Strigăte de veselie

isaia 53Isaia 24:14-16a

Isaia 24:14

„Ceilalţi însă,

care vor mai rămâne,

îşi înalţă glasul,

scot strigăte de veselie;

de pe ţărmul mării laudă măreţia Domnului.”

Judecata lui Dumnezeu dovedeşte dragostea Lui dar şi credincioşia Lui faţă de cei credincioşi. Va fi bucurie, laudă şi cântare.  Cei răscumpăraţi vor glorifica pe Domnul. De ce crezi că Îl vor lăuda pe Domnul? Pentru că au fost salvaţi, mântuiţi. Pentru că Dumnezeu Şi-a împlinit planul şi profeţia. Pentru că ei au ales să asculte de El. Pentru că Îl vor vedea aşa cum este.

Vor recunoaşte că Dumnezeu este drept în judecata Lui asupra pământului.

Răspunsul la salvarea dată de Domnul Isus trebuie să fie cântarea de laudă pentru că ne-a salvat.

Cel mai bun răspuns pentru harul Domnului este recunoştinţa şi mulţumirea noastră.

Astăzi avem o nouă oportunitate să scăpăm de judecata finală, lăudându-L pe Domnul pentru mântuirea Lui. Cum Îl lauzi pe Domnul pentru mântuirea pe care ţi-a dat-o? Cu cine lauzi pe Domnul? Cu cine vei împărtăşi ceea ce ştii despre judecata lui Dumnezeu?

Ai dori să scrii o rugăciune de laudă după aceste versete?

Iată rugăciunea mea: Doamne, îmi înalţ glasul şi strig de veselie. Cânt măreţia Ta. Doamne, Dumnezeul lui Israel, laud Numele Tău, Te slăvesc şi Te înalt că m-ai mântuit. Planurile Tale se duc la îndeplinire pe întreg pământ. Tu eşti drept în tot ce faci pe pământ.

Când necazul cel mare va veni peste lumea întreagă va fi totuşi o protecţie pentru cei credincioşi. Cântarea celor răi va fi oprită iar cântarea celor răscumpăraţi se va auzi pe tot globul pământesc. Împăratul nemuritor şi veşnic va domni pentru totdeauna. De pe tot pământul se vor auzi strigătele de bucurie ale celor mântuiţi. Cei ce se încred în Domnul vor cânta slavă Celui neprihănit.

Chiar dacă astăzi este necaz în lume, ca şi copii ai Domnului avem bucurie în inimă şi laudă pe buze, pentru Cel ce domneşte veşnic, pentru Salvatorul care ne păzeşte şi ne călăuzeşte prin toate.

 

Inima mea cântă de bucurie

pentru că Domnul m-a mântuit!

Misiunea de părinte

2aIsaia 14: 24-32

Isaia 14:24

„Domnul oştirilor a jurat şi a zis:

„Da, ce am hotărât

se va întâmpla,

ce am pus la cale

se va împlini”.”

 *

Domnul a hotărât familia ta, aşa cum este ea. El are un plan şi o hotărâre pentru familia ta.

Copiii sunt un dar de la Domnul. Este o mare binecuvântare să-i iubim, să-i îngrijim şi să-i învăţăm. Odată cu trecerea anilor, descoperim că Dumnezeu lucrează şi în viaţa noastră prin bucuriile şi necazurile vieţii. Ne formează caracterul nostru de părinţi în asemănare cu Părintele Ceresc. Dumnezeu foloseşte copiii să ne modeleze pe noi, părinţii. Misiunea de părinte ne îmbogăţeşte şi ne adânceşte relaţia noastră cu Tatăl Ceresc. Cere ajutor Domnului. Aşteaptă prezenţa Lui. Încrede-te şi bazează-te pe Tatăl în toate lucrurile. Nu uita că El este Perfect. Încrede-te în Domnul să-ţi modeleze copilul după planul Lui.

Ia în considerare rolul tău de părinte în fiecare zi. Domnul ţi-a dat această responsabilitate.

Cere mereu, chiar şi de multe ori pe zi lumină de la Domnul cu privire la copilul tău.

Foloseşte Biblia ca cea mai importantă resursă de pregătire pentru creşterea copilului tău.

Notează din când în când binecuvântările pe care le primeşti prin copilul tău.

Cei mai importanţi paşi în misiunea de părinte sunt recunoaşterea şi acceptarea cu mulţumire a locului pe care Dumnezeu ţi-l dă, acela de a creşte copii.

Valorile lumii sunt diferite. Familia nu mai este o valoare în societatea noastră. Dacă gândim ca cei din lume, va fi foarte uşor să neglijăm oportunităţile zilnice pe care ni le dă Dumnezeu.

Dar noi vrem să căutăm valorile Domnului. Fereşte-te de tentaţiile lumii de a căuta mulţumire şi fericire în afara casei tale. După Dumnezeu, cea mai mare valoare este familia. Este înţelepciune, încredere (confidenţă) cînd cineva poate mărturisi: „Sunt părinte, sunt responsabil pentru copiii mei. Este important să fiu lângă ei. Nici o altă responsabilitate  nu-i mai mare.” Nimic nu-i mai important decât să-i înveţi pe copii despre Dumnezeu.

Domnul să te ajute să fii mulţumită şi împlinită în locul în care El te-a aşezat pentru o vreme. Domnul să te ajute să-ţi împlineşti responsabilităţile tale cu înţelepciune, putere, bucurie şi bunătate.

Eşti mulţumită cu misiunea de părinte? Eşti mulţumită cu ce ţi-a dat Domnul?

Doamne, vreau să am în inima mea valorile Tale!

Lauda ta să izvorască dintr-o inimă curată!

6 floriIsaia 12

Isaia 12:1a

„În ziua aceea

vei zice:

„Te laud, Doamne”.”

*

Cum vei lăuda pe Domnul astăzi?

Te laud Doamne căci Tu eşti pacea şi bucuria mea! Tu îmi linişteşti inima îngrijorată! Tu îmi dai o minte sănătoasă! Tu îmi dai o inimă curată! Tu îmi păzeşti piciorul de cădere! Tu îmi pui picioarele pe stâncă şi îmi întăreşti paşii! Tu îmi pui cântări de laudă pe buze!

Te iubesc pentru că ai o relaţie specială cu mine: Niciodată nu mă vei părăsi, niciodată nu mă vei uita, niciodată nu mă vei înşela, niciodată nu mă vei respinge, niciodată nu eşti prea ocupat când te chem, niciodată nu vei şterge numele meu din cartea vieţii.

Când sunt căzută, Tu mă ridici; când sunt greşită, Tu mă ierţi; când sunt slabă, Tu mă întăreşti; când sunt pierdută, mă regăseşti; când mă tem, mă încurajezi; când mă împiedic, mă ajuţi; când sunt rănită, mă vindeci; când sunt zdrobită, mă înţelegi; când nu văd, Tu mă conduci; când mi-e foame, mă hrăneşti.

Doamne, Te laud că în necazuri eşti cu mine, în persecuţii mă aperi, în probleme mă mângâi, în pierderi ai grijă de mine, şi când va veni moartea mă voi întâlni cu Tine.

Tu eşti totul pentru toţi, pretutindeni, în acelaşi timp şi în toate felurile!

Tu eşti  Iehova, Dumnezeu şi mă bucur să-Ţi aparţin!

Cum ţi-este lauda ta? Dintr-o inimă curată? Numai de pe buze?

 

Lauda ta să izvorască dintr-o inimă curată!

Cum răspunzi la binecuvântările Domnului?

4 floriIsaia 12

Isaia 12:1a

„În ziua aceea

vei zice:

„Te laud, Doamne”.”

 

Cum vei răspunde la binecuvântările Domnului?

Eu voi lăuda pe Domnul, voi chema Numele Lui, voi vesti lucrările Lui, voi pomeni mărimea Numelui Lui, voi cânta Domnului şi voi striga de bucurie şi veselie, căci mare este Domnul meu, Sfântul lui Israel!

Eu vreau să răspund la binecuvântările Domnului cu această rugăciune:

Doamne, Te laud că ai toată puterea în cer şi pe pământ şi vei reveni ca să domneşti cu dreptate. Vei transforma totul, vei distruge pe cel rău şi domnia Ta va aduce pace, unitate şi bucurie. Sunt încântată că voi face parte din această Împărăţie.

Mulţumesc că m-ai izbăvit de sub puterea celui rău.

Sunt plină de încredere şi nu mă voi teme de nimic căci Tu eşti Dumnezeul meu! Tu eşti tăria mea şi pricina laudelor mele! Tu m-ai mântuit! Tu mi-ai iertat toate păcatele! Tu ai făcut lucruri minunate în viaţa mea!

Tu eşti pacea mea! Tu mă ajuţi să trăiesc în unitate cu alţii (nu în război)!

Tu eşti bucuria vieţii mele! Tu eşti slava mea! Tu îmi înalţi capul! Tu eşti izvorul apelor vii care dă sens şi putere vieţii mele! Tu eşti bunătate, eşti îndurare şi credincioşie! Tu eşti ajutorul meu, adăpostul meu, ocrotirea mea, tăria mea, stânca mea, cetăţuia mea, scutul meu! Tu eşti Păstorul meu! Eşti Călăuzitorul meu! Eşti Mângâietorul meu! Eşti nădejdea mea!

Tu eşti Lumina şi Mântuirea mea! Tu eşti Sprijinitorul vieţii mele! Tu eşti Adevărul! Tu eşti dragoste! Eşti Sfânt! Eşti neprihănire!

Tu singur eşti veşnic! Tu eşti atotputernic, atotştiutor, omniprezent şi perfect!

Tu ai câştigat inima mea şi mă bucur să-Ţi aparţin!

 

Inima mea laudă pe Domnul!

Cum îţi disciplinezi copilul?

2 fatherIsaia 10:20-34

*

Isaia 10:20b

„Se vor sprijini

cu încredere

pe Domnul,

Sfântul lui Israel.”

*

De multe ori Dumnezeu foloseşte consecinţele alegerilor noastre ca să ne disciplineze. Lui Dumnezeu nu-i place neascultarea noastră. Dumnezeu ne învaţă ce este bine pentru că ne iubeşte. Aşa şi părinţii îi învaţă pe copii ce este bine, din dragoste pentru ei. Copiii trebuie să ştie că anumite fapte au consecinţe grave. Lucrurile mici pot aduce învăţături pentru o viaţă. De exemplu dacă a stricat o jucărie, să se joace cu ea stricată câteva zile. Fii pozitivă chiar când se întâmplă lucruri rele. Învăţăm şi din ele. Când îşi împlineşte micile responsabilităţi, răsplăteşte copilul cu o vorbă bună, o îmbrăţişare, o bonboană, o jucărie surpriză etc., lucruri mici, dar inima mare. Un alt lucru pe care poţi să-l faci, este o listă cu responsabilităţi pentru cel mic, potrivită cu vârsta lui: de exemplu să spună mulţumesc, să ude o floare, să pună jocul la loc. Pune lista la vedere. Apoi apreciază prin cuvinte lucrul făcut de el. Când copilul învaţă să se supună părinţilor, el învaţă să se supună autorităţii, şi mai târziu va accepta mai uşor supunerea faţă de Domnul. Când copilul nu ascultă, este nevoie de corecţie, disciplinare. Biblia ne spune că este speranţă pentru un copil care este pedepsit să se corecteze.

Evrei 12:6 „Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.”

Proverbe 19:18 „Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori.”

Încurajarea pentru o purtare bună aduce bucurie, dar pedeapsa pentru neascultare aduce corecţia dorită. Dumnezeu îşi pedepseşte copiii, şi părinţii trebuie să facă la fel. Pedeapsa pentru copil trebuie să fie pe măsura neascultării, şi cu dragoste. Nu îţi descărca nervii pe copil. Stăpâneşte-ţi nervii. Roagă-te Domnului pentru ajutor. El poate să-ţi dea înţelepciune. Părinţii înţelepţi vor învăţa ce este de făcut în fiecare situaţie. Pedeapsa trebuie să înveţe pe copil ce a greşit şi ce este bine. Dorinţa ta este ca, copilul tău să înveţe să asculte şi să se poarte cu responsabilitate, nu să sufere pedeapsa. Tu vrei ca el să recunoască, să înţeleagă, consecinţele care urmează faptele lui.

Proverbe 13:24 „Cine cruţă nuiaua urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte îl pedepseşte îndată.”

Proverbe 23:13-14 „Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua nu va muri. Lovindu-l cu nuiaua îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.”

Lasă-ţi gândurile călăuzite de Scriptură.

Tu ai nevoie de răbdare, de rugăciune şi de puterea lui Dumnezeu.

Sprijineşte-te pe Dumnezeu, cu încredere că El te va ajuta să-ţi creşti copilul în învăţătura şi mustrarea Domnului.

Inima ta plină de credincioşie şi diligenţă

va ajuta copilul tău

să înveţe ascultarea de autoritate.

Totuşi…

10mIsaia 9:1-10:4

Isaia 9:1a

„Totuşi

întunericul

nu

va

împărăţi

veşnic.”

 

Chiar dacă unii oameni continuă să stea în întuneric, Dumnezeu le mai dă har să se întoarcă la lumină. Aşa şi părinţii continuă să le dea har copiilor ca să se îndrepte. Câteodată se întreabă dacă au priceput copiii ceva din toată învăţătura dată de ei. Învăţarea unui copil este un proces lung, cu multe succese şi insuccese. Chiar şi părinţii cei mai înţelepţi fac greşeli în educarea copiilor.

Harul este educarea (învăţarea) copilului cu o atitudine plină de dragoste, generozitate şi răbdare chiar şi atunci când copilul nu merită.

Nu aştepta de la copilul tău mai mult decât poate, şi nu-l compara cu alţii de vârsta lui.

Prinde ocazia să-l lauzi când a făcut ceva bine.

Fii clară în aşteptările tale şi spune-i în cuvinte simple.

Fă-ţi timp să stai cu copilul, nu fi grăbită când îl înveţi.

Repetă (cu dragoste) regulile casei până înţelege.

Alege ce este important pentru copil şi pentru tine. Învaţă pe copil să aleagă binele, să facă diferenţa între greşeală şi neascultare.

Disciplinează copilul cu dragoste, cu fermitate, cu dreptate şi fii consecventă în regulile tale.

Învaţă pe copil ce spune Dumnezeu despre atitudini şi acţiuni. Fii un model pentru el.

Nu uita, copilul ţi-a fost dat pentru o vreme (scurtă). Iubeşte-l. Timpul trece repede şi statutul tău de părinte se schimbă în statutul de bunică. Încrede-te în harul Domnului să-ţi dea puterea să-ţi împlineşti datoria de părinte, văzând în fiecare zi un nou început, un nou har de a trăi această experienţă unică în viaţă. Când copilul creşte şi pleacă de acasă nu mai poţi să-l înveţi ci doar să te rogi pentru el. Proverbe 22:6 ne spune: „Învaţă pe copil calea pe care trebuie să o  urmeze şi când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.”

Doamne, Tu ai har pentru mine chiar dacă nu merit.

 

Dorinţa inimii mele este să am har faţă de alţii,

chiar dacă nu merită!

 

Adevărata rugăciune

jcAdevărata rugăciune

Iacov 5:14b

*

„Mare putere

are

rugăciunea fierbinte

a celui

neprihănit!”

*

Adevărata rugăciune vine din dorinţa inimii, şi nu din imaginaţia minţii. Ea exprimă simţirea inimii, deci se naşte dintr-o adâncă năzuinţă lăuntrică. Din acest motiv, în Vechiul Testament rugăciunea era oferită lui Dumnezeu sub forma tămâiei. Toată tămâia Vechiului Testament provenea de la arbori. După ce coaja era tăiată, pe trunchiul arborelui se prelingea încet un fel de răşină din care se confecţiona tămâia. De aici învăţăm că rugăciunea nu înseamnă a aduce ceva ce ai la îndemână, ci a aduce ceva extras din cea mai adâncă parte a inimii noastre. Se poate compara cu ceea ce se prelinge din răni.  Astfel de rugăciuni sunt foarte diferite de cele aduse fără efort, pe care mulţi le oferă, rugăciuni bune de ascultat, dar foarte sărace în conţinut.

Să ţinem minte bine că rugăciunile noastre sunt rostite pentru ca Dumnezeu să le audă, şi nu pentru a fi plăcute urechilor celor ce le ascultă.

Noi ne rugăm potrivit capacităţii noastre de a ne măsura povara, nevoia. Dacă nu simţim nici o nevoie, rugăciunea noastră nu este reală. Cu cât nevoia este mai concretă, cu atât rugăciunea este mai sigură. În faţa unei nevoi adevărate nu ne putem permite să fim indiferenţi.

Psalms 141:2, ne spune: ,,Ca tămâia să fie rugăciunea mea înaintea Ta şi ca jertfa de seară să fie ridicarea mâinilor mele!”

Doamne, ajută-ne să ne rugăm din adâncul inimii!

Coerenţa inimii

frecvenţa inimii 1Coerenţa inimii

*

Institutul american HearthMath a descoperit ca inima emite un camp electromagnetic de cinci mii de ori mai puternic decât câmpul pe care-l emite creierul.

Este important sa notam aceasta diferenta de putere între câmpul electromagnetic al inimii si acela al capului, pentru a întelege importanta sentimentelor noastre, a iubirii, a recunostintei, a aprecierii si a oricarei trairi pozitive !

Tot ce simtim si traim ca sentiment frumos, pozitiv, înaltator (compasiunea, dragostea, blândetea, bunatatea, bucuria) creeaza ceea ce specialistii au numit “coerenta inimii”, pe când trairile negative, ca si gândirea corespunzatoare acestora creeaza “incoerenta inimii”, generând emisii vibrationale în câmpul electromagnetic al inimii si al creierului nostru. Aceste câmpuri electromagnetice influenteaza deopotriva corpurile noastre, ca si realitatile pe care le întâlnim în viata de zi cu zi.

Acelasi institut a constatat ca :

– Daca suntem furiosi timp de cinci minute, sistemul imunitar are nevoie de sase ore pentru a recupera puterea pierduta ;

Dar,

– Daca traim cinci minute de compasiune si apreciere, imunitatea ni se va îmbunatati cu 41 la suta.

Am notat toate acestea pentru ca fiecare dintre noi sa înteleaga puterea de vindecare a inimii blânde si iubitoare, precum si puterea trairilor negative de a ne îmbolnavi chiar corpurile noastre fizice. În mod practic, putem întelege în fiecare moment al existentei noastre daca ceea ce facem este spre folosul sau în detrimentul nostru. De aceea, ori de câte ori simtim si gândim negativ, ne înfuriem, ne suparam, urâm, dezapreciem sau judecam în mod agresiv (pentru ca exista si optiunea de a observa realitatea imediata, fara a o judeca !) este un semn ca inima noastra se distanteaza de echilibrul pe care îl doreste Dumnezeu de la noi si, în mod automat, ne vom crea singuri o stare de rau atât pentru starea noastra spirituala cât si pentru organismul nostru fizic. Orice am gândi, am simti, am trai ca stare negativa, ne va da de stire ca am intrat în domeniul Eului sau al “judecatii lumii”.

Mintea omeneasca este conditionata de realitatea prezenta sau trecuta, de frica de viitor, de frica de a pierde pe cineva sau ceva, sau de durere, asa încât ea va genera întotdeauna emotiii negative când va fi în fata unui eveniment de viata neplacut.

Simplul fapt de a ne da seama de aceasta auto negativitate si a alege spontan sa ne întoarcem la o stare pozitiva printr-o rugaciune, o amintire frumoasa, apelul la gânduri bune, de speranta, de bucurie, de bine pentru tot ce ne înconjoara, ne ridica vibrational încetul cu încetul pâna acolo unde vom simti ca suntem din nou în armonie cu inima noastra.

Daca vom gândi binele cel mai înalt al tuturora vom crea starea de “coerenta între inima si minte”, de armonie între inima si minte, ceea ce ne va aduce o placuta surpriza coplesitoare.

Mai întâi, se vor vindeca multe dintre afectiunile fizice pe care le avem in corpul nostru. Dar, mai presus de orice, ne vom simti vindecati în suflete si nu vom mai face eforturi asa de mari pentru a gândi bine despre cineva, pentru a aprecia, pentru a darui, pentru a ne simti iubitori sau generosi.

 

Articol preluat din revista ,,Debora”.

 

Cum călătoreşti în 2014 ???

2013dGeneza 24:1-27

Geneza 24:26-27 ,,Atunci omul a plecat capul şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului, zicând: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care n-a părăsit îndurarea şi credincioşia Lui faţă de stăpânul meu! Domnul m-a îndreptat în casa fraţilor stăpânului meu”.”

Când a fost ultima dată când te-ai aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului?

Cum ai mulţumit Domnului pentru îndurarea şi credincioşia Lui faţă de tine în anul care a trecut? Cum ţi-a îndreptat Domnul paşii spre casa (adunarea) fraţilor?

Ce îţi doreşti pentru anul acesta?

Viaţa este o călătorie. Cum vrei să fie călătoria ta în acest an? Pentru ce anume te rogi şi aştepţi cu mirare ca să experimentezi în anul acesta? Vrei să te arunci cu faţa la pământ înaintea Domnului  ca să-L binecuvântezi? Te gândeşti şi te rogi ca să ajungi să vesteşti îndurarea şi credincioşia Lui?

Vrei să fii un rob de încredere? Vrei să umbli prin credinţă în 2013?

Crezi că poţi să mergi înainte cu capul înapoi?

Crezi că poţi să călătoreşti spre o ţintă demnă şi clară, privind în trecut? Unde se uită ochii tăi? Care este misiunea ta? Ce lucrare ţi-a fost încredinţată?

Avraam era bătrân, înaintat în vârstă, binecuvântat în orice lucru, şi avea bogăţie, robi şi roabe. A ales pe cel mai bătrân rob din casa lui, pe Eliezer, şi i-a încredinţat o misiune specială: să aducă o nevastă pentru fiul lui din ţara de unde a venit el. Eliezer a primit instrucţiuni clare de la Avraam şi a plecat având la el toate lucrurile de preţ ale stăpânului său. Oare a fost uşoară călătoria lui? A ajuns la o fântână şi acolo s-a rugat. Fiind om înţelept a făcut planuri şi a aşteptat să vadă dacă Domnul a făcut să-i izbutească sau nu călătoria. Rugăciunea lui îl ajută să experimenteze puterea şi promisiunile lui Dumnezeu. Eliezer (Eli-Ezer) înseamnă Dumnezeu ajută. Numele Eliezer apare o singură dată în cartea Geneza 15:2, nu apare în textul nostru, ci, numai numele de ,,rob” (de cinci ori) şi ,,omul” (de două ori). Oare de ce? Este misiunea (viaţa) mai importantă decât numele (faima)?

Cum şi-a onorat Eliezer stăpânul care i-a încredinţat o slujbă?

Cum ne onorăm noi Stăpânul care ne-a încredinţat o slujbă?

Ce înseamnă să fim oamenii cărora Stăpânul le încredinţează valori?

Dacă vrem o călătorie binecuvântată, avem nevoie de Dumnezeu, de puterea Lui, de călăuzirea Lui. Umblăm în puterea noastră? Ne bazăm pe numele nostru? Ne bazăm pe ajutorul Lui? Spun oamenii despre noi că suntem cei pe care Dumnezeu îi ajută? Spun oamenii despre noi că suntem robii Domnului?

Noi nu suntem stăpânii lucrurilor văzute. Cea mai mare binecuvântare nu este a avea ci a primi de la Dumnezeu. Primim noi cu bucurie numele de rob al Domnului?

De ce a avut Avraam încredere în robul lui, Eliezer? Robul de încredere (Eliezer) primeşte mai mult decât cei aparţinători familiei lui Avraam pentru că ERA om de încredere.

Cum onorăm noi pe Domnul cu darurile noastre? Suntem noi oameni de încredere?

Are Dumnezeu încredere în noi ca să ne încredinţeze o lucrare? Vrem noi să-I facem de cunoscut Numele? Rămânem doar cu dorinţa de a fi robi sau ajungem să trăim ca robi ai Domnului?

Noi trăim prin făgăduinţă. De ce nu experimentăm făgăduinţele lui Dumnezeu? De ce nu ne lăsăm în mâna Domnului? De ce nu umblăm prin credinţă?

Nu-i aşa de important cât ne onorează omul ci cât Îl onorăm noi pe Domnul!

Spui tu ,,Doamne, schimbă-mă pe mine!”, sau spui ,,Doamne, schimbă circumstanţele mele!”?

Suntem gata să-L onorăm pe Dumnezeu? Suntem gata să urmăm chemarea, porunca Lui? Cel ce a făcut făgăduinţele nu se schimbă. Şi astăzi ne cheamă să-L urmăm ca robi de bunăvoie, cu bucurie şi mulţumire.

Eliezer era bătrân, avea experienţă,  dar a vrut să experimenteze ajutorul lui Dumnezeu. S-a rugat: ,,Doamne, dă-mi izbândă pentru stăpânul meu!”.

Ne rugăm noi ca să avem biruinţa care arată slava lui Dumnezeu?

Ne rugăm noi pentru binecuvântarea care onorează pe Stăpânul nostru?

Te-ai gândit ca rugăciunea ta să-L onoreze pe Dumnezeu?

Ce frumos să ne punem nădejdea în Dumnezeu în toate privinţele!

Când ne bazăm pe Dumnezeu putem spune: Dumnezeu m-a ajutat!

Noi suntem robii Domnului. Îţi place acest nume? Sau vrei stăpânirea?

Când trăim prin făgăduinţă, trăim pentru ţara promisă nu pentru pământ.

Dumnezeu să ne dea o călătorie în care noi să umblăm prin credinţă onorând pe Cel ce ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe.

Eliezer s-a rugat pentru un răspuns de la Dumnezeu. Este mare lucru să ştim să ne rugăm ca să avem răspunsul Lui în toate lucrurile mici şi mari.

Mare Dumnezeu avem! El este gata să ne dea daruri. Are cui le da? Are El robi de încredere? Sunt eu o persoană de încredere?

Ai făcut promisiuni pe care nu le-ai dus la îndeplinire?

La început de an, vrem noi să fim robii Domnului sau să formăm rezoluţii pe care le vom călca, le vom uita în scurt timp?

Cât de mult binecuvântează Dumnezeu pe cel ce se pune la dispoziţia Lui? Cum experimentează el făgăduinţele Domnului?

Cine se uită cu mirare cum lucrează Domnul?

Cine experimentează promisiunile Domnului?

Doamne, dă izbândă! Doamne, îndură-Te!

Doamne, fă să izbutesc în călătoria mea în anul 2013!

Doamne, eu sunt roaba Ta!

Te rog  ajută-mă să experimentez promisiunile Tale

şi binecuvântează călătoria mea din acest an,

ca să umblu prin credinţă

şi să onorez Numele Tău!

(meditaţie inspirată din mesajul prezentat de pastorul Nulu Urs)

 

Anul de indurare

2013bLuke 4:19

*

,,Şi să vestesc

*

anul de îndurare

*

al Domnului.”

*

 

Ce îţi propui să faci în anul care vine?

Eu aş vrea să vestesc anul de îndurare al Domnului.

Iată ce spunea cineva:

,,Să avem  o nădejde mai vie cu o aşteptare “infocată” a Slăvitei noastre Sărbători!

Incheiem anul  cu: “Ne indulceste viata/ In lumea de nevoi/O, scumpe Domn, Emanuel,/Vino, ramii cu noi !

Peste 30 de colindatori cantand in casa noastra,  “O Beleem oras micut”,

Mi-am adus aminte de rugaciunea lui N. Steinhard:

“Domne Isuse Hristoase, indulceste-ma, cu Harul Tau!” .

(fg)

Poţi spune:

An de an tot mai dulce e

Iubirea lui Isus, Iubirea Lui de sus

An de an tot mai dulce e!!!

http://www.youtube.com/watch?v=d6BLpE8_kWQ