Proverbe 12

12*

Proverbe 12

*

Tată ceresc, iubesc mustrarea, iubesc ştiinţa şi mă depărtez de ură şi prostie.

Caut să fiu ,,omul de bine” care capătă bunăvoinţa Domnului şi mă păzesc de răutate. pentru că Tu osândeşti pe cel plin de răutate.

Vreau să rămân statornică şi să nu mă clatin pentru că am rădăcini adânci în Cuvântul Tău.

Ajută-mă să fiu o femeie cinstită care este cununa bărbatului ei, dar cea care-i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui.

Îmi doresc ca gândurile mele să fie ancorate în dreptate şi sfaturile mele să nu aibă  înşelăciune; cuvintele mele să nu fie ca nişte curse ca să verse sânge, ci să aducă  izbăvire.

Păzeşte casa mea de rău şi dă-mi pricepere ca să preţuiesc binele şi să mă feresc de răutate, căci cei răi sunt răsturnaţi şi nu mai sunt, dar casa celor neprihăniţi rămâne în picioare!

Este mai bine să fiu într-o stare smerită, de aceea mă feresc de mândrie şi înşelăciune. Nu vreau să dau nimănui o imagine falsă despre mine: nu vreau să creadă cineva că sunt cine nu sunt şi am ceea ce nu am.

Dă-mi o inimă plină de îndurare şi apreciere faţă de toată creaţia Ta. Lucrez ca să am  belşug de pâine şi nu umblă după lucruri de nimic, ca un om fără minte.

Mă păzesc de răutate, căci cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte.

Caut neprihănirea şi sunt atentă la vorbirea mea, căci în păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. Tu mă vei răsplăti, căci prin rodul gurii te saturi de bunătăţi şi fiecare primeşte după lucrul mâinilor lui.

Caut înţelepciunea şi mă feresc de calea nebunului, căci calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile; nebunul îndată îşi dă pe faţă mânia, dar înţeleptul ascunde ocara.

Spun adevărul şi fac o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. Nu vorbesc în chip uşuratic, căci vorbirea uşuratică răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare; buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.

Mă depărtez de înşelătorie, căci înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace.

Tu mă păzeşti de nenorociri, dar cei răi sunt năpădiţi de rele.

Lucrez cu adevăr ca să Îţi fiu plăcută şi mă păzesc de minciună.

Vreau să fiu omul înţelept care îşi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia.

Ajută-mă să am o mâna harnică şi să stăpânesc peste lucrarea mâinilor mele.

Păzeşte-mă de nelinişte, căci neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. Trimite la mine oameni care pot să-mi spună vorbe bune şi fereşte-mă de oameni care vorbesc nebunii.

Caut calea cea bună şi o prezint prietenilor mei. Păzeşte-ne de rătăcire pe o cale greşită. Nu ne lăsa să fim rătăciţi de nimeni şi nici noi să nu rătăcim pe alţii.

Ne păzim de lene şi preţuim munca, căci comoara de preţ a unui om este munca.

Rămânem pe cărarea neprihănirii, căci pe cărarea neprihănirii este viaţa şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte.

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să fim harnici şi înţelepţi în vorbire!

 

Proverbe 11

11*

Proverbe 11

*

Tată ceresc, iubesc dreptatea, căci cumpăna înşelătoare este urâtă Domnului, dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.

Păzeşte pe roaba Ta de mândrie, căci când vine mândria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

Caut să rămân în adevăr, căci neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cârmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

Preţuiesc neprihănirea, căci în ziua mâniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.

Păzeşte-mă de răutate, căci nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăşi răutatea lui; nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sunt prinşi de răutatea lor: la moartea celui rău, îi piere nădejdea şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită; cel neprihănit este scăpat din strâmtoare şi cel rău îi ia locul.

Pune pe buzele mele cunoştinţa adevărului, căci cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sunt scăpaţi prin ştiinţă.

Ajută-mă să fiu un om de bine, căci când le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi când pier cei răi, toţi strigă de veselie.

Binecuvântez cetatea în care locuiesc, căci cetatea se înalţă prin binecuvântarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi.

Iubesc pe aproapele meu, căci cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace.

Păstrez adevărul în inima mea, căci cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat.

Mă rog pentru sfaturi bune, chibzuinţă şi biruinţă, căci când nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici.

Nu mă pun chezaş pentru nimeni, căci cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit.

Îmi doresc să fiu o femeie plăcută, căci o femeie plăcută capătă cinste şi cei asupritori capătă bogăţie.

Mă feresc de tulburare, caut mila şi îndurarea, căci omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăşi carnea lui.

Tată ceresc, păzeşte-mă de răutate şi înşelăciune, căci cel rău dobândeşte un câştig înşelător, dar cel ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată; adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea; cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuţi.

Cred că cel rău nu va rămâne nepedepsit, dar sămânţa celor neprihăniţi va fi scăpată.

Preţuiesc înţelepciunea şi doresc binele. Mă depărtez de femeia frumoasă şi fără minte care este ca un inel din aur pus în râtul unui porc. Mă rog să fiu eliberată de dorinţe rele şi de mânie.

Iubesc generozitatea, căci unul, care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească. Tată, ajută-mă să mă depărtez de zgârcenie, căci sufletul binefăcător va fi săturat şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. Nu opresc o binecuvântare,  când pot să o dau, ca să nu fiu blestemat de popor, şi doresc pe capul meu să vină binecuvântarea.

Urmăresc binele, ca să câştig bunăvoinţă, căci cine urmăreşte răul este atins de el.

Mă încred în Tine, Doamne, căci cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul.

Binecuvântează casa mea şi fereşte-ne de tulburare, căci cine îşi turbură casa va moşteni vânt şi nebunul va fi robul omului înţelept!

Binecuvântează rodul meu, căci rodul celui neprihănit este un pom de viaţă şi cel înţelept câştigă suflete.

Mulţumesc pentru răsplata pe care o ai pentru mine, căci cel neprihănit este răsplătit pe pământ; cu cât mai mult cel rău şi păcătos!

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

ca să fim înţelepţii care câştigă suflete!

 

Proverbe 10

10*

Proverbe 10

*

Tată ceresc, ajută-mă să fiu ca un copil înţelept care este bucuria tatălui, nu ca un copil nebun care este mâhnirea mamei sale.

Cred că toate comorile câştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte de la moarte, de aceea caut mai întâi şi mai mult neprihănirea şi Împărăţia Ta.

Doamne, Tu nu laşi pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtezi pofta celor răi. Tu mă ajuţi să lucrez cu o mână harnică, căci mâna leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte. Tu mă ajuţi să fiu un om chibzuit, căci cine strânge vara, este un om chibzuit şi cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

Caut să fiu un om neprihănit, căci pe capul celui neprihănit sunt binecuvântări, dar gura celor răi ascunde silnicie; pomenirea celui neprihănit este binecuvântată, dar numele celor răi putrezeşte.

Vreau să am o inimă înţeleaptă, căci cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur.

Mă lupt să umblu fără prihană, căci cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol.

Sunt atentă la ochii mei şi la gura mea, căci cine clipeşte din ochi ca să înşele este o pricină de întristare şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur; gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde silnicie.

Mă păzesc de ură, căci ura stârneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile.

Mă rog pentru înţelepciune, căci pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte; înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată.

Sunt cu luare aminte la toate posesiunile materiale ca nu cumva să-mi lipesc inima de ele. Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. Eu vreau să-mi întrebuinţez câştigul pentru viaţă, pe când cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat.

Primesc mustrarea, căci cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite.

Tată ceresc păzeşte-mă de ură, de buze mincinoase, de răspândirea bârfelile şi de nebunie.

Îmi cercetez vorbele, căci cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit: limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru; buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n-au judecată.

Doamne, dă-mi binecuvântarea Ta care îmbogăţeşte şi nu lasă să fie urmată de nici un necaz.

Mă feresc de nebunie, căci pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere.

Caut neprihănirea, căci celui rău de ce se teme aceea i se întâmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa; cum trece vârtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii veşnice.

Înving lenea prin hărnicie, căci cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce-l trimite.

Mă tem de Tine, Doamne, căci frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sunt scurtaţi.

Te aştept, Doamne, căci aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decât bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri.

Mă bucur de Calea Domnului, căci ea este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul.

Mă rog să mă ajuţi să fiu neprihănită, căci cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară; gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită; buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să căutăm neprihănirea şi să  vorbim cu înţelepciune!

Proverbe 8

8*

Proverbe 8

*

Citeşte cu voce tare această rugăciune:

Tată ceresc, vreau să aud strigătul înţelepciunii şi glasul priceperii; fie că strigă sus pe înălţimi, sau afară pe drum, la răspântii; fie că strigă lângă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor. Vreau să învăţ şi să mă înţelepţesc, să ascult lucrurile mari şi să pricep ce este drept, căci gura Ta vesteşte adevărul şi buzele Tale urăsc minciuna! Toate cuvintele gurii Tale sunt drepte, n-au nimic neadevărat nici sucit în ele.

Toate sunt lămurite pentru cel priceput şi drepte  pentru cei ce au găsit ştiinţa. Ajută-mă să am ştiinţa Ta ca să am lumină şi să înţeleg cuvintele Tale.

Primesc mai de grabă învăţăturile Tale decât argintul şi mai de grabă ştiinţa decât aurul scump. Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea. Înţelepciunea, are ca locuinţă mintea şi poate născoci cele mai chibzuite planuri. Frica de Domnul mă face să urăsc răul; trufia şi mândria, purtarea rea şi gura mincinoasă.

Doamne, cred că  de la Tine vine sfatul şi izbânda, priceperea şi puterea. Prin Tine împărăţesc împăraţii şi dau voievozii porunci drepte. Prin Tine cârmuiesc dregătorii şi mai marii, toţi judecătorii pământului. Tu iubeşti pe cei ce Te iubesc şi cei ce Te caută cu tot dinadinsul Te găsesc. Cu Tine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea. Rodul Tău este mai bun decât aurul cel mai curat şi venitul Tău întrece argintul cel mai ales. Te caut să-mi dai izbândă, pricepere şi putere.

Ajută-mă să umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii, ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc şi să fie binecuvântaţi.

Doamne, ai făcut Înţelepciunea ca cea dintâi dintre lucrările  Tale, înaintea celor mai vechi lucrări ale Tale. Ai aşezat-o din veşnicie, înainte de orice început, înainte de a fi pământul.  A fost născută când încă nu erau adâncuri, nici izvoare încărcate cu ape; a fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile, când nu era încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii.

Doamne, când ai întocmit cerurile, Înţelepciunea era de faţă; când ai tras o zare pe faţa adâncului, când ai pironit norii sus şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului, când ai pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Ta, când ai pus temeliile pământului, Înţelepciunea era meşterul Tău, la lucru şi în toate zilele era o desfătare, jucând neîncetat înaintea Ta, jucând pe rotocolul pământului Tău şi găsindu-Şi plăcerea în fiii oamenilor.

Tată ceresc, Te ascult, căci ferice de cei ce păzesc căile Tale! Ascult învăţătura, ca să mă fac înţeleaptă şi nu lepăd sfatul Tău.

Vreau să fiu omul fericit care Te-ascultă, care veghează zilnic la porţile Tale şi păzeşte pragul uşii Tale prin rugăciune şi o viaţă curată.

Te caut, căci cel ce Te găseşte, găseşte viaţa şi capătă bunăvoinţa Domnului; dar cel ce păcătuieşte împotriva Ta îşi vatămă sufletul său; toţi cei ce Te urăsc, iubesc moartea.

Iubesc Înţelepciunea şi Îi ascult sfaturile şi învăţăturile!

 

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să ascultăm sfaturile Înţelepciunii!

 

Proverbe 6

6*

Proverbe 6

*

Citeşte cu voce tare această rugăciune:

Tată ceresc, ajută-mă să nu mă pun chezaş (să nu promit că voi rezolva problemele altora cu resursele mele în defavoarea familiei mele; să nu girez pentru alţii cu bunurile mele şi ale familiei mele fără să cunosc pericolul pierderilor) pentru aproapele meu şi să nu mă las prins pentru altul în lucruri necurate; să nu mă las legat printr-o făgăduinţă neînţeleaptă a gurii mele şi să nu mă las prins de cuvintele uşuratice ale gurii mele, ci să mă dezleg de toate promisiunile neînţelepte, ca să nu cad în mâna aproapelui meu.

Mă arunc înaintea Ta cu faţa la pământ şi stăruiesc de Tine ca să-mi dai înţelepciune.  Nu dau somn ochilor mei, nici aţipire pleoapelor mele, până nu scap din mâna celui rău cum scapă căprioara din mâna vânătorului şi ca pasărea din mâna păsărarului.

Mă uit la furnică şi mă depărtez de lene. Sunt cu băgare de seamă la căile Tale şi Te rog înţelepţeşte-mă! Învăţ de la furnică să muncesc, să-mi pregătesc hrana şi să am grijă de cei dragi ai mei.

Fii Tu căpetenia mea, priveghetorul meu, stăpânul meu, căci vreau să ascult de Tine. Ajută-mă să lucrez cu mâini harnice, nu să dorm, nici să aţipesc, nici să stau culcată, nici să-mi încrucişez mâinile când trebuie să lucrez; ca nu cumva sărăcia să vină peste mine, ca un hoţ şi lipsa, ca un om înarmat.

Mulţumesc că mă păzeşti de omul de nimic, de omul nelegiuit, care umblă cu neadevărul în gură, clipeşte din ochi, dă din picior şi face semne cu degetele. Nu mă lăsa să fiu unul dintre aceşti oameni neînţelepţi. Tu mă ajuţi să mă depărtez de răutate ca să nu rodească fapte rele în inima mea. Tu mă atenţionezi să nu urzesc lucrurile rele şi să nu stârnesc certuri, ca nu cumva nimicirea să-mi vină pe neaşteptate sau să fiu zdrobită deodată şi fără leac.

Mulţumesc că mă înveţi să urăsc lucrurile pe care şi Tu le urăşti: ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat, inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău, martorul mincinos, care spune minciuni şi cel ce stârneşte certuri între fraţi.

Vreau să păzesc sfaturile bune ale tatălui meu şi nu lepăd învăţătura înţeleaptă a mamei mele. Le leg necurmat la inimă, le atârn de gât, căci ele mă vor însoţi în mersul meu, mă vor păzi în pat şi îmi vor vorbi la deşteptare!

Cred că sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sunt calea vieţii. Sfaturile, îndemnul şi mustrarea mă vor feri de orice om chinuit de pofte rele (curvie) şi de orice vorbire ademenitoare a celor răi. Nu poftesc în inima mea frumuseţea lumii şi nu mă las ademenită de plăcerile lumeşti, căci nu vreau ca lumea şi plăcerile ei să mă distrugă şi să-mi întindă curse şi capcane din care să nu mai scap.

Îmi voi aminti aceste întrebări: ,,Poate cineva să ia foc în sân, fără să i se aprindă hainele? Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să-i ardă picioarele?”! Nu mă voi juca cu păcatul, ci voi sta departe de orice se pare rău.

Cred că toţi cei necuraţi vor fi pedepsiţi.

Păzeşte-mă de hoţie şi preacurvie, ca să nu mă port ca un om fără minte care singur îşi pierde viaţa făcând aşa. Cred că aceste păcate au consecinţe grave: ruşine, ocară, gelozie, furie, răzbunare, rănire, mânie etc., de aceea Te rog ajută-mi să rămân în curăţie şi în adevăr.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

 ca să ne păzeşti de hoţie şi curvie

şi atenţia noastră să fie la curăţie şi adevăr!

Proverbe 5

5*

Proverbe 5

*

Tată ceresc, iau aminte la înţelepciunea Ta şi îmi plec urechea la învăţătura Ta, ca să fiu cu chibzuinţă şi buzele mele să aibă cunoştinţă.

Păzeşte-mă de buzele femeii străine care strecoară miere şi cerul gurii ei este mai lunecos decât untdelemnul; dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.

Păzeşte-mi picioarele şi paşii ca să nu merg spre locuinţa morţilor.

Vreau să găsesc calea vieţii, să nu mă rătăcesc în căile rele şi nu cumva să ajung să nu ştiu unde merg.

Tată ceresc, Te ascult şi nu mă abat de la cuvintele gurii Tale. Mă  depărtez de drumul care duce la rău şi nu mă apropia de uşa necurăţiei, ca nu cumva să-mi dau altora vlaga mea şi unui om fără milă anii mei; ca nu cumva nişte străini să se sature de averea mea şi eu să mă trudesc pentru casa altuia; ca nu cumva să gem, la urmă, când carnea şi trupul mi se vor istovi. Nu mă lăsa să ajung să zic: „Cum am putut eu să urăsc certarea şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea? Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?”

Păzeşte-mă de nenorocire şi ajută-mă să rămân în mijlocul poporului şi adunării, bucurându-mă de ceea ce Tu mi-ai dat.

Mă bucur de Apa Vieţii şi de izvoarele dătătoare de viaţă ale Cuvântului Tău. Nu caut alte fântâni şi alte izvoare otrăvitoare. Fie binecuvântarea Ta peste familia mea şi ajută-ne să ne bucurăm unii de alţii. Ajută-ne să vorbim cuvinte dulci unul faţă de altul şi binecuvântează căsnicia noastră, ca să ajungem să ne bucurăm de dragostea Ta între noi fără să căutăm dragoste în locuri greşite.

Doamne, Tu cunoşti căile pe care umblăm, căci căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Tăi şi Tu vezi toate cărările noastre.

Păzeşte-ne de răutate, de nelegiuire, de legăturile păcatului, de lipsă de înfrânare, de poticnire şi de nebunie.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să ne păzeşti de căutarea dragostei în locuri greşite!

Proverbe 4

proverbs 4Proverbe 4

Tată ceresc, ascult învăţătura Ta şi iau aminte, ca să pricep. Tu îmi dai sfaturi bune şi nu lepăd învăţătura Ta.

Când eram încă un copil la tatăl meu şi prunc gingaş la mama mea, ei mă învăţau atunci, şi-mi ziceau: „Păstrează bine în inima ta cuvintele noastre, păzeşte învăţăturile şi vei trăi!”

Tată ceresc, ajută-mă să dobândesc înţelepciune şi pricepere; să nu uit cuvintele gurii Tale şi nu mă abate de la ele; să nu părăsesc înţelepciunea căci ea mă va păzi; să o iubesc şi ea mă va ocroti!

Vreau să înţeleg începutul înţelepciunii, să dobândesc înţelepciunea şi cu tot ce am, să dobândesc priceperea; s-o înalţ şi ea mă va înălţa; ea va fi slava mea, dacă o voi îmbrăţişa. Ea îmi va pune pe cap o cunună plăcută, mă va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.

Tată ceresc, Te ascult, primesc cuvintele Tale ca anii vieţii mele să se  înmulţiască.

Arată-mi calea înţelepciunii şi povăţuieşte-mă pe cărările neprihănirii.

Binecuvântează-mă când voi umbla, ca pasul să nu-mi fie stânjenit; şi când voi alerga, să nu mă poticnesc.

Ajută-mă să ţin învăţătura, să n-o las din mână; s-o păstrez, căci ea este viaţa mea; să  nu intru pe cărarea celor răi şi să nu umblu pe calea celor nelegiuiţi, ci să mă feresc de ea; să  nu trec pe ea, ci s-o ocolesc trecând înainte!

Păzeşte-mă de cei răi, căci ei nu dorm, dacă n-au făcut răul; le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă; ei mănâncă pâine nelegiuită şi beau vin stors cu sila.

Păstrează-mă pe calea celor neprihăniţi, căci cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.

Păzeşte-mă de calea celor răi, căci calea celor răi este ca întunericul gros: ei nu văd de ce se vor poticni.

Tată ceresc, iau aminte la cuvintele Tale, îmi plec urechea la vorbele Tale! Îmi doresc să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii mei, ci să le păstrez în fundul inimii mele, căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc şi sănătate pentru tot trupul lor.

Tată ceresc, ajută-mă să-mi păzesc inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii; să izgonesc neadevărul din gura mea şi să depărtez viclenia de pe buzele mele; ochii mei să privească drept şi pleoapele mele să caute drept înaintea Ta; cărarea pe care merg să fie netedă şi toate căile mele să fie hotărâte; să nu mă abat nici la dreapta, nici la stânga şi să mă feresc de rău.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

să luăm aminte la învăţăturile Tale!

 

Proverbe 3

proverbs 3_13*

Proverbe 3

 *

Tată ceresc, eu sunt copilul Tău. Nu uit învăţăturile Tale şi păstrez în inima mea sfaturile Tale! Căci ele îmi vor lungi zilele şi anii vieţii mele, şi-mi vor aduce multă pace.

Să nu mă părăsească bunătatea şi credincioşia! Eu mi le leg la gât, le scriu pe tăbliţa inimii mele, ca astfel să capăt trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

Mă încred în Domnul din toată inima mea şi nu mă bizui pe înţelepciunea mea!

Îl Recunosc în toate căile mele şi El îmi va netezi cărările.

Nu mă socotesc singur înţelept; mă tem de Domnul şi mă abat de la rău, căci aceasta va aduce sănătate trupului meu şi răcorire oaselor mele.

Tată ceresc, ajută-mă să Te cinstesc cu averile mele şi cu cele dintâi roade din tot venitul meu, căci atunci grânarele îmi vor fi pline de belşug şi teascurile vor geme de must.

Nu dispreţuiesc mustrarea Domnului şi nu mă mâhnesc de pedepsele Lui, căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care-l iubeşte!

Mă rog şi caut să fiu omul fericit care găseşte înţelepciune şi capătă pricepere, căci câştigul pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului şi venitul adus de ea este mai de preţ decât aurul; ea este mai de preţ decât mărgăritarele şi toate comorile mele nu se pot asemui cu ea. În dreapta ei este o viaţă lungă; în stânga ei, bogăţie şi slavă.  Căile ei sunt nişte căi plăcute şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice. Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă şi cei ce o au sunt fericiţi.

Doamne, Tu prin înţelepciune ai întemeiat pământul şi prin pricepere ai întărit  cerurile; prin ştiinţa Ta s-au deschis Adâncurile şi strecoară norii roua.

Nu depărtez învăţăturile acestea de ochii mei: păstrez înţelepciunea şi chibzuinţa, căci ele vor fi viaţa sufletului meu şi podoaba gâtului meu.

Doamne, ajută-mă să merg cu încredere pe drumul Tău şi piciorul nu mi se va poticni; când mă voi culca, să fiu fără teamă şi când voi dormi, somnul să-mi fie dulce; să nu mă tem nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi. Tu eşti nădejdea mea şi Tu îmi vei păzi piciorul de cădere.

Tată ceresc, ajută-mă să nu opresc o binefacere celui ce are nevoie de ea, când pot s-o fac; să nu zic aproapelui meu: „Du-te şi vino iarăşi; îţi voi da mâine!” când am de unde să dau.

Ajută-mă să nu gândesc rău împotriva aproapelui meu, când locuieşte liniştit lângă mine; să nu mă cert fără pricină cu cineva, când nu mi-a făcut nici un rău; să nu pizmui pe omul asupritor şi să nu aleg nici una din căile lui.

Doamne, Tu urăşti pe oamenii stricaţi, dar eşti prieten cu cei fără prihană. Păzeşte-mă de stricăciune şi blestem, de casa celui rău şi de cei batjocoritori, de nebunie şi ruşine.

Binecuvintează, dar, locuinţa mea şi a celor neprihăniţi!

Ajută-ne să rămânem smeriţi, căci celor smeriţi Tu le dai har.

Ajută-ne să fim înţelepţi, căci înţelepţii vor moşteni slava.

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

Să câştigăm înţelepciunea cu orice preţ!

 

Proverbe 2

proverbe 2*

Proverbe 2

*

Tată ceresc, primesc cuvintele Tale, păstrez cu mine învăţăturile Tale, iau aminte la înţelepciune şi îmi plec inima la pricepere. Cer înţelepciune şi mă rog pentru pricepere. O caut ca argintul şi umblu după ea ca după o comoară, ca să înţeleg frica de Domnul şi să găsesc cunoştinţa lui Dumnezeu.

Doamne, Tu dai înţelepciune; din gura Ta iese cunoştinţă şi pricepere. Tu dai izbândă celor fără prihană, dai un scut celor ce umblă în nevinovăţie. Tu ocroteşti cărările neprihănirii şi păzeşti calea credincioşilor Tăi.

Ajută-mă să înţeleg dreptatea, judecata, nepărtinirea şi toate căile care duc la bine.

Fă dar, ca înţelepciunea Ta să vină în inima mea, cunoştinţa Ta să fie desfătarea sufletului meu, chibzuinţa să vegheze asupra mea, priceperea să mă păzească ca să mă scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvântări stricate;  de cei ce părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase; care se bucură să facă răul şi îşi pun plăcerea în răutate, care umblă pe cărări strâmbe şi apucă pe drumuri sucite.

Scapă-mă Doamne, de pofta rea, de persoana care întrebuinţează vorbe ademenitoare, care este necredincioasă legământului căsătoriei şi uită legământul Dumnezeului ei; căci casa ei pogoară la moarte şi drumul ei duce la cei morţi şi nici unul care se duce la ea nu se mai întoarce şi nu mai găseşte cărările vieţii.

Tată ceresc, ajută-mă  să umblu pe calea oamenilor de bine şi să ţin cărările celor neprihăniţi! Caut neprihănirea, căci oamenii fără prihană vor locui ţara şi oamenii neîntinaţi vor rămâne în ea; dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea. Păzeşte-mă de răutate şi necredincioşie şi ajută-mă să păstrez legământul cu Tine până la capătul vieţii mele.

Doamne, învaţă-ne care sunt beneficiile înţelepciunii!

Doamne, mă rog pentru familia mea şi biserica mea

ca să ne ajuţi să umblăm pe calea oamenilor de bine!

Binecuvântare sau povară? (9)

1111 blessEvrei 13:7, 17 ,,Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa! Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de nici un folos.”

Ce înseamnă să-mi aduc aminte de cei ce vestesc Cuvântul lui Dumnezeu?

Să îmi aduc aminte de ei în rugăciune? În fapte bune? În recunoştinţă? În vorbe de bine? Ca să-l binecuvântez?

Mă uit eu cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de viaţă? Cât de importantă este viaţa curată a unui om a lui Dumnezeu? Cum îmi doresc să fie sfârşitul vieţii mele?

Urmez eu credinţa celor ce vestesc Evanghelia?

Cât de mult ascult eu de cei ce mă învaţă Cuvântul?

Cât de supusă sunt eu autorităţii pe care Dumnezeu a pus-o în biserica mea?

Cât de mult realizez eu că cineva priveghează asupra sufletului meu?

Cât de mult înţeleg eu responsabilităţile mari pe care le au cei ce conduc biserica (au să dea socoteală de sufletele noastre).

Sunt eu o bucurie pentru păstorul meu şi pentru familia lui? Cum împiedic eu bucuria păstorului şi bucuria bisericii?

Suspină păstorul meu din cauza mea? Suspină fraţii meu din cauza mea?

Cât de mult veghez eu la menţinerea păcii şi unităţii în biserica mea?

Cât de mult mă rog pentru o închinare plăcută Domnului nu omului, o închinare care aduce transfromare şi putere, o închinare în Duh şi Adevăr în biserica mea?

Ce fac eu ca biserica mea să fie supusă autorităţii divine?

 

Doamne, ajută-mă să fiu o binecuvântare pentru păstorul meu

şi pentru biserica mea!

*

Doamne, ajut-mă să fiu o binecuvântare pentru toţi cei din jurul meu!

*

Doamne, binecuvântează pe păstorul meu şi familia lui!

Doamne, binecuvântează biserica mea!