Doamne, iartă-mi păcatele şi binecuvântează inima mea!

În prezenţa TA

Isaia 6

Isaia 6:3b

*

„Sfânt,

sfânt,

sfânt

este Domnul oştirilor!”

 *

Doamne, vreau să stau în prezenţa sfinţeniei Tale ca să Te văd şi să recunosc păcatele mele pentru care să fiu iertată. În umilinţă vreau să recunosc că sunt pierdută fără de Tine. Mulţumesc că datorită Domnului Isus sunt iertată. El a murit pentru păcatele mele. Mulţumesc că îmi curăţeşti gura şi inima şi mă pregăteşti pentru lucrarea Ta.

Mulţumesc că mi Te descoperi, mă ierţi şi mă foloseşti în lucrarea Ta.

Mă bucur că am o viziune. Mă bucur că am iertarea Ta şi mi-ai dat o misiune.

Dumnezeul Cel sfânt, ne cheamă la o viaţă separată de lume şi în unitate cu El. El fixează standardul pentru gândirea noastră, pentru purtarea noastră, care este foarte diferit de standardele societăţii în care trăim.

Cine îţi fixează ţie standardele: Domnul sau societatea?

Recunoşti tu că Domnul împărăţeşte (este pe scaunul de domnie)?

Crezi că S-a dat o Jertfă pentru tine?

Dacă nu crezi, de ce nu crezi? Nu pierzi nimic, doar câştigi dacă alegi să crezi.

Dacă tu crezi, cum Îi mulţumeşti?

Chemarea lui Dumnezeu nu este numai pentru cei angajaţi de biserică sau pentru cei ce au o slujbă în biserică. Fiecare are o chemare! O viaţă pusă de o parte pentru Domnul, pentru gloria Lui, este chemarea fiecărui credincios.

Ce anume în viaţa ta trebuie curăţit ca să auzi chemarea Lui?

Cum este închinarea ta? Cum este cântarea ta? Cânţi Domnului sau cânţi despre Domnul?

Doamne, în închinarea mea ajută-mă să văd (recunosc) sfinţenia Ta, ca să mă închin cu umilinţă şi respect, cu bucurie şi în adevăr.

Doamne, umple inima mea cu cântare despre sfinţenia Ta!

Frământări…

Framântari…

*

șesc îngândurată pe drumu-ngust al vieții

Și-atâtea întrebări îmi vin în minte…

De ce, oare, din zorii dimineții,

Ispita se arată, bun Părinte … ?

*

De ce când, bucuroasă-mi deschid ochii

Și Te slăvesc pentru o nouă zi,

Deodată, bucuria dimineții,

Se întrerupe și… n-o pot opri…

*

Să fie, oare, grija de viața pământească ?

Să fie vorba care am spus-o, negândind ?

Să fie supărarea ce Ți-am produs aseară

Când fața Ta cea sfântă nu am căutat deplin ?

*

Sau, poate, adevărul, ce l-am lăsat nespus,

Mă face să mă simt, departe de Isus ?

Genunchiul în podeauă nu l-am plecat aseară ?

Cuvântul nu căutat-am să-mi stâmpere-a mea pară… ?

*

Gândindu-mă mai bine știu că sunt multe cele,

Ce pun un zid de strajă între pământ și cer,

De aceea, bun Părinte, privesc cu dor spre stele,

Dorind să știu mai bine ce pot să îți ofer…

*

Atunci, Duhul mi-ndreaptă privirea spre Cuvântu-Ți

Ce are-nvățătura purtărilor deplin,

Și înțeleg de-acolo că fața Ta căutându-Ți,

În zorii dimineții, mă voi scula senin.

*

O, dă-mi puterea aceasta ca să privesc spre Tine

Și orice vorbă spusă s-o controlez din plin

Și orice acțiune, decizie sau faptă,

S-o trec prin al Tău filtru : Cuvântul Tău divin !

*

Îți mulțumesc că pacea ce vine de la Tine,

Întrece așteptarea sau gândul omenesc,

Și-n zorii dimineții, cu bucurii depline,

Îți spune-un suflet sincer : ”Isuse, Te iubesc !”

*

Și-n dragostea aceasta cuprinsă-i și iertarea

Ce-o simt în al meu suflet, cuprins de pacea Ta,

Și-această bucurie, mi-acoperă durerea

Și sunt cuprins de pacea ce doar Tu o poți da.

*

Ce dulce e simțirea că Duhul Sfânt mă-nvață,

Să umblu pe-a Ta cale, pe drumul Tău divin,

Și-n sfântă adorare, să-mi duc a mea viață,

În liniște deplină, lipsită de suspin.

*

Aurelia Gabor, Vancouver, WA martie 2012

De ce merg la biserică??? ( 6 )

DE CE MERG LA BISERICA??

Prin această întrebare vreau să se deschidă o posibilitate de comunicare între toţi cei interesaţi şi eu voi posta mesajele primite. M-aş bucura să participaţi cât mai mulţi.Vor fi mai multe întrebări şi mă rog ca toţi să fim

edificaţi şi încurajaţi.

*

iată ce spunea cineva:

,,O Biserică locală care se adună pentru părtășie aduce glorie lui Dumnezeu prin închinare, se zidește sufletește și predică Evanghelia” … mi-a plăcut acest adevăr.
Totuşi această întrebare este foarte personală: De ce merg la biserică?
Ne adunăm pentru noi sau pentru Domnul? Cine este în atenţia noastră? Vrem noi să ne întâlnim cu Domnul şi să-I auzim vocea? Vreau eu cu adevărat  zidire sufletească? Este Evanghelia proclamată în bisericile noastre? Este închinarea mea în Duh şi Adevăr? Pe cine zidesc sufleteşte în biserica mea?
Este motivaţia mea corectă? Ce vreau să obţin de la biserică şi ce dau?
Cercetare personală… de ce merg la Biserică? Oare de ce?
Atitudinea contează. Motivaţia contează! Inima contează!!!
Mă bucur când mi se zice: Haide la Casa Domnului!” Psalmul 122:1
Câtă bucurie duc eu la biserica mea?
Bucuria Domnului este tăria noastră. În prezenţa Lui noi ne schimbăm. Domnul locuieşte în mijlocul laudelor poporului Lui.
Cum bate inima mea când Evanghelia se vesteşte în biserica mea?
Mă duc la biserică pentru că este duminică? Mă duc la biserică să fiu eliberată de poverile mele? Mă duc la biserică să-i împovorez pe alţii?
Mă duc la biserică ca să fiu o binecuvântare sau o povară pentru păstorul meu sau pentru ceilalţi credincioşi?
Trebuie să recunoaştem că biserica trece prin vremuri grele şi această întrebare poate să ne trezească: De ce merg la biserică?
Eu merg la biserică ca să-mi vorbească Domnul ceva foarte personal. Domnul îmi vorbeşte la biserică lucruri pe care nu le înţeleg acasă. Domnul mi se descoperă de multe ori în biserică şi îmi dă răspunsuri la frământările mele. Cântarea în biserică şi rugăciunea mă înalţă, mă apropie de Dumnezeu şi mă bucur de frumuseţea lui Dumnezeu.
Doamne, ajută-ne să mergem la Casa Ta cu bucurie, cu o inimă curată, să fim o binecuvântare unii pentru alţii (să ne zidim sufleteşte) şi să glorificăm Numele Tău!”

De ce merg la biserică? (3)

De ce merg la BISERICĂ???

*

Prin această întrebare vreau să se deschidă o posibilitate de comunicare între toţi cei interesaţi şi eu voi posta mesajele primite. M-aş bucura să participaţi cât mai mulţi. Vor fi mai multe întrebări şi mă rog ca toţi să fim edificaţi şi încurajaţi.

*

Iată ce spune cineva:

,,Merg la biserica pentru un cumul de motive, pe care le asez mai degraba in ordine cronologica, decat in ordinea prioritatilor:

          Asa am fost educat

          Am dobandit convingeri proprii privind necesitatea inchinarii, a partasiei, a hranirii din Cuvant si a slujirii.

          Imi place. Asta nu inseamna ca nu am luptele mele cu comoditatea, asezarea corecta de prioritati etc. Dar imi produce bucurie.

          Face parte din mine, din ce sunt. A fost o perioada de aproximativ un an cand parcurgeam in fiecare dumineca 2×275 km pana la adunare.

          Un simt al datoriei: ma simt oarecum dator. Nu ma judecati prea aspru pentru ca nu stiu sa explic lucrul acesta. Probabil unii mai maturi spiritual decat mine nu simt la fel. Eu am un sentiment de apasare de cate ori lipsesc de la biserica. Sentimentul ca nu am implinit ceva ce eram dator sa fac.

Daca nu reusiti sa le armonizati, nu va bateti capul. Nici eu nu reusesc intotdeauna. Evident din vina mea pentru ca las, uneori, ca lucruri marunte, “inclusiv starea digestiei “(tot din crestinismul redus la esente) sa ma influenteze mai mult decat ar fi voie.

Si am incetat sa ma simt vinovat ca nu pot relationa direct cu 6-700 de oameni in adunare.  

Asta nu inseamna ca nu am partasie si nu ma impiedeca sa am relatii cu o parte din ei.” 

*

Iată ce spunea cineva:

,,Pentru ca este biblic. Ma zidesc prin rugaciuni, prin cantare  si glorific pe Domnul cu rascumparatii Lui. Ma zidesc prin cuvant, sunt incurajat si incurajez. Am satisfactia ca ma inchin  impreuna cu o colectivitate curatita in jertfa Domnului,  care  lupta sa traiasca in voia Lui. Prezenta la biserica este un castig pentru suflet  si ori de cate ori am lipsit a fost o pierdere si un timp irosit.”

 

 DE CE MERG LA BISERICA??

 

Lumina Ta

Isaia 2

*

Isaia 2:5

*

„Veniţi

să umblăm

în lumina Domnului.”

*

 

Ce se întâmplă cu noi acum? Dacă suntem ucenicii Lui avem pace în inima noastră de la El.

Îl cunoşti tu pe Cel ce este sursa păcii?

Îl cunoşti tu pe Salvatorul?

În care domenii din viaţa ta nu ai pace?

În relaţii, în durere, la lucru, la biserică, financiar etc? Vei cere tu pacea Lui?

În timp ce aştepţi pacea Lui, umblă în lumina Lui, urmează căile Lui, încrede-te în El. Omul nu te poate ajuta (Isaia 2:22).

Te simţi vinovată că ai părăsit pe Domnul şi ai intrat în alianţe nesănătoase?

Te bazezi tu mai mult pe ajutorul omului decât pe ajutorul Domnului?

Pe ce se bazează lumea? Pe armată? Pe prietenii? Într-o zi totul va cădea.

Încrede-te în Domnul, El nu te va lăsa, nu te va părăsi niciodată.

Domnul va judeca lumea din cauza păcatului, din cauza vorbelor rele şi a faptelor rele. Cum sunt vorbele şi faptele tale? Care păcate sunt nemărturisite şi neiertate?

Este speranţă pentru credincioşi. Nu te teme de condamnare căci vei mânca din rodul faptelor tale. Isaia 3:10 ne spune: „Bine de cel neprihănit! Lui îi va merge bine, căci se va bucura de rodul faptelor lui.”

Vai de cel rău! Domnul va judeca pe conducătorii care duc poporul în rătăcire, calcă în picioare, apasă şi pradă pe cel sărac.

Doamne, aleg să umblu în lumina Ta ca să mă bucur de rodul faptelor mele făcute în ascultare de Tine. Mă încred în Tine, nu în oameni. Mă bazez pe ajutorul Tău.

 

Doamne, inima mea caută lumina Ta!

 

Dar pentru voi

“Dar pentru voi,
care vă temeţi de
Numele Meu,
va răsări
Soarele neprihănirii,
şi tămăduirea va fi
sub aripile Lui.”
*
Maleahi 4:2

*

Să fii binecuvântat în casa ta şi la locul tău de muncă,

Domnul să te facă învingător în toate clipele tale grele!
Tot ce faci să fie binecuvântat şi pe orice vei pune mâna să prospere!
Tot ce începi să duci la bun sfârşit, şi să-ţi aducă o bună răsplată şi-o mare bucurie!

Oriunde vei merge şi de oriunde vei veni, binecuvântarea să fie cu tine!
Să ai mereu biruinţă asupra vrăjmaşilor tăi, oricare ar fi ei:
boala, lipsa, îngrijorarea, tristeţea, teama, durerea, răutatea, singurătatea…
Domnul ţi-a dat odihnă din toate părţile.
Pacea Lui, care întrece orice închipuire, îţi păzeşte mintea şi inima în Isus Cristos.

Din toate bunătăţile să ai la vremea potrivită, din belşug,
Să poţi da cu mână largă şi cu bucurie şi celor care duc lipsă,

Să dai cu împrumut, dar să nu iei niciodată.

Domnul să te facă să fii cap, şi nu coadă, totdeauna sus, şi niciodată jos.
În fiecare seară să pui capul liniştit pe pernă şi să adormi mulţumind Domnului pentru ziua care s-a isprăvit.
Să aştepţi doar lucruri bune de la Dumnezeul tău.

Teama şi îngrijorarea să nu-ţi fie niciodată tovarăşi,
Încrederea ta să fie nestrămutată în bunătatea şi dragostea Domnului pentru tine.

Nici o armă ridicată împotriva ta să nu aibă putere,
Orice limbă care te va judeca să fie osândită,
Căile tale să fie totdeauna drepte şi netede.
Dacă păşeşte pe ele cel ce şchiopătează, să nu se abată de la ele, ci mai degrabă să fie vindecat.

Privirea ta să fie totdeauna aţintită spre Cel care poate totul,
Care te-a iubit atât de mult încât a plătit preţul suprem pentru a te răscumpăra. În El toate lucrurile sunt posibile.

Pacea, bucuria, nădejdea şi dragostea
să nu te părăsească niciodată!

Binecuvântare scrisă de Titi Moga

Datori

Ioan 13

Ioan 13:14

„Deci, dacă Eu,

Domnul şi Învăţătorul vostru,

v-am spălat picioarele

şi voi sunteţi datori

să vă spălaţi picioarele unii altora.“

*

Doamne Isuse,

Tu i-ai iubit pe ucenicii Tăi până la capăt. Din iubire pentru ei Te-ai plecat să-i slujeşti. Le-ai spălat picioarele.

Doamne, vreau şi eu din dragoste pentru alţii să-i slujesc. Cum aş putea să-i ajut pe alţii să fie mai curaţi? Învaţă-mă pentru că nu ştiu.

Te rog să mă ierţi că de multe ori motivaţia mea nu este corectă în slujire şi uneori chiar vreau ca alţii să mă slujească pe mine.

Vreau să am bucurie şi dragoste în slujire, pentru ca cei slujiţi să nu fie o povară nici pentru mine nici pentru ei.

Mă gândesc cum ar putea slujirea mea să aducă o curăţire fizică sau spirituală în viaţa altora. Dă-mi, Te rog, ochi să văd, urechi să aud, inimă să simt ce se poate face.

Doamne, şi eu am nevoie de curăţire. Te rog să nu mă laşi să-mi ascund păcatul sau să nu îl recunosc. Mustră-mă şi ceartă-mă căci vreau să rămân pe calea cea dreaptă. Mai bine în mâna Ta decât în mâna duşmanilor.

 

Fie inima ta plină de bucurie şi dragoste în slujire!

 

Slujeşti cu bucurie?

Ioan 13

Ioan 13:5

„Isus a turnat apă într-un

lighean şi a început să spele

picioarele ucenicilor

şi să le şteargă

cu ştergarul cu care S-a încins.“

*

Domnul Isus a spălat picioarele ucenicilor cu bucurie.

Domnul a dat acest privilegiu părinţilor: să ajute copiii să experimenteze bucurie în slujirea, servirea altora cu o atitudine de umilinţă şi respect. Nu este un impuls natural pentru un copil ca să-i ajute pe alţii. Dă-i ocazii să ajute pe alţii cât poţi de repede. Creşte-i treptat responsabilităţile în casă.

Învaţă-l cum se fac lucrurile, deoarece el nu ştie. Nu uita că vrei să-l înveţi să slujească cu bucurie, nu vrei să pui poveri pe umerii lui. Copilul observă o atitudine egoistă la părinţi şi începe să se plângă, să fie dezinteresat şi nu mai cooperează cu tine. Păzeşte-te de pornirea ta de a face din nou lucrurile făcute de copil. Nu trebuie să fie perfecte sau cum faci tu. Mai degrabă laudă-l că este un ajutor bun.

Fiind blândă cu observaţiile vei încuraja eforturile copilului. Prin practicare îşi va dezvolta aptitudinile.

Cântă cu copilul tău când lucraţi împreună şi vorbeşte cu el despre anumite nevoi. Lucraţi cu bucurie. Roagă-te ca el să observe nevoile altora. Laudă-l când are o iniţiativă bună.

Un copil care învaţă să vadă nevoile altora şi îşi foloseşte responsabil calităţile, deprinderile şi ştiinţa lui, este o plăcere pentru Dumnezeu, pentru părinţi, pentru alţii şi pentru el.

Domnul să te binecuvânteze cu bucurie în slujirea ta!

Darul meu pentru Tine

Ioan 12

*

Ioan 12:2a

*

„Acolo I-au

pregătit

o cină.“

*

Doamne,

acasă la Maria, Marta şi Lazăr, Ţi-a fost pregătită o cină şi ai primit un dar frumos de la Maria.

Vreau să pregătesc o cină bună astăzi şi Tu să fii oaspetele meu de onoare.  În timpul cinei, vreau să stăm de vorbă şi să ne bucurăm împreună. Mă gândesc să pregătesc un dar special pentru tine.

Ce Te-ar bucura mult? Cred că inima mea.

Prin darul meu aş dori să Îţi arăt recunoştinţa mea pentru dragostea şi bunătatea Ta pentru mine.

Aş vrea să-ţi dau o inimă curată şi plină de bucurie.

Mulţumesc că primeşti darul meu şi este tare preţios înaintea Ta.

Mulţumesc că mă aperi de oamenii răi. Ai apărat-o şi pe Maria atunci când Iuda a supărat-o.

Strig şi eu „Osana“, binecuvântat eşti Tu, Doamne, căci ai cucerit inima mea pentru Tine şi pentru Împărăţia Ta. Nu mă tem de nimic pentru că Tu eşti Domnul şi Stăpânul meu cel bun.

Ştiu că Tu vrei să renunţ la voia mea şi să aleg să fac voia Ta, de aceea Te rog să mă ajuţi. Am nevoie de ajutorul Tău. Vreau să rămân în voia Ta pentru totdeauna.

Dorinţa mea este să Te slujesc şi să Te urmez ca să fiu cinstită de Tatăl. Mă bucur că mă numeşti o fiică a luminii. Te laud că îmi descoperi puterea braţului Tău.

Mulţumesc că primeşti toate darurile mele.

Domnul să primească toate darurile tale!