învăţătură

by

O învăţătură de datină omenească

astayiIsaia 29:1-14

Isaia 29:13

„Domnul zice: „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească”.”

 

Vai de cei ipocriţi în închinarea lor. Vai de cei ce se închină numai cu gura, nu şi cu inima.

Vai de cei ce nu se bucură înaintea lui Dumnezeu. Vai de Ariel (Ierusalim, cetatea unde este altarul, unde trebuie să fie şi inima). Catastrofa va lovi în popor, plânsete şi gemete, tunete, cutremure de pământ, vijelie, furtună, foc, război, foame, sete, neputinţă, neştiinţă etc., pentru că „poporul acesta Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are faţă de Mine nu este decât o învăţătură de datină omenească” (29:13).

Conducătorii cetăţii au ajuns orbi pentru că au refuzat să vadă şi să asculte poruncile lui Dumnezeu.

Neputinţa de a vedea este judecata lui Dumnezeu.

Când conducătorii nu văd Cuvântul lui Dumnezeu, religia este de suprafaţă, de ochii lumii, fără inimă. Când inima este departe de Domnul, închinarea devine un set de reguli omeneşti. Este dureros când Dumnezeu loveşte înţelepciunea înţelepţilor (vor pieri 29:14).

Dumnezeu vede, ştie, cunoaşte ce face fiecare. Unii se joacă de-a biserica. Inima lor este departe de Domnul.

Este inima mea unde spune gura mea?

Dumnezeu vrea inima noastră în închinare nu ritualul nostru liturgic.

Vezi ipocrizie în viaţa ta? Dacă te examinezi înaintea Domnului cum vezi închinarea ta? Te prinde anturajul şi cânţi doar cu gura, fără inimă?

Oare ce gândeşte Domnul despre închinarea mea de duminca la biserică? Mă duc cu valul?

Ce atitudine, acţiune, schimbare vei avea la următoarea închinare?

Doamne, cercetează-mă şi descopere-mi unde gura mea o ia înaintea inimii. Nu mă lăsa în ipocrizie, căci vreau binecuvântarea, nu judecata. Fereşte-mă de datina omenească şi ajută-mă să văd şi să înţeleg Cuvântul. Mă rog pentru conducătorii religioşi să vadă Adevărul în Scripturi şi să dea învăţătură sănătoasă.

Descopere-mi când închinarea mea este un set de reguli omeneşti şi du-mă pe calea cea bună.

Doamne, îmi doresc ca să-Ţi aduc o închinare adevărată!

Fie ca  inima mea să fie în armonie cu gura mea!

by

Poruncă peste poruncă

poruncăIsaia 28

Isaia 28:10

„Căci dă învăţătură peste învăţătură,

învăţătură peste învăţătură,

poruncă peste poruncă,

poruncă peste poruncă,

puţin aici, puţin acolo.”

Este totuşi o speranţă, în mijlocul furtunii, pentru rămăşiţa poporului Israel (cei credincioşi). Domnul va fi cununa lor: o cunună strălucitoare şi măreaţă. El a promis dreptarea şi puterea de biruinţă asupra duşmanilor (28:5-6).

Pedeapsa lui Dumnezeu urmăreşte schimbarea şi restaurarea poporului.

Nu toate luptele şi atacurile sunt din cauza păcatului, ci Dumnezeu aduce vremuri grele ca să înveţe pe poporul Lui să fie atent la credinţă.

Disciplina este folosită ca să învăţăm sfinţenia (Evrei 12:10-13).

Disciplina lui Dumnezeu ne învaţă să ne întoarcem la El, locul nostru de scăpare şi adăpostul nostru.

Unde este locul tău de scăpare? Unde este adăpostul tău?

Dacă te examinezi cu atenţie, te vezi încrezătoare în puterile tale?

Te crezi importantă când apariţia ta este impresionantă? Sau când îi convingi pe alţii că eşti inteligentă şi bine informată? Aceste lucruri nu dau siguranţă destinului, nici nu vor defini caracterul plăcut Domnului.

Care este învăţătura pe care te bazezi?

Care sunt poruncile pe care le împlineşti?

Vai de cei ce clădesc pe altă temelie, alta decât Cristos. Ei se duc spre dezastru.

Cine este temelia ta şi cum clădeşti?

Temelia mea este Cristos! Credinţa mea este în Cristos! Încrederea mea este în Cristos.

Dumnezeu pregăteşte o Cale de ieşire din probleme.

Calea de ieşire din probleme este o Piatră, Piatra din capul unghiului. Cine este această Piatră? 1 Petru 2:4-24 afirmă: ,,Apropiaţi-vă de El, Piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu. Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. Căci este scris în Scriptură: „Iată că pun în Sion o Piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; şi cine se încrede în El, nu va fi dat de ruşine.” Cinstea aceasta este, deci, pentru voi care aţi crezut! Dar pentru cei necredincioşi „Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului”; şi „o piatră de poticnire şi o stâncă de cădere”. Ei se lovesc de ea, pentru că n-au crezut Cuvântul şi la aceasta sunt rânduiţi. Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată; pe voi, care odinioară nu eraţi un popor, dar acum sunteţi poporul lui Dumnezeu; pe voi, care nu căpătaserăţi îndurare, dar acum aţi căpătat îndurare. Preaiubiţilor, vă sfătuiesc ca pe nişte străini şi călători, să vă feriţi de poftele firii pământeşti care se războiesc cu sufletul.  Să aveţi o purtare bună în mijlocul Neamurilor, pentru ca în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre bune pe care le văd, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării. Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul: atât împăratului, ca înalt stăpânitor, cât şi dregătorilor, ca unii care sunt trimeşi de el să pedepsească pe făcătorii de rele şi să laude pe cei ce fac bine. Căci voia lui Dumnezeu este, ca, făcând ce este bine, să astupaţi gura oamenilor neştiutori şi proşti. Purtaţi-vă ca nişte oameni slobozi, fără să faceţi din slobozenia aceasta o haină a răutăţii, ci ca nişte robi ai lui Dumnezeu. Cinstiţi pe toţi oamenii, iubiţi pe fraţi; temeţi-vă de Dumnezeu; daţi cinste împăratului! Slugilor, fiţi supuse stăpânilor voştri cu toată frica, nu numai celor ce sunt buni şi blânzi, ci şi celor greu de mulţumit. Căci este un lucru plăcut, dacă cineva, pentru cugetul lui faţă de Dumnezeu, sufere întristare şi sufere pe nedrept. În adevăr, ce fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, când aţi făcut rău? Dar dacă suferiţi cu răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu. Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui. „El n-a făcut păcat şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug”. Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător. El a purtat păcatele noastre în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.”

Care este învăţătura ta?

Doamne, vreau că inima mea să fie atentă

la adevărata învăţătură,

la adevăratele porunci

 şi la adevărata credinţă!

by

Mândria şi smerenia

18aIsaia 20-23

Isaia 23:9

„Domnul oştirilor

a luat această hotărâre,

ca să ruşineze mândria

a tot ce străluceşte

şi să smerească

pe toţi cei mari ai pământului.”

* 

Dumnezeu foloseşte naţiunile pământului să-Şi împlinească planul şi să-Şi descope adevărurile Lui. Uneori Dumnezeu cere lucruri şocante ca să-Şi prezinte mesajul. Dumnezeu i-a cerut lui Isaia să umble gol şi desculţ trei ani de zile ca semn şi înştiinţare pentru Egipt şi Etiopia. Isaia a fost umilit. Egiptul şi Etiopia vor fi umilite când va veni Asiria şi le va distruge. Vor fi pedepsite pentru mândria lor.

Poporul Domnului trebuia să înţeleagă că Egiptul şi Etiopia nu pot fi aliaţi împotriva Asiriei, ci numai Domnul poate fi refugiul lor. Tot aşa, şi copiii Domnului când trec prin crize, trebuie să gândească altfel decât ceilalţi oameni necredincioşi.

Dumnezeu este refugiul nostru şi cu umilinţă să ne încredem în El.

Edomul este Iordania de azi. Este noapte şi va fi noapte în Edom. Aceasta înseamnă că Edomul va înceta ca naţiune. Nu este speranţă pentru Edom.

Confuzia întunericului în orice domeniu sau experienţă a vieţii este alungată numai de Lumina adevărată.

Cuvântul Domnului trebuie auzit şi trăit. Pentru anumiţi oameni este noapte şi va fi noapte pentru totdeauna. Ei nu vor să vină la Lumină.

Ierusalimul este prezentat alături de popoarele care Îl resping pe Domnul. De obicei, Ierusalimul este descris ca fiind deasupra altor popoare. Isaia vede oraşul cu oameni plini de învăţătură care ar fi trebuit să ducă la pocăinţă. În loc să se întoarcă la Dumnezeu ei vor să petreacă. În aroganţa lor au refuzat să ceară ajutor de la Dumnezeu, să se supună voiei Lui şi să se încreadă în protecţia Lui. Dumnezeu va pedepsi păcatul lor.

Ai tu multă învăţătură despre Domnul? Ce faci cu ea? Te duce la pocăinţă sau la mândrie? Când ţi-e greu, începi să te revolţi sau te umileşti sub pedeapsa Domnului?

Doamne, îmi doresc să am o învăţătură care duce la smerenie şi pocăinţă, ca să nu mă revolt când este greu, ci, să cer ajutorul Tău.

Doamne, păzeşte inima mea de mândrie!

by

Dragostea şi disciplina

14mIsaia 10:5-19

*

Isaia 10:12b

*

„Voi pedepsi,

zice

Domnul.”

*

 

Cum ai explica tu dragostea lui Dumnezeu când disciplinează?

Cum înţelegi versetele de mai jos?

Psalmul 94:12-13 „Ferice de omul pe care-l pedepseşti Tu, Doamne, şi pe care-l înveţi din Legea Ta, ca să-l linişteşti în zilele nenorocirii, până se va săpa groapa celui rău.”

Proverbe 23:13-14 „Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua nu va muri. Lovindu-l cu nuiaua îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.”

Evrei 12:7-11 „Suferiţi pedeapsa. Dumnezeu se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepseşte tatăl? …nu trebuie cu atât mai mult să ne supunem Tatălui duhurilor şi să trăim?…Dumnezeu ne pedepseşte pentru binele nostru, ca să ne facă părtaşi sfinţeniei Lui. Este adevărat că orice pedeapsă deocamdată pare o pricină de întristare şi nu de bucurie, dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei, roada dătătoare de pace a neprihănirii.”

Apocalipsa 3:19 „Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă, dar, şi pocăieşte-te!”

*

Care sunt principiile pe care le-ai învăţat din aceste versete?

El ne disciplinează să rămânem pe calea Lui, în voia Lui.

El vrea să ne transforme tot mai mult în asemănare cu El.

Este spre binele nostru să fim disciplinaţi.

*

Cum ai vrea să fie răspunsul tău la disciplina bună şi plină de dragoste a lui Dumnezeu?

Eu aş dori să rămân calmă şi liniştită pentru că El ştie ce-i mai bine pentru mine.

Cum se vede disciplinarea copiilor în casa ta? Cum reflectă ea învăţătura Domnului?

 

Doamne, fie inima mea calmă şi liniştită când mă disciplinezi!

 

by

Succes sau credincioşie?

Isaia 6

Isaia 6:3b

„Sfânt,

sfânt,

sfânt

este

Domnul oştirilor!”

 

Recunoaşterea sfinţeniei lui Dumnezeu îl determină pe credincios să trăiască pentru Domnul nu pentru el.

Datoria noastră este să repetăm mesajul Domnului cu grijă şi credincioşie ca cei ce aud să poată răspunde. Ca şi profetul Isaia, trebuie să vorbim şi noi generaţiei noastre care are inima împietrită. Dumnezeu va judeca pe cei vinovaţi (violenţă, nedreptate, neascultarea de poruncile lui Dumnezeu). Judecata Domnului pentru păcatul nemărturisit este inevitabilă. Mânia lui Dumnezeu va cădea peste cei ce în mod repetat resping sfinţenia lui Dumnezeu, resping Cuvântul lui Dumnezeu şi resping pocăinţa. Dumnezeu împietreşte inima celor ce refuză să asculte.

Este vreun domeniu în viaţa ta unde ai refuzat mereu învăţătura Domnului?

Care este pericolul pentru o inimă impietrită?

Cum vei cere Duhului Sfânt ajutor astăzi? Nu-ţi împietri inima! Nu întoarce spatele harului minunat al lui Dumnezeu! Crezi că această avertizare e serioasă?

 

Acest capitol se termină cu o promisiune care aduce nădejde. Va fi o sămânţă sfântă. Vor fi oameni care vor sta în prezenţa Celui Sfânt şi se vor pocăi. Distrugerea celor răi va face posibilă o nouă viaţă. Isaia în mijlocul dezastrului L-a văzut pe Domnul pe tron. Cei ce vin în prezenţa Celui Sfânt sunt iertaţi (curăţiţi) şi pot să audă chemarea Domnului.

Crezi că pe Dumnezeu îl interesează succesul tău sau credincioşia ta?

Crezi că te califici pentru chemarea Domnului?

Spui tu „da” la chemarea Lui, oricare ar fi ea?

Crezi că tu (sau alţii) trebuie să alegi ce să faci pentru Domnul?

El are o lucrare unică pentru tine. Care este răspunsul tău? Iată-mă, trimite-mă?

Cea mai mare transformare în viaţa unui om este cea care se petrece în prezenţa Celui Sfânt!

Cum te va ajuta acest adevăr ca să trăieşti astăzi? Vei căuta prezenţa Celui Sfânt?

 

Mesagerii Domnului trebuie să fie credincioşi adevărului chiar şi când mesajul este respins.

Ce ai învăţat despre sfinţenia lui Dumnezeu şi care este răspunsul tău la sfinţenia Lui?

 

Doamne, păzeşte inima mea de împietrire!

 

by

De ce merg la biserică??? ( 10 )

DE CE MERG LA BISERICA??

Ce fac EU personal,

in dreptul meu,

pentru a atinge scopul pentru care merg la Biserica, la intalnirea cu fratii mei si impreuna cu ei la intalnirea cu

Divinitatea???

 *

 

Iată ce spune cineva:

,,Am pierdut startul la prima intrebare asa ca voi raspunde la amindoua intrebari, acum :

DE CE MERG LA BISERICA??  – I –

 

– merg la biserica pentruca asa m-au invatat prin exemplul lor, parintii mei. Si trebuie sa admit ca la inceput a fost un obicei –  cei drept, nu unul rau  …

– ca apoi, cunoscindu-L pe Domnul am ajuns sa prind drag si de casa Lui si, si de ceilalti “copii ” ai Lui. Mai bine o zi in casa Lui decit o mie intr-alta parte.

– e drept ca pentru a primi invatatura in zilele aceste, sunt multe, multe alte surse. Si chiar daca fac parte din trupul lui Christos in general, fac parte din  biserica locala, in particular…cu ei merg sa aduc Domnului lauda si inchinare,  multumire si sa primesc invatatura din Cuvint..

 

Ce fac eu ca sa ating scopul pentru care merg la biserica? – II –

 

– duminica dimineata plec la adunare, rugindu-mă: Doamne ma duc sa ma-ntilnesc cu fratii mei, dar inainte de toate, VREAU, sa ma-ntilnesc cu Tine .

– ma rog pentru copiii din grupa mea de scoala duminicala ( si parintii lor ) in fiecare zi in drum spre serviciu.

– saptaminal, iau legatura cu parintii lor

– iar la grupul de partasie cu care ne stringem  Vineri seara (dupa 30 de ani am ramas numai doi din grupul original – unii au murit altii au plecat si altii au venit si s-au alipit grupului … iar acum, mai multe confesiuni, din mai multe biserici, studiem Scriptura, iubim la fel, gindim la fel, ne stim necazurile si bucuriile, ne intarim sufleteste si mergem fiecare la biserica noastra locala sa stam la spartura, sa fim de ajutor lucrarii la locul unde Domnul  ne-a pus. Atit imi sunt de dragi fratii si surorile de la partasie, asa un ajutor sunt  la vreme de necaz, ca mai in iarna le-am marturisit ca imi sunt mai dragi decit toate rudele mele de corp. Si Domnul care cunoaste inimile, stie ca acesta este adevarul.

– scriu, sun sau ma intilnesc cu surorile care sunt in grupul meu de rugaciune ( la biserica noastra, prin tragere la sorti, surorile bisericii sunt grupate in sapte grupe.)

– ma rog pentru fratele pastor, unsul Domnului.

– am pe inima sa ma rog si ma rog pentru cei care nu chiar umbla pe mijlocul cararii drepte si dau curs la probleme, mai mult decit pentru cei ce umbla drept.

 

Caci dragostea lui Christos ne stringe si numai prin harul Sau putem fi si ramine “un trup bine inchegat” care sa fie lumina in lume. Slavit sa fie Domnul!!!”

 

by

Pâinea care S-a coborât din cer

Ioan 6:41-51

„Iudeii cârteau împotriva Lui, pentru că zisese: „Eu sunt Pâinea care S-a pogorât din cer”. Şi ziceau: „Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum dar zice El: „Eu M-am pogorât din cer”? Isus le-a răspuns: „Nu cârtiţi între voi. Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi. În prooroci este scris: „Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.“ Aşa că oricine L-a ascultat pe Tatăl şi a primit învăţătura Lui, vine la Mine. Nu că cineva a văzut pe Tatăl, în afară de Acela care vine de la Dumnezeu; da, Acela a văzut pe Tatăl. Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine, are viaţa veşnică. Eu sunt Pâinea vieţii. Părinţii voştri au mâncat mană în pustie şi au murit. Pâinea care se pogoară din cer, este de aşa fel, ca cineva să mănânce din ea şi să nu moară. Eu sunt Pâinea vie, care S-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac şi pâinea pe care o voi da Eu, este trupul Meu pe care îl voi da pentru viaţa lumii.“

 

Ce înseamnă să cârteşti împotriva Domnului?

Nemulţumirea este un păcat şi acest păcat este contagios. Fugi de nemulţumire!

Eşti mulţumită cu ceea ce ai primit? Cum mulţumeşti Domnului pentru ceea ce ai?

Crezi tu tot ce este scris în Scripturi sau numai anumite lucruri? Crezi tu că Fiul lui Dumnezeu S-a pogorât din cer? Crezi că a fost trimis de Tatăl? Crezi că Domnul Isus L-a văzut pe Tatăl pentru că a fost cu El de la începutul zidirii?

Eşti tu învăţată de Dumnezeu? Te bucuri să-L ai pe Dumnezeu ca învăţător în toate lucrurile vieţii?

 

Dumnezeu să te înveţe ce ai de făcut în toate situaţiile din viaţa ta!

by

Câte şanse ai primit?

Ioan 19

Ioan 19:9b 

,,Dar

Isus

nu i-a dat

nici

un

răspuns.“

Pilat nu a recunoscut Adevărul.

Recunoşti tu Adevărul? El este lângă tine tot timpul.

Tu cum ai răspunde Domnului Isus, Adevărului!?

Câte şanse ţi-a dat ţie Domnul ca să te schimbi? Ce vei face anul acesta cu adevărul pe care l-ai învăţat?

Ceea ce vei face, va determina statutul tău pentru totdeauna.

Dumnezeu nu vorbeste celor ce în mod repetat refuză să-I accepte învăţătura. Vine o vreme când El tace.

Mândria închide uşa spre Domnul. Este un timp când omul este în primejdie. Este un timp când ajungem să strigăm: ,,Doamne, nu tăcea, vino de grabă în ajutorul meu“.

Care sunt lucrurile pentru care Dumnezeu nu-ţi mai vorbeşte?

Care sunt domeniile în viaţa ta unde Dumnezeu tace?

Ai refuzat tu mereu şi mereu adevărul în familie, în relaţie cu partenerul de viaţă, în alte relaţii, în creşterea copiilor, la locul tău de muncă, etc?

Îl ignori tu în lucrurile mărunte?

Îţi vorbeşte astăzi Dumnezeu, sau tace?

Doamne, mulţumesc că mă iubeşti cu o dragoste perfectă. Şi eu Te iubesc căci Tu mă păzeşti de mândrie.

Domnul să te păzească de mândrie!

by

Ce este prietenia?

Ioan 18

Ioan 18:1b 

,,Era

o grădină

în care a intrat

El

şi

ucenicii Lui.“

Domnul Isus a petrecut timp cu ucenicii şi deseori se întâlneau în grădină unde aveau un loc special pentru grupul lor. Domnul Isus i-a numit pe ucenici „prieteni“ (Ioan 15:14-15). Învaţă pe copilul tău sau al altora ce este prietenia şi loialitatea.
Petru a fost loial Domnului, chiar dacă a greşit.

Prietenia este un lucru foarte valoros în viaţă.

În relaţii învăţăm despre noi, despre alţii şi despre viaţă.
Să ai un prieten bun este o comoară, şi vei vrea pentru copilul tău prieteni buni.
Unii copii se împrietenesc uşor, alţii nu. Sunt copii care vor mulţi prieteni, sunt copii care se mulţumesc cu unul singur. Fiecare copil este diferit.
Numărul prietenilor nu este semnificativ ci calitatea relaţiilor contează. Prietenia constructivă este importantă. Tu vrei ca şi copilul tău să ştie să aleagă prietenii care au o influenţă bună asupra lui.
Ajută-l pe copil, şi chiar creează oportunităţi în care copilul să întâlnească şi să dezvolte prietenii sănătoase. În prietenie se vede personalitatea mai bine (punctele tari şi cele slabe). Vei vedea că unii îl ajută să-şi dezvolte defectele (răutatea), iar alţii îl ajută să-şi dezvolte calităţile (bunătatea).

Primii prieteni îţi vor da posibilitatea să-l înveţi pe copil despre caracter, valori şi relaţii în general.

Domnul să pună în viaţa ta prietene bune, credincioase şi evlavioase!

by

Ce răspunzi tu celor care te întreabă despre credinţa ta?

Ioan 18:19-27

,,Marele preot L-a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui şi despre învăţătura Lui. Isus i-a răspuns: ,,Eu am vorbit lumii pe faţă. Totdeauna am învăţat norodul în sinagogă şi în Templu, unde se adună toţi Iudeii şi n-am spus nimic în ascuns. Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă-i pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit. Iată aceia ştiu ce am spus.“ La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii care stăteau acolo a dat o palmă lui Isus şi a zis: ,,Aşa răspunzi marelui preot?“ Isus i-a răspuns: ,,Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău, dar dacă am vorbit bine, de ce mă baţi?“ Ana L-a trimis legat la marele preot Caiafa. Simon Petru stătea acolo şi se încălzea. Ei i-au zis: ,,Nu cumva eşti şi tu unul din ucenicii Lui?“ El s-a lepădat şi a zis: ,,Nu sunt.“ Unul din robii marelui preot, rudă cu acela căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: ,,Nu te-am văzut eu cu El în grădină?“ Petru iar s-a lepădat. Şi îndată a cântat cocoşul.“

Mulţi dintre noi am trăit pe vremea comuniştilor. Parcă acest pasaj seamănă cu un interogatoriu comunist.
Ce răspunzi tu celor care te întreabă despre credinţa ta? Cum îţi prezinţi credinţa? Cum îţi aperi credinţa? Vrei să scrii o pagină despre credinţa ta?
Cum ai reacţiona dacă cineva ţi-ar da o palmă?
Domnul a întrebat: „De ce mă baţi?“ Care sunt întrebările tale când primeşti palme?

Noi primim multe palme acasă, la lucru, la biserică. Unele le merităm, altele nu. Important este ce fac eu când primesc palme.

Domnul să-ţi dea putere să răspunzi răului cu bine!