Siguranţa vieţii veşnice

1 Ioan 1

*

1Ioan 1:2 

,,Vă

vestim

viaţa

veşnică.“

*

 

Ce se întâmplă cu omul după moarte?

Ce este siguranţa mântuirii?

Ce este siguranţa vieţii veşnice?

 

Adevăraţii credincioşi au siguranţa mântuirii şi siguranţa vieţii veşnice.

Aceasta începe cu o gândire şi cunoaştere corectă, după Cuvântul lui Dumnezeu.

 

Ce spune Cuvântul lui Dumnezeu? Ce spune învăţătura falsă?

 

Siguranţa mântuirii începe cu o gândire corectă despre Dumnezeu şi păcat. Dumnezeu este lumină şi în El nu este întuneric. Păcatul este întuneric.

 

Învăţătura falsă spune că omul, prin sine, este bun.

 

Învăţătura corectă spune că omul s-a născut în păcat şi are o natură păcătoasă. Omul păcătos nemântuit, nu poate avea părtăşie sau relaţie de comuniune cu Dumnezeu. Păcatul nemărturisit şi neiertat ne leagă şi pune un zid de despărţire între noi şi Dumnezeu.

Credinciosul este într-o continuă schimbare după cum lucrează harul lui Dumnezeu în viaţa lui.

 

Ai tu siguranţa mântuirii?

Ai tu siguranţa vieţii veşnice?

Ce se va întâmpla cu tine după moarte?

 

Bucură-te de siguranţa mântuirii şi de siguranţa vieţii veşnice!

 

Vestim viaţa veşnică

1 Ioan 1:1-10

,,Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre cu privire la Cuvântul vieţii, pentru că viaţa a fost arătată şi noi am văzut-o şi mărturisim despre ea şi vă vestim viaţa veşnică, viaţă care era la Tatăl şi care ne-a fost arătată;– deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Cristos. Şi vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină. Vestea pe care am auzit-o de la El şi pe care v-o propovăduim este că Dumnezeu e lumină şi în El nu este întuneric. Dacă zicem că avem părtăşie cu El şi umblăm în întuneric, minţim şi nu trăim adevărul. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El Însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii şi sângele lui Isus Cristos, Fiul Lui, ne curăţeşte de orice păcat. Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de  orice nelegiuire. Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvântul Lui nu este în noi.”

Este foarte greu să ştim ce a fost la început. Oamenii au multe teorii, dar numai Cuvântul Domnului ne spune adevărul. Ioan a avut harul să cunoască prin revelaţie ce era de la început. A văzut cu ochii lui şi a pipăit cu mâinile lui ,,Cuvântul care S-a făcut trup“. A mărturisit despre viaţa veşnică care i-a fost arătată.

Crezi tu ce spune Cuvântul despre ,,începutul zidirii“?

Ce ai auzit cu urechile tale, ce ai văzut cu ochii tăi, ce ai pipăit cu mâinile tale? Care este mărturisirea ta? Ce ţi-a arătat Tatăl ţie?

Care este vestea bună pe care ai auzit-o şi o duci mai departe?

Vesteşte cu bucurie ce ai văzut şi ai auzit despre Domnul!

Poezie

Mai cheamă-mi, Isuse,

al meu duh zdrobit,

să verse şiroaie de lacrimi
şi spală-l, Isuse, de tot ce-a trăit
prin negura nopţii de patimi;
mai dă-mi pocăinţă în sufletul meu,
dă-mi har şi credinţă deplină,
smerenie sfântă mai dă-mi Tu mereu,
să umblu pe căi de lumină…
*

*
Mai iartă-mi, Isuse, tot cât Ţi-am greşit,
că nu este om fără vină
şi-nvăluie-mi dulce tot duhul zdrobit
şi-n pacea iertării-l alină.
Mai dă-mi o speranţă în sufletul meu
şi-mbracă-mă-n haina-nnoirii,
şi ia-mă cu Tine, Isuse, la greu,
să scap de ispitele firii.
*
Mai lasă-mi, Isuse, suspinul trudit,
plecat în genunchi să Te cheme,
mai iartă-mi, Isuse, piciorul greşit
şi-ndreaptă-i umblarea prin vreme.
Mai dă-mi o lumină în sufletul meu
din sfânta şi dreapta credinţă,
uneşte-mă veşnic, Isus-Dumnezeu,
cu Marea şi Sfânta-Ţi Fiinţă.

Traian Dorz

Sunt zori de zi

Sunt
*
zori
*
de
*
zi…
*
*
e dimineata Invierii,
*
*

Si Creatorul umbla iarasi prin gradina.
Cum a umblat atunci, in faptul serii,
Cand il chema pe om, sa iasa la Lumina.
*
Dar au urmat milenii, de « nesfarsita noapte »,
De ratacire trista cu jale si amar.
Iar ingerii, strajerii, cu spade invapaiate,
Ne inchideau si poarta si calea catre Har…
*
In zori, insa, Lumina, a descuiat mormantul,
Cu ceru-n sarbatoare puterea I s-a dat.
In trupul Lui de slava transfigurand pamantul,
El rodu-ntai al Vietii… Hristos a inviat!.
*
A fost intai o noapte…. Si-apoi o dimineata,
Incepe ziua lumii, sa urce la zenit.
Vin ingeri la morminte, ies sfintii la viata,
Femeile se-nchina… Hristos a biruit!
Florian Guler

Este suferinţa parte a planului lui Dumnezeu pentru om?

Ioan 19

Ioan 19:17a 

,,Isus ducându-Şi

crucea…“

Domnul Isus a fost dus înaintea lui Pilat şi a fost condamnat la moarte. El nu a fost vinovat. Nu a avut nici un păcat. A suferit de bunăvoie.

Suferinţa şi durerea nu L-au surprins pe Dumnezeu, nici pe Domnul Isus. A fost parte a planului lui Dumnezeu, căci ceea ce Dumnezeu plănuieşte se întâmplă.

Domnului Isus I s-au întâmplat lucruri rele, la fel cum se întâmplă şi credincioşilor şi tuturor oamenilor. Asta spune Scriptura şi asta experimentăm şi noi în viaţă. Ioan 16:33 ne spune: ,,V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.”
Dumnezeu nu a promis lipsa durerii şi a dezamăgirii.

,,El n-a promis doar cerul senin,
Nici flori pe cale fără pelin.
N-a promis soare fără de ploi,
Nici bucurie fără nevoi.
Dar ne-a promis din puterea Sa,
Pe drum lumină că ne va da.
Al său bogat har în încercări
Şi mângâiere în întristări.”

Domnul să-ţi dea puterea, lumina, harul şi mângâierea Lui în suferinţele tale!

Îndrăzneşte prin toate suferinţele tale!

Dacă din vreascul îngheţat

 

 

 

 

Dacă…

*

Dacă din vreascul îngheţat în glob de-nmormântare,
Au ieşit muguri diafani, şi-a înviat o floare…
Cum să nu iasă din mormânt Cel ce-a creat pământul?
Cum să nu fie-nvingător, Isus Hristos, Cuvântul?
*
Dacă de sub troiene reci, din gerul ce omoară,
Pădurile-nfloresc din nou în strai de primăvară…
Cum să nu iasă din mormânt, în haina frumuseţii,
Chiar de sub lespedea cea grea, Stăpânitorul vieţii?
*
Dacă prin sloi şi pietre reci, îşi scoate firicelul,
Înlăcrimat într-un potir, prin bulgări – ghiocelul…
Cum să nu iasă din mormânt, din peştera sihastră,
Isus Hristos, Cel ce-a creat frumoasă lumea noastră?
*
Dacă în fiecare zi la orizont răsare
Din întunericul cel gros în zare mândrul soare…
Cum să nu iasă din mormânt, Cel ce ne-a dat lumina?
Să nu ne-arate slava Lui Cel ce-a creat retina?
*
Dacă din stinse galaxii, închise în zăbrele,
Se-aprind pulsarii izbucnind în mii şi mii de stele…
Cum să nu iasă din mormânt, din ale morţii ghiare,
Cel Ce-i al lumii Creator, cu slava-I orbitoare?
*
Dacă din larve fără chip, din gropi întunecoase,
Pot să se nască fluturaşi cu aripi mlădioase…
Cum să nu-i scoată din mormânt, Isus cu-a Sa putere,
Pe toţi ai Săi, biruitori, în ziua de-nviere!

Valentin Popovici

Rugăciune pentru familie

Coloseni 1:9-12
,,De aceea şi noi, din ziua când am auzit aceste lucruri, nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa voii Lui, în orice fel de înţelepciune şi pricepere duhovnicească; pentru ca astfel să vă purtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru: aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu: întăriţi, cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru orice răbdare şi îndelungă răbdare, cu bucurie, mulţumind Tatălui, care v-a învrednicit să aveţi parte de moştenirea sfinţilor, în lumină.”

Doamne, Te rog pentru mine şi familia mea ca să ne umpli de cunoştinţa voiei Tale, să ne dai înţelepciune şi pricepere duhovnicească, pentru ca să ne purtăm într-un chip vrednic de Domnul. Vrem ca să-I fim plăcuţi în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu. Mulţumim că ne întăreşti, ne dai putere şi răbdare, ne dai bucurie şi mulţumire în inimă. Tu eşti lumina şi moştenirea noastră.

Mulţumeşte Domnului pentru familia ta!

Ce resurse avem când lumea ne urăşte?


Ioan 15:18-27

 

Ioan 15:18b 

,,Dacă vă urăşte lumea…”

 

Relaţiile credinciosului cu lumea sunt relaţii grele.

Lumea are felul ei de a gândi, de a vorbi, de a petrece timpul, de a cheltui banii, etc.

Valorile lumii sunt diferite de cele ale lui Cristos.

Cine rămâne în Cristos, nu se întoarce la calea cea veche, la calea lumii, ci trăieşte o viaţă prin puterea Celui ce l-a chemat din moarte la viaţă şi din întuneric la lumina cea minunată. El înţelege adânc în fiinţa lui că suferinţa pentru Cristos aduce o bucurie deoarece ,,suntem părtaşi suferinţelor lui Cristos”.

Noi primim cam aceleaşi reacţii de la lume ca şi Domnul nostru Isus Cristos.

Puterea de a trăi o viaţă curată, cu bucurie şi scop chiar şi în mijlocul suferinţelor, dovedeşte prezenţa lui Dumnezeu în credincios căci ,,despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic”.

Domnul ne-a dat trei resurse ca să putem trece cu bine prin persecuţie şi suferinţă.

1.      Duhul Sfânt este Sfătuitorul nostru, Ajutorul nostru, Mângâietorul nostru. Trupul nostru este templul Duhului Sfânt. Nimeni nu poate opri lucrarea Duhului Sfânt. El convinge şi astăzi pe mulţi dintre cei ce persecută pe credincioşi şi-i aduce la crucea Domnului Isus.

2.      Cuvântul Domnului este îndrumătorul nostru, adevărul nostru. Cuvântul Domnului este clar şi  ne spune că vom suferi. Trebuie să-l cunoaştem, ca să deosebim adevărul de erezie.

3.      Fraţii de credinţă sunt cei folosiţi de Dumnezeu să ne ajute în luptele zilnice, prin rugăciuni, încurajări, suport material, atenţionări, înţelegerea Cuvântului şi aplicarea lui.

 

Domnul să te binecuvânteze cu suport în rugăciune,

în luptele tale zilnice!

 

Cum recunoşti învăţătura falsă?

1 Ioan 5:21 

,,Copilaşilor,

păziţi-vă

de

idoli!”

 

Credincioşilor, păziţi-vă de învăţătura falsă.

Credincioşilor, păziţi-vă de lucruri rele dar care au o aparenţă înşelătoare.

Credincioşilor, păziţi-vă de tot ce se pare rău.

 

Dacă cineva spune că Dumnezeu nu s-a descoperit în Fiul Său, Domnul Isus Cristos, este o învăţătură falsă. Stai departe de învăţătura falsă. Nu trebuie să o accepţi.

Refuză ce este fals şi îmbrăţişează ce este adevăr.

Umple-ţi mintea, viaţa, timpul, cu Adevărul.

Lumina, credinţa, dragostea şi viaţa veşnică sunt darurile lui Dumnezeu, primite de credincios, prin Domnul Isus Cristos.

,,Cine crede în Fiul are viaţa, cine nu crede în Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa”. (1 Ioan 5:12)

Te rogi ca să ai viaţă prin credinţa ta?

,,Dacă inima noastră nu ne osândeşte, avem îndrăsneală la Domnul”. (1 Ioan 3:21)

,,Îndrăsneala pe care o avem la El, este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă”. (1 Ioan 5:14)

Te rogi ca să ajungi să ceri Domnului lucruri după voia Lui?

,,Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire”. (1 Ioan 1:9)

Te rogi ca să te păzeşti de idoli? Care sunt idolii din viaţa ta pentru care ar trebui să ceri iertare de la Domnul?

,,Noi însă suntem din Dumnezeu. Cine cunoaşte pe Dumnezeu, ne ascultă, cine nu cunoaşte pe Dumnezeu, nu ne ascultă. Prin aceasta cunoaştem duhul adevărului şi duhul rătăcirii”. (1 Ioan 4:6)

Te rogi să recunoşti duhul adevărului şi duhul rătăcirii?

Noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit întâi. Cum răspunzi la dragostea lui Dumnezeu?

 

Umpleţi mintea, viaţa şi timpul cu Adevărul!

 

Pentru cine cânţi?

Isaia 5

Isaia 5:1a

„Voi cânta Preaiubitului meu.”

 

                        Doamne,

vreau să-Ţi cânt o cântare.

Tu eşti Preaiubitul sufletului meu pentru că mă consideri o mlădiţă aleasă şi curăţită ca să aduc roadă. Mulţumesc pentru protecţia Ta căci mă înconjuri cu mâna Ta cea puternică şi mă aperi. Tu ai făcut totul pentru mine ca să pot aduce roadă, de aceea, Te rog să nu mă laşi să aduc roadă sălbatică (în firea mea pământească) ci roada Duhului Sfânt, viaţă care curge din Viţă (Domnul Isus). Nu vreau să ajung să fiu călcată în picioare din pricina mea, nici pustiită, ci, curăţită de spini şi mărăcini (roada firii pământeşti), udată cu ploaia de sus. Nu mă lăsa sub apăsarea celor răi. Fereşte-mă de lăcomie, de beţie spirituală (să cred că sunt bine când nu sunt), de petreceri şi plăcerile lumii, de ospeţele şi muzica lumii, căci nu vreau să ajung la foamete, sete, robie şi moarte.

Mă îndrept spre smerenie căci Tu dobori privirile trufaşe.

Tu eşti Cel Sfânt! Tu eşti Cel înălţat! Tu faci dreptate!

Imi păzesc gura de minciună, mă depărtez de batjocură, caut să deosebesc binele de rău, întunericul de lumină, amărăciunea de dulceaţă.

Nu mă lăsa să mă cred înţeleaptă în ochii mei, nici să mă socotesc pricepută, ci, să caut să fiu cu faţa curată şi să respect pe cei nevinovaţi.

Doamne, ajută-mă să-mi păzesc gura mea pentru ca nici un cuvânt să nu ardă pe nimeni, ci, să aducă vindecare şi mângâiere tuturor din jurul meu. Aminteşte-mi să nu nesocotesc Legea Ta şi să nu dispreţuiesc Cuvântul Tău.

Tu eşti Steagul meu! Tu eşti Biruitorul! Tu vii în ajutorul meu!

Vreau să fiu unul din cei iubiţi de Tine care nu obosesc nici nu şovăiesc, nu dorm şi nici nu dormitează, ci, împlinesc Cuvântul Tău, luptând lupta cea bună a credinţei.

Tu mă aperi când sunt în furtună! Nu voi vedea întunericul nici strâmtorarea căci Lumina va alunga norii întunecaţi.

 

Cântarea de laudă din inima mea este pentru Împăratul!