Mânia şi harul

2pocainţaIsaia 9

*

Isaia 9:21b

*

„Mânia Lui

nu

se

potoleşte.”

 

Cum înţelegi tu mânia şi harul lui Dumnezeu?

Când sunt mânioasă pe soţul meu nu dovedesc că îl iubesc. Când Dumnezeu este mânios pe mine, El, totuşi mă iubeşte. Dragostea, harul şi mânia Domnului sunt sub controlul Lui. Psalmul 30:5 ne spune: „Căci mânia Lui ţine numai o clipă, dar îndurarea Lui ţine toată viaţa. Seara vine plânsul iar dimineaţa veselia.” Mânia lui Dumnezeu este sub control.

Ce ai învăţat despre atitudinea lui Dumnezeu faţă de întuneric, păcat şi rău?

Unde în viaţa ta crezi că Domnul îţi cere să te întorci din întuneric la lumină?

Care este răspunsul tău când Domnul îţi spune să ieşi din întuneric la lumină?

Poporul Domnului a continuat să creadă că poate să rezolve problemele prin puterea şi înţelepciunea lor. Domnul i-a pedepsit ca să-i corecteze. Tot nu au priceput. Nu a fost altă cale decât ducerea poporului în captivitate. Mânia lui Dumnezeu a fost dreaptă. A fost provocată de neascultarea poporului. Mânia lui Dumnezeu nu este răzbunare. Este răscumpărare. El mă vrea pentru El. Când oamenii zic: „Cum poate un Dumnezeu bun să lase aşa rău în lume?”, înseamnă că ei nu înţeleg mânia lui Dumnezeu. Mânia lui Dumnezeu este har. Dumnezeu nu pune jos dragostea şi ia mânia, aşa cum facem noi. El este dreptate, har, dragoste în acelaşi timp. Nu se contrazice cum facem noi. Întunericul atrage mânia lui Dumnezeu dar lumina este darul lui Dumnezeu. Cu cât înţeleg mai bine mânia lui Dumnezeu cu atât înţeleg mai bine harul Lui. Noi merităm mânia lui Dumnezeu dar în mijlocul sclaviei şi întunericului nostru El întinde mâna spre noi ca să ne elibereze.

Cum te ajută acest adevăr să ai o privire mai clară despre harul şi dreptatea (mânia) lui Dumnezeu? Care este răspunsul tău la mânia lui Dumnezeu?

Cum răspund cei din jurul tău la mânia lui Dumnezeu?

Cu cine vei împărtăşi ceea ce ai învăţat despre mânia lui Dumnezeu?

Doamne, ajută-mă să am o inimă în care să nu domnească mânia!

Doamne, mulţumesc pentru harul Tău!!!

Trecut, prezent şi viitor

trecut, prezent, viitorIsaia 9:1-7

Isaia 9:6

„Căci un Copil ni S-a născut,

un Fiu ni S-a dat

şi domnia va fi pe umărul Lui.

Îl vor numi:

Minunat sfetnic,

Dumnezeu tare,

Părintele veşniciilor,

Domn al păcii.”

*

Copilul Isus este un conducător veşnic şi drept (domnia Lui va creşte şi o pace fără de sfârşit va fi în Împărăţia Lui). Care crezi că este responsabilitatea ta? Să prezinţi Împărăţia Lui?

Este venirea acestui Copil o sărbătoare pentru tine? Cum te bucuri?

În centrul bucuriei noastre trebuie să fie Mesia care a alungat întunericul din inima noastră prin lumina Lui minunată. Astăzi El domneşte în inimile noastre. Avem încredere în viitor şi aşteptăm pacea perfectă în Împărăţia Lui care va veni aşa cum este scris.

Cum te ajută pe tine faptul că ştii că Isus este Lumina?

Ai păşit din întuneric la lumină, prin credinţă? Dacă nu ai păşit, de ce nu ai făcut-o încă?

Unde este lumină este viaţă!

Dacă ai păşit prin credinţă, cum ţi-a luminat Domnul viaţa? Cum te călăuzeşte El?

Domnul vrea să ne dea lumina Lui. Tot ce există are nevoie de lumină ca să trăiască. Lumina Domnului străluceşte şi întunericul nu o poate birui. Sursa luminii este Dumnezeu şi Cuvântul Lui. Când Cuvântul Domnului vorbeşte printr-un profet,  întunericul dispare. Dumnezeu ne învaţă să ne uităm în trecut, să-L vedem cum a lucrat, cum a eliberat poporul de sub atacurile străine, cum a fost credincios promisiunilor Lui.

Cunoşti tu cum a lucrat Domnul în poporul Lui?

Cum te-a eliberat Domnul pe tine din întuneric? Cum poţi prezenta credincioşia Lui faţă de tine?

Când Îl vedem pe Dumnezeu că a lucrat în trecut, avem speranţă că viitorul este în mâna Lui. Nu abilităţile umane nici tacticile militare ne aduc biruinţa, ci biruinţa este a Domnului. Crezi tu? Ştii povestea lui Ghedeon? Domnul S-a luptat pentru popor.

Doamne Isuse, Te laud

pentru că Tu ai alungat întunericul din inima mea!

Viitorul

1mIsaia 8:19-22

Isaia 8:19b

„Nu va întreba oare

un popor pe

Dumnezeul său?

Va întreba el pe cei morţi

pentru cei vii?”

*

Ai vrea să cunoşti viitorul?

Ai vrea să ştii ce te aşteaptă pe tine în viitor?

Sau ai dori să afli viitorul copiilor tăi?

Cum înfrunţi viitorul? Cu frică şi suspinuri în inimă? Sau cu bucurie şi pace în inimă chiar şi în vremuri grele?

Ce văd alţii în tine cu privire la viziunea ta despre viitor? Speranţă sau dejnădejde? Ce moştenire ai de la părinţi sau de la anturajul tău?

Frică, mânie, supărare, disperare?

Linişte, pace, bucurie, speranţă?

Dumnezeu poate să dea tuturor celor ce cred în El o bucurie şi o pace care nu se pot explica. Nu se poate fabrica, dar nici distruge bucuria şi pacea date de Domnul. Este lucrarea supranaturală a lui Dumnezeu în viaţa celor ce aparţin Împărăţiei Lui.

În zilele lui Ahaz, împăratul lui Iuda, poporul s-a întors de la credinţa în Dumnezeu, la alte lucruri care au crezut ei că pot aduce fericire. S-au dus la cei ce spun viitorul (ghicitori, vrăjitori, cei ce cheamă morţii, zodiac, spiritişti, cărţi de noroc etc.). Şi astăzi sunt oameni care fac aceeaşi greşeală. Se întorc spre ocultism. Vor să aibă răspuns la întunericul din viaţa lor. Nu caută lumină şi claritate în Cuvântul lui Dumnezeu.

Ce faci când ajungi în confuzie, în întuneric?

Unde cauţi tu ajutor?

Chiar dacă este multă confuzie în lume, totuşi întunericul nu va împărăţi veşnic.

Cum poate cineva să primească lumină şi bucurie dacă refuză să ceară călăuzirea Domnului scrisă pe paginile Scripturii?

Învaţă din trecut, trăieşte în prezent şi fii încrezător în viitor!

Noi nu ştim ce va aduce viitorul dar ştim Cine ţine viitorul în mâna Lui!

Doamne, inima mea este plină de bucurie şi nădejde

în ceea ce priveşte viitorul meu!

Unde duc neascultarea şi necredinţa?

23 fIsaia 7:10-25

*

Isaia 7:10a

*

„Domnul

a vorbit.”

*

 

Ahaz a respins oferta lui Dumnezeu şi a apelat după ajutor la împăratul Asiriei. Nu s-a supus Domnului, nu s-a încrezut în harul Lui, nu a acceptat eliberarea Domnului, ci cu falsă pietate şi înşelăciune s-a scuzat că nu vrea să ispitească pe Domnul. Neascultarea şi necredinţa i-au adus pieirea.

Ce înseamnă să ispitim pe Domnul? Ce înseamnă să punem la îndoială vorbirea şi puterea Lui? Ce înseamnă să cerem sfatul omului? Oare de ce astăzi oamenii nu cred că Domnul Isus este semnul trimis de Dumnezeu? Oare de ce oamenii (credincioşii) nu văd păcatul lor?

Ce anume cauţi tu să eviţi prin neascultarea şi necredinţa ta?

Te justifici tu cu versete biblice ca să faci ce vrei tu?

Cum îţi ascunzi tu neascultarea de Domnul?

Îţi aminteşti de o perioadă din viaţa ta când necredinţa şi neascultarea au adus distrugere în familia ta sau în relaţiile tale? Refuzul de a crede în Dumnezeu este o alegere care aduce distrugere totală. Care este alegerea ta?

Pentru că Ahaz nu a ascultat de Domnul, a ajuns să fie distrus chiar de omul în care s-a încrezut. A fost umilit, şi ţara lui distrusă. A fost terorizat de aliatul lui, şi a urmat robia. Ceea ce putea deveni o binecuvântare, a ajuns o robie.

Dumnezeu nu se bucură când copiii Lui se încred în oameni şi nu în El, dar niciodată nu îi abandonează. Care ar fi situaţiile în care eşti tentată să te încrezi în om şi nu în Dumnezeu? Crezi că Dumnezeu este onorat?

Când noi credem promisiunile lui Dumnezeu, El ne va apăra şi va avea grijă de nevoile noastre. Ne va judeca, dar nu va lăsa pe vrăjmaşi să ne ducă în robie. Dumnezeu ne-a promis că va fi cu noi. Dumnezeu salvează şi astăzi pe cei credincioşi din pericole fizice sau pericole spirituale ca: lumea, diavolul, păcatul şi moartea. Nimeni nu poate lupta şi învinge aceste pericole prin puterea proprie. Speranţa noastră este Salvatorul „Emanuel” care aduce biruinţă. Emanuel „Dumnezeu cu noi” este nădejdea care ne ajută să înfruntăm crizele vieţii şi moartea.

Cei ce au credinţă în Dumnezeu în crizele lor, sunt diferiţi de cei ce nu au credinţă.

Doamne, umple inima mea de credinţă

şi ascultare!

Un semn

22 fIsaia 7

Isaia 7:14

„De aceea,

Domnul Însuşi

vă va da un semn:

iată fecioara

va rămâne însărcinată,

va naşte un Fiu

şi-I va pune numele

Emanuel (Dumnezeu este cu noi).

 

Credinţa este un simplu „Da” la ceea ce spune Dumnezeu. Este încrederea în Cuvântul Lui şi în caracterul Lui. Dumnezeu cere de la noi credinţă şi încredere în El.

Credinţa în Dumnezeu pare a fi simplă. Dar cât de departe merge credinţa când este greu? Care este punctul când ni se pare că noi trebuie să întervenim şi să luăm hăţurile?

Când facem alianţe cu lumea? Când lăsăm lumea să ne influienţeze?

Noi alegem în fiecare clipă să ne încredem în Domnul sau să înfruntăm provocările vieţii prin puterea noastră, prin filosofia şi strategia lumii. Trăim în timpul unui mare întuneric spiritual. Planurile celui rău ne captează atenţia. Dumnezeu vrea să ne întărească credinţa noastră prin multe semne. Ahaz a refuzat să ceară un semn de la Domnul. Domnul i-a dat un semn totuşi, dar el nu a luat seama. Semnul a fost promisiunea Salvatorului, dar ei nu L-au primit.

Promisiunea acestui Salvator este şi promisiunea noastră. Noi nu trebuie să ne temem, nici să ne îngrijorăm de ceea ce se întâmplă în lumea seculară, pentru că Domnul este credincios promisiunilor Lui. El ne-a spus că va avea grijă de noi. Harul Lui ne este de ajuns în orice situaţie. Fiul, Emanuel, a venit!

Cum te bucuri de înplinirea acestei promisiuni?

Emanuel este cu noi!!!

 

Salvatorul, Emanuel, este în inima mea!

 

Cum călătoreşti în 2014 ???

2013dGeneza 24:1-27

Geneza 24:26-27 ,,Atunci omul a plecat capul şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului, zicând: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care n-a părăsit îndurarea şi credincioşia Lui faţă de stăpânul meu! Domnul m-a îndreptat în casa fraţilor stăpânului meu”.”

Când a fost ultima dată când te-ai aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului?

Cum ai mulţumit Domnului pentru îndurarea şi credincioşia Lui faţă de tine în anul care a trecut? Cum ţi-a îndreptat Domnul paşii spre casa (adunarea) fraţilor?

Ce îţi doreşti pentru anul acesta?

Viaţa este o călătorie. Cum vrei să fie călătoria ta în acest an? Pentru ce anume te rogi şi aştepţi cu mirare ca să experimentezi în anul acesta? Vrei să te arunci cu faţa la pământ înaintea Domnului  ca să-L binecuvântezi? Te gândeşti şi te rogi ca să ajungi să vesteşti îndurarea şi credincioşia Lui?

Vrei să fii un rob de încredere? Vrei să umbli prin credinţă în 2013?

Crezi că poţi să mergi înainte cu capul înapoi?

Crezi că poţi să călătoreşti spre o ţintă demnă şi clară, privind în trecut? Unde se uită ochii tăi? Care este misiunea ta? Ce lucrare ţi-a fost încredinţată?

Avraam era bătrân, înaintat în vârstă, binecuvântat în orice lucru, şi avea bogăţie, robi şi roabe. A ales pe cel mai bătrân rob din casa lui, pe Eliezer, şi i-a încredinţat o misiune specială: să aducă o nevastă pentru fiul lui din ţara de unde a venit el. Eliezer a primit instrucţiuni clare de la Avraam şi a plecat având la el toate lucrurile de preţ ale stăpânului său. Oare a fost uşoară călătoria lui? A ajuns la o fântână şi acolo s-a rugat. Fiind om înţelept a făcut planuri şi a aşteptat să vadă dacă Domnul a făcut să-i izbutească sau nu călătoria. Rugăciunea lui îl ajută să experimenteze puterea şi promisiunile lui Dumnezeu. Eliezer (Eli-Ezer) înseamnă Dumnezeu ajută. Numele Eliezer apare o singură dată în cartea Geneza 15:2, nu apare în textul nostru, ci, numai numele de ,,rob” (de cinci ori) şi ,,omul” (de două ori). Oare de ce? Este misiunea (viaţa) mai importantă decât numele (faima)?

Cum şi-a onorat Eliezer stăpânul care i-a încredinţat o slujbă?

Cum ne onorăm noi Stăpânul care ne-a încredinţat o slujbă?

Ce înseamnă să fim oamenii cărora Stăpânul le încredinţează valori?

Dacă vrem o călătorie binecuvântată, avem nevoie de Dumnezeu, de puterea Lui, de călăuzirea Lui. Umblăm în puterea noastră? Ne bazăm pe numele nostru? Ne bazăm pe ajutorul Lui? Spun oamenii despre noi că suntem cei pe care Dumnezeu îi ajută? Spun oamenii despre noi că suntem robii Domnului?

Noi nu suntem stăpânii lucrurilor văzute. Cea mai mare binecuvântare nu este a avea ci a primi de la Dumnezeu. Primim noi cu bucurie numele de rob al Domnului?

De ce a avut Avraam încredere în robul lui, Eliezer? Robul de încredere (Eliezer) primeşte mai mult decât cei aparţinători familiei lui Avraam pentru că ERA om de încredere.

Cum onorăm noi pe Domnul cu darurile noastre? Suntem noi oameni de încredere?

Are Dumnezeu încredere în noi ca să ne încredinţeze o lucrare? Vrem noi să-I facem de cunoscut Numele? Rămânem doar cu dorinţa de a fi robi sau ajungem să trăim ca robi ai Domnului?

Noi trăim prin făgăduinţă. De ce nu experimentăm făgăduinţele lui Dumnezeu? De ce nu ne lăsăm în mâna Domnului? De ce nu umblăm prin credinţă?

Nu-i aşa de important cât ne onorează omul ci cât Îl onorăm noi pe Domnul!

Spui tu ,,Doamne, schimbă-mă pe mine!”, sau spui ,,Doamne, schimbă circumstanţele mele!”?

Suntem gata să-L onorăm pe Dumnezeu? Suntem gata să urmăm chemarea, porunca Lui? Cel ce a făcut făgăduinţele nu se schimbă. Şi astăzi ne cheamă să-L urmăm ca robi de bunăvoie, cu bucurie şi mulţumire.

Eliezer era bătrân, avea experienţă,  dar a vrut să experimenteze ajutorul lui Dumnezeu. S-a rugat: ,,Doamne, dă-mi izbândă pentru stăpânul meu!”.

Ne rugăm noi ca să avem biruinţa care arată slava lui Dumnezeu?

Ne rugăm noi pentru binecuvântarea care onorează pe Stăpânul nostru?

Te-ai gândit ca rugăciunea ta să-L onoreze pe Dumnezeu?

Ce frumos să ne punem nădejdea în Dumnezeu în toate privinţele!

Când ne bazăm pe Dumnezeu putem spune: Dumnezeu m-a ajutat!

Noi suntem robii Domnului. Îţi place acest nume? Sau vrei stăpânirea?

Când trăim prin făgăduinţă, trăim pentru ţara promisă nu pentru pământ.

Dumnezeu să ne dea o călătorie în care noi să umblăm prin credinţă onorând pe Cel ce ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe.

Eliezer s-a rugat pentru un răspuns de la Dumnezeu. Este mare lucru să ştim să ne rugăm ca să avem răspunsul Lui în toate lucrurile mici şi mari.

Mare Dumnezeu avem! El este gata să ne dea daruri. Are cui le da? Are El robi de încredere? Sunt eu o persoană de încredere?

Ai făcut promisiuni pe care nu le-ai dus la îndeplinire?

La început de an, vrem noi să fim robii Domnului sau să formăm rezoluţii pe care le vom călca, le vom uita în scurt timp?

Cât de mult binecuvântează Dumnezeu pe cel ce se pune la dispoziţia Lui? Cum experimentează el făgăduinţele Domnului?

Cine se uită cu mirare cum lucrează Domnul?

Cine experimentează promisiunile Domnului?

Doamne, dă izbândă! Doamne, îndură-Te!

Doamne, fă să izbutesc în călătoria mea în anul 2013!

Doamne, eu sunt roaba Ta!

Te rog  ajută-mă să experimentez promisiunile Tale

şi binecuvântează călătoria mea din acest an,

ca să umblu prin credinţă

şi să onorez Numele Tău!

(meditaţie inspirată din mesajul prezentat de pastorul Nulu Urs)

 

Urări de Anul Nou

2013f  de George Cornici

*

URĂRI DE ANUL NOU (2)

*

Şi în anul care vine
S-aveţi parte de trăiri
Îmbrăcate-n stări divine
Şi în multe împliniri.

Zilele vieţii voastre
Să v-aducă situaţii
Fără tragedii, dezastre
Fără multe complicaţii.

Mergeţi liniştiţi pe cale
Aveţi Călăuză bună
Din minunăţii astrale
Împletiţi-vă cunună.

Nu lăsaţi îngrijorarea
Să vă macine fiinţa
Luminaţi-vă cărarea
Cu iubirea şi credinţa.

Vor fi zile însorite
Dar şi ploi vor mai cădea
Fi-vor şi stări nedorite
Şi dureri veţi mai avea,

Dar de vă încredeţi tare
În Cuvântul Cărţii Sfinte
Multă binecuvântare
Vă va da bunul Părinte.

Semănaţi oriunde-ajungeţi
Gânduri calde şi candoare
Pe nimeni să nu străpungeţi
Cu rostiri usturătoare.

Adânciţi-vă în taina
Vieţii ce-i dincol’ de moarte
Iar când demoni aduc spaima
Apelaţi la Cel ce poate,

Să înlăture şi temeri
Şi terori şi frământare,
Să vă-ncânte cu luceferi
Din grădinile stelare.

Ca în anul încheiat
Nu cedaţi lumii murdare
Respingeţi orice păcat
De e mic sau de e mare.

Daţi balsam la cei răniţi
Ca să fiţi o pildă vie
Vestea bună s-o vestiţi
C-o cerească bucurie.

Vor veni, iar, încercări
(Poate fi-vor mult mai grele)
Dar cu rugă şi cântări
Veţi privi, din nou, spre stele.

Veţi primi noi revelaţii
Cu privire la Cuvânt
Veţi simţi noi aspiraţii
Pentru tot ce este sfânt…

De aceea, cu ardoare,
Implicaţivă-n lucrări
Ce produc mărgăritare
Nu dileme şi-ntristări.

Vor apare noi curente
Să vă rupă de la har
Şi vor fi evenimente
Ce produc un gust amar…

Falşi profeţi veni-vor iar
Cu idei fără valoare
Din întunecat hotar
Să vă-mpiedice-n lucrare…

Dar tezaurul format
În toţi anii dinainte
Naşte-n voi un zel curat
Şi cucernice cuvinte…

Staţi, deci, lângă Creatorul
Nu v-abateţi de la ţel
El vă este viitorul
EL – slăvit Emanuel…

Slujiţi-L cu scumpătate
Zi de zi şi ceas de ceas
El cu multă bunătate
Vă ajută în impas.

Nu se ştie ce aduce
Ora, clipa următoare
Nu se ştie ce răscruce
Întâlni-veţi pe cărare…

Dar cunoaşteţi foarte bine
Semnele îngustei căi
Şi pe Cel ce vă susţine
Prin câmpii, coline, văi…

Urmând semnele spre zarea
Ce-i dincolo de morminte
Nu vă va capta pierzarea
Ci cucernicul Părinte.

Şi în anul ce-a sosit
Creşteţi mult în dedicare
S-aveţi simţul aţintit
Spre Neprihănitul Soare…

Să culegeţi multe roade
Ce-s apreciate Sus
Unde Trinitatea şade
Iar splendoarea-i făr’ apus.

gc/ 20 Decembrie, 2008

http://www.youtube.com/watch?v=Y7O760_Id9Q

Naşterea Domnului

111Autor: Costache Ioanid

Isus se naşte! Şi lumina pătrunde-n sufletele noastre.
Şi steaua tainei străluceşte deasupra celorlalte astre.
Cu magii azi ne închinam şi noi, cu sufletul mergând,
o bucurie fără seaman simţim în inimă şi-n gând!

*

Azi patimile se răpun de o putere preaînaltă!
Azi omul, luminându-şi gândul, spre cer cu inima tresaltă!
Nadejdile se nasc în suflet. Credinţa tainic reînvie,
căci harul sfânt acum coboară în viaţa stearpă şi pustie.

*

Şi orice suflet care simte că-n el răsare-o viaţă nouă,
e ca un crin ce în petale adună stropi curaţi de rouă!
Şi orice inimă ce poartă oglinda cerului în ea,
pentru ISUS născut în iesle, azi lumineză ca o stea!

*

Se nimiceşte tot păcatul sub raza sfântă a iubirii…
Azi, se deschide pentru suflet, spre cer, un drum al mântuirii!
Cu haina albă a virtuţii tot omul poate să se-mbrace,
căci sfânta naştere aduce în inimi linişte şi pace!

AMIN

În prezenţa TA

Isaia 6

Isaia 6:3b

*

„Sfânt,

sfânt,

sfânt

este Domnul oştirilor!”

 *

Doamne, vreau să stau în prezenţa sfinţeniei Tale ca să Te văd şi să recunosc păcatele mele pentru care să fiu iertată. În umilinţă vreau să recunosc că sunt pierdută fără de Tine. Mulţumesc că datorită Domnului Isus sunt iertată. El a murit pentru păcatele mele. Mulţumesc că îmi curăţeşti gura şi inima şi mă pregăteşti pentru lucrarea Ta.

Mulţumesc că mi Te descoperi, mă ierţi şi mă foloseşti în lucrarea Ta.

Mă bucur că am o viziune. Mă bucur că am iertarea Ta şi mi-ai dat o misiune.

Dumnezeul Cel sfânt, ne cheamă la o viaţă separată de lume şi în unitate cu El. El fixează standardul pentru gândirea noastră, pentru purtarea noastră, care este foarte diferit de standardele societăţii în care trăim.

Cine îţi fixează ţie standardele: Domnul sau societatea?

Recunoşti tu că Domnul împărăţeşte (este pe scaunul de domnie)?

Crezi că S-a dat o Jertfă pentru tine?

Dacă nu crezi, de ce nu crezi? Nu pierzi nimic, doar câştigi dacă alegi să crezi.

Dacă tu crezi, cum Îi mulţumeşti?

Chemarea lui Dumnezeu nu este numai pentru cei angajaţi de biserică sau pentru cei ce au o slujbă în biserică. Fiecare are o chemare! O viaţă pusă de o parte pentru Domnul, pentru gloria Lui, este chemarea fiecărui credincios.

Ce anume în viaţa ta trebuie curăţit ca să auzi chemarea Lui?

Cum este închinarea ta? Cum este cântarea ta? Cânţi Domnului sau cânţi despre Domnul?

Doamne, în închinarea mea ajută-mă să văd (recunosc) sfinţenia Ta, ca să mă închin cu umilinţă şi respect, cu bucurie şi în adevăr.

Doamne, umple inima mea cu cântare despre sfinţenia Ta!

Jertfa mulţumirii

“Adu ca jertfă lui Dumnezeu mulţumiri şi împlineşte-ţi juruinţele făcute Celui Preaînalt. Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!”

                          PSALM 50, 14-15

Domnul a zis lui Moise: … „Să-Mi ridici un altar de pământ, pe care să-ţi aduci arderile de tot şi jertfele de mulţumire, oile şi boii.

EXOD 20(22;24)

OMULUI NEEDUCAT îi lipsește sentimentul mulțumirii. Acest sentiment trebuie cultivat și învățat încă din anii copilăriei. E e o stare pe care omul n-o primește pe cale naturală, el trebuie s-o deprindă, să învețe și  să conștientizeze,  să cântărească pentru ce anume  și cum trebuie să aducă mulțumiri. Continue reading